Curentul, iulie 1943 (Anul 16, nr. 5520-5550)
1943-07-15 / nr. 5534
ANUL XVI, No. 8 PAGINI 7 LEI C' Joi 15 Iulie 1943 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere Nr 6 TELEFOANE: Redacţii Secretariatul Secretarul gen. Redacţia politliB Redacţia sporţiv 8 Provincia 8.27.53 3.40.86 4.84.40 3.40.88 8.27.53 4.89.28 Biroul comenbHoir, Personalul, Contenciosul Cab. directorului Ad-tori delegat Contab. ți depoz A bon. gl publicat Expediția «1 vânz Tipografia Proprietar: „Curentul" S. A. R, Tribunalul Ilfov. Registrul Publicațiilor. No. 174/1938 Taxa poştala plătită In numerar conform adresei direcției generale P. T. T. N. 29.744/1938 ABONAMENTE: 1 an 1700 lei; 8 luni 900 lei; 3 luni 500 lei; instituțiile particulare și de Stat 3.500 lei anual. Pentru Capitală : 1 an 2000 lei; 8 luni 1000 lei; 3 luni 600 lei; 8.24.47 5 54 82 3.40-80 9 40.84 4 23.82 4.84.48 4.92 59 1 COMUNICATUL OFICIAL GERMAN SOMREAI DOUA GRUPURI BLINDAJE SOVIETICE Atacul german câştiga teren. — In Sicilia lupte înverşunate BERLIN, 13 (Rador). — De la cartierul general al Fuehrerului, înaltul comandament al forţelor armate germane comunică : La nord de Bielgorod, atacul german, sprijinit de aviaţie, a câştigat mai departe teren, după sdrobirea a două grupuri blindate inamice. Contraatacuri ale unor puternice formaţiuni de infanterie şi blindate, pe cari sovieticii le-au adus din alte sectoare ale frontului şi din spate, date împotriva vârfurilor şi flancurilor penelor de atac germa■''ne, cum şi atacuri de uşurare în *R~regiunea situată la răsărit şi nord de Orei, s’au prăbuşit cu cele mai grele pierderi pentru inamic. In ziua de ieri, formaţiuni din armatele terestre, din trupele SS înarmate şi din aviaţie au nimicit 400 de tancuri inamice. 103 avioane inamice au fost doborîte în lupte aeriene şi de către artileria antiaeriană a aviaţiei. In Sicilia, grele lupte împotriva inamicului debarcat continuă prin bătălii înverşunate. Formaţiuni aereiene germane şi italiene au intervenit fără încetare în luptele terestre şi au bombardat continuu flota de debarcare în faţa coastei insulei, pricinuindu-i pierderi foarte grele. Deasupra Siciliei şi Sardiniei au fost distruse 25 de avioane. In vest, o formaţiune de avioane germane grele de luptă a atacat cu efect bun noaptea trecută instalaţiile din port şi docurile oraşului Grimsby. Alte atacuri izolate au fost îndreptate împotriva obiectivelor izolate din regiunea Londrei şi de pe coasta de sud-est a Angliei. Un avion german nu s-a mai înapoiat din aceste operaţiuni. Avioane de luptă cu rază mare de acţiune au atacat din nou marile vase inamice incendiate în Atlantic la 11 BERLIN, 13 (Rador). — Aviatori de luptă români au dat atacuri de hărţuire în ziua de 12 iulie împotriva localităţilor ocupate de inamic de pe cursul superior al râului Mius. Artileria grea germană a bombardat din nou uzina „Treugolnik“ din Leningrad. Explozii şi nori deşi de fum au fost rezultatul acestei canonade. Spre a evita noui lovituri în plin, bolşevicii au camuflat cu ceaţă artificială obiectivele bombardate. In noaptea spre 13 iulie, avioane de luptă germane au atacat cu eficacitate gări şi linii de aprovizionare din regiunea capului de pod de pe Cuban, pe frontul Doneţ, ca şi în sectorul de la răsărit de Bielgorod. Mai multe gări au fost atinse de bombe şi rezervoare de petrol au fost incendiate. Iulie. Unul dintre vapoare se scufun- micul a mai pierdut alte două vadase, iar al doilea a fost scufundat poate, cu o deplasare totală de 30.000 prrin lovituri de bonbe. Aşadar, una- i de tone. Aviatorii de luptă români au atacat poziţiile bolşevice pe râul Mius COMUNICATUL OFICIAL ITALIAN Bătălia continuă cu aceeaşi violenţă în Sicilia ROMA, 13 (Radler). — Iată textul comunicatului Nr. 1.144 dat de Marele Cartier General al forţelor armate italiene : Bătălia continuă cu aceiaşi violenţă în regiunea meridională a Siciliei unde inamicul încearcă să-şi mărească capetele de pod de debarcare pe care a reuşit să le stabilească la Licata, Gela, Pachino, Syracuza şi Augusta. In apele insulei, avioanele torpiloare italiene şi bombardierele axei au atacat în mai multe rânduri, unităţile de comerţ şi de război inamice, scufundând un vapor de tonaj mijlociu şi incendiind sau avariind două crucişătoare, numeroase ambarcaţiuni de transport şi mai multe mijloace navale mai mici. In Sicilia, un număr de 14 avioane au fost doborîte de către vânătorii italieni şi germani iar nouă de bateriile de artilerie antiaeriană. Vânătorii noştri au distrus în Sardinia două aparate. Formaţiuni inamice au bombardat centrele din Sicilia şi Calabria între cari Catania, Messina ii Reggio. In noaptea spre Marţi, o incursiune aeriană a avut loc asupra oraşului Turin unde populaţia a avut pierderi iar centrul oraşului a suferit pagube considerabile. Un număr de şase avioane italiene nu s’au reîntors la bazele lor. * Adaosul la comunicatul de azi anunţă: Incursiunile aeriene citate în comunicatul de astăzi au pricinuit următoarele victime : la Catana 25 de morţi şi 63 de răniţi; la Leonforte 8 morţi şi doi răniţi; la Reggio Calabria 3 morţi şi doi răniţi; în provincia Canazarro 30 de morţi şi 42 de răniţi; la Torino 101 morţi şi 203 răniţi. CRONICA RĂZBOIULUI de ROMULUS SEIŞANU A 7-a zi a bătăliei dela Orel-Kursk-Bielgorod. Luptele din Sicilia Bătălia din sectoarele Orel—• Kursk şi Bielgorod a fost mai înverşunată in ziua de 12 Iulie în regiunea de la nord de Bielgorod, unde germanii au atacat cu puternice unităţi de infanterie şi coloane de tancuri, susţinute de artilerie şi aviaţie, în repetate rânduri şi au reuşit să câştige teren. In cursul acestor lupte două grupuri blindate sovietice au fost nimicite. Aducând noui rezerve în sectoarele ameninţate, inamicul a dat câteva contraatacuri împotriva capetelor coloanelor germane —atacuri care s’au prăbuşit cu pierderi grele sângeroase şi de material. In regiunea dela nord şi est de trei alte atacuri de uşurare ale forţelor sovietice s’au prăbuşit, ca şi cele din zilele precedente. Ca să apere oraşul Kursk, comandamentul armatei sovietice din acest sector, a cerut noui întăriri, din alte sectoare. Bilanţul luptelor din ziua de 12 iulie s-a încheiat cu alte 400 de tancuri sovietice distruse şi 103 avioane de diferite tipuri, doborâte în luptele aeriene, sau de artileria antiaeriană germană. Bătălia din sectoarele Orei — Kursk — Bielgorod continuă cu aceeaş intensitate, având caracterul unei bătălii de material şi de distrugere. In Sicilia, diviziile debarcate americane, britanice şi canadiene, din armata A. B. C., au reuşit în prima fază a operaţiunilor, graţie sprijinului flotei ce staţionează de-a lungul coastei de sud a insulei şi aviaţiei, să formeze cinci capete de pod : la Licata, micul port de la vărsarea fluviului Salvo, situat la picioarele colinei Voggio di San Angelo; Gela (Terranova) portul situat la est de Licata pe coasta golfului cu acelaş nume, în peninsula Pachino, între capul rPassero şi calea ferată litorală ce SeSc^T prin localităţile Pozzallo, Rbselili*pachino şi Noto ; la Silepsă, Îogastîi Sslj portul situat în onsula de lap nord-est de capul PSssgfd ce românică printr’un mic om teritoriul Siciliei şi la August/*, ^oraşul şi portul învecinlft,situat pe coasta unui golf, la nord de Siracusa, într’o poziţie pitorească. Dintre toate aceste capete de pod, cel dela Siracusa prezintă o importanţă din cauza portului cel mare destul de adânc ce poate adăposti vase de mare tonaj şi deci poate înlesni debarcarea armamentului greu. In cursul zilei de eri forţele italiene şi germane, sprijinite de aviaţie, au continuat atacurile înverşunate împotriva tuturor capetelor de pod inamice, aşa că bătălia s’a întins pe zona litorală dintre Licata şi Augusta , după cum continuă şi debarcarea trupelor americane, britanice şi canadiene, în aceeaş zonă-Luptele angajate în această fază, au bine înţeles un caracter special preliminar. In cursul zilei de ori avioanele torpiloare şi bombardierile italiene şi germane, au atacat în valuri repetate, vasele de război şi de transport inamice din apropierea coastelor de sud şi sud-est ale Siciliei. Ele au scufundat numeroase ambarcaţiuni şi unităţi de transport şi au avariat, sau incendiat două crucişetoare , iar deasupra Siciliei au fost doborîte 14 avioane inamice. In spaţiul Oceanului Pacific central, la nord de insula Kulambangra, în ziua de 12 iulie o luptă navală s-a dat între o flotilă de contra-torpiloare şi crucişetoare japoneze şi o formaţiune americană compusă din câteva crucişetoare, în cursul căreia două crucişetoare americane au fost scufundate şi un altul incendiat, iar din flotila japoneză un crucişetor a suferit avarii grave. In insula Noua Georgie, — situată la nord de arhipeleagul Solomon şi est de mica insulă Rendova — luptele continuă între garnizoana japoneză şi trupele americane debarcate, atât în regiunea de la nord, cât și în cea de la sud de Munda, — baza japoneză. Alcazarul din Toledo va 41 a«wr n ţ «*■ r»a i MADRID, 13 (Rador). — Alcazarul din Toledo, care a fost teatrul luptei eroice a falangiştilor împotriva ruşilor, va fi reconstruit. Lucrările au fost încredinţate Operei de reconstrucţie a regiunilor devastate. r“”u —"—" Citiți la Ultima Ora . ..Rezervele omeneşti sovietice" de General G. DABIJA * i * ' 'Vii 1 K- ‘1* O' 7* TM Echipajul unui avion român de luptă cu mascotele escadrilei, doi ieri foarte isteţi. (SM.P.-Stere P.) In regiunea Orei, atacul bolşevic s’a prăbuşit Prin telefon dela corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 13. — Optimismul pe care cercurile autorizate de aici îl lăsau să se întrevadă cu privire la desfăşurarea luptelor din regiunea Bielgorod şi Orei, a fost confirmat de o serie de fapte concrete aflate astăzi. Cu toate greutăţile luptei duse într’o regiune puternic întărită de ruşi, care trebuie cucerită pas cu pas şi cu toate că în special în regiunea trei prăpăstii adânci creiază piedici naturale pentru desvoltare acţiunii tancurilor, totuşi s’au realizat noui înaintări în adâncimea liniilor ruseşti. Două grupuri de tancuri sovietice au încercat să oprească înaintarea germană la nord de Bielgorod, în punctul unde până acum operaţiile au avut cea mai vie desvoltare. Ambele atacuri duse au fost însă respinse, şi ruşii nu au reuşit să împiedice trupele germane să treacă un râu important. In regiunea Orei, unde bolşevicii atacă de câteva zile cu mari unităţi de tancuri şi de infanterie vârfurile şi flancurile străpungerii germane, acţiunea lor s’a prăbuşit, cu toate că era sprijinită de puternice forţe de artilerie. In consecinţă mişcarea de înaintare a germanilor a fost reluată într’un tempo ceva mai accelerat. Pierderile sovieticilor în tancuri continuă să se menţină tot aşa de ridicate, realizând o medie de cca. 200 de tancuri pierdute zilnic. Veştile venite din spaţiul sicilian nu au importanţă decât în măsura în care ele pot da indicaţii asupra caracterului operaţiilor hotărîtoare, cari nu au început încă. Aşa cum se confirmă şi din sursă engleză, trupele anglo-americane nu au ajuns încă în contact cu grosul trupelor Axei. Ambele tabere se pregătesc de luptă, massându-şi trupele în vederea ei. Fără să ţină seamă de pierderile foarte mari în vase şi în oameni, angilo-americanii debarcă fără întrerupere noui întăriri la Licata, la Gela, în apropiere de Pachino, la Syracusa şi la Augusta. Mascere considerabile de trupe debarcate dovedesc că nu este vorba, cum s’a crezut la un moment dat, de o simplă demonstraţie menită să uşureze forţele ruseşti în luptă, ci e vorba într’adevăr de începutul marei invazii anunţate de atâta vreme de anglo saxoni. Angoloamericanii nu au desvăluit până acum intenţiile lor strategice şi nu au precizat punctul în către se va da principalul lor atac. S-ar putea întâmpla ca acest atac să fie dat concomitent din toate sau din mai multe puncte de debarcare. Numai atunci, se precizează din cercurile Axei, se va declanşa contra-lovitura germano.italiană, care va lua probabil, caracterul unei mari ofensive de distrugere a trupelor anglo-saxone debarcate. Asemenea operaţii cer mari mişcări de trupe şi cer timp. Cine s-a aşteptat la o lichidare rapidă a trupelor de debarcare inamice nu şi-a dat seama de dimensiunile şi importanţa întreprinderii duşmanului. Fostul ministru italian Pavolini, recunoaşte deschis într’un articol că debarcarea propriu zisă a reuşit într’o oarecare măsură şi că trebue acum să se pregătească duşmanului aflat pe pământul Siciliei aceiaşi soartă ca şi numeroşilor paraşuitişti scoşi din luptă până la urmă. Inamicul, — continuă Pavolini, — e pe cale să realizeze a două fază a invaziei, aşa cum a prevăzut Mussolini, acea a penetraţiei. El se va lovi atunci de diviziile puternice ale Axei Cu toată amploarea atacului angloamerican din Sicilia, este interesant de remarcat, aşa cum s-a făcut astăzi la conferinţa de presă de la Wilhelmstrasse, că presa sovietică nu acordă nici o importanţă debarcării din Sicilia. „Pravda" aduce doar în interiorul ziarului o scurtă notiţă asupra debarcării, fără comentarii şi fără titluri mari. Se pare că Stalin nu doreşte să vorbească poporului rus, aşa cum ar dori anglo-saxonii, de ajutorul pe care îl aduc ei astăzi sovieticilor. Această rezervă a lui Stalin este în acelaş timp şi dovada scepticismului rusesc faţă de soarta finală a întreprinderii anglo-saxone din Sicilia. Scăldat în sudoare, curierul se odihnește după îndeplinirea misiunii. (PR. OKW.) Frescete şi picturi pe plafoane din secolul XV, descoperite în Franţa VICHY 13 (Rador). — In Palatul istoric Rome din Avignon au fost descoperite o serie de frescete şi de picturi pe plafoane, datând din a doua jumătate a secolului al XV-lea. Acestea sunt în mare parte portrete de baroni şi ornate cu armele lor. Picturi de acestea de plafon din secolul al XV-lea sunt foarte rare şi nu există decât la mănăstirea de la Frojus, în castelul de la Tarascon şi la „Casa Regelui“ de la Pont St. Esprit. Cele din Palatul Rome au fost acoperite cu gips în secolul al XVIII şi de aceea sunt intacte, ne mai trebuind să fie restaurate. Scrisoarea descrisa a generalului Vissou — Acuz pe Stalin şi clica lui *— PARIS, 13 (Rador). — O ştire a Biroului Internaţional de Informaţiuni ,retransmisă de Agenţia DNR, anunţă : LE MATIN publică în mare relief o scrisoare deschisă a generalului Vlasov adresată lui Stalin, intitulată : „Acuz pe Stalin şi clica lui“, în care fostul general sovietic expune motivele mişcării sale împotriva bolşevismului. Vlasogg ajunge la concluzia că bolşevismul a pus un zid de neclintit între Rusia şi naţiunile europene şi că ruşii luptă în acest război nu pentru propria lor cauză, ci pentru bolşevismul internaţional, pus în slujba finanţei anglo-americane . Fostul general sovietic pune ca ţel al luptei sale colaborarea popoarelor din Rusia cu Germania şi naţiunile europene. „Mi-am dat seama — spune el în comenom --- na hAlinvrîcmil 1 17- naHuS la îndeplinire niciunul din ţelurile pentru care a chemat altădată la luptă poporul rus. „Apelul meu — termină Vlasov scrisoarea — a găsit ecou puternic nu numai în rândurile prizonierilor de război ruşi, în rândurile cărora m’am numărat şi eu timp de şase luni, ci şi în cele mai diferite pături ale populaţiei din Rusia şi chiar şi aceea /,aflată în regiunile care mai stau încă sub dominaţia bolşevismului. : / Cauza mea este” cauza întregului popor rus". Quatorze Juillet... de ROMULUS DIANU S’a întâmplat ca odată, la un 14 Iulie, să mă aflu la Paris, în plină serbare populară a libertăţii. M’am dus cu metropolitanul până aproape des Porte-Saint-Antoine, pe locurile undei a fost fortăreaţa Bastiliei, distrusă derevoluţia romantică şi naţională a lui cu metropolitanul până aproape de Porte-Saint-Antoine, pe locurile un de blestemat, un nume de închisoare, amestecat cu toate amintirile vechilor lecturi instructive, între care memoriile lui Linguet ocupau un loc atâta de reliefat. Mi se părea că voiu revedea odioasele turnuri, opt la număr, legate între ele prin ziduri înrăite de douăzeci şi patru de metri, şi late de trei. Credeam că voiu întâlni semnele existenţii acelui şef al breslei negustorilor, Hugues Aubriot, care a contribuit la terminarea clădirii acestei celebre puşcării, pentru a-şi sfârşi zilele în ea, aruncat acolo de regimul căruia voise să-i complacă, în secolul al patrusprezecelea. Eram sigur că primul Francez întrebat are să-mi vorbească despre faimoasele ,,lettre de cachet“, prin care oameni eminenţii ca Jacques d’Armagnac, duce de Nemours, mareşalul de Biron, Bassompierre, mareşalul de Richelieu, Tollendal, sau Voltaire, au fost trimişi la puşcărie, fără alte mofturi legale, împreună cu alţi peste trei mii de oameni excepţionali. Mi se părea că e firesc ca burghezii mei contimporani să-mi explice, la picioarele Bastiliei dărâmate, că acolo a fost isvorul libertăţilor cetăţeneşti, şi că datorită unei inimoase revoluţii franceze mai trăiesc şi astăzi cetăţeni cu drepturi, indivizi neapăraţi, pe cari-i apără legea, grăunţe mărunte de humanitate, din care o conştiinţă superioară aşteaptă exemplare de geniu, peste sute de ani, când va fi gata omul cultivat. îmi imaginam că mi se va vorbi, că voiu asculta discursuri în care să mi se evoce scena ieşirii la lumină a celor şapte deţinuţi, dintre care unul, cel mai bătrân, pierduse mintea şi încă se mai credea pe timpul lui Ludovic al Cineisprezecilea, în clipele când capul celui de al şaisprezecilea era plimbat pe străzile Parisului, intr’o prăjină... Nimic din toate astea, apără-ne, Doamne, de excesele imaginaţiei... Cartierul era in splendoarea unei zile scăldată in lumină şi in floare, de dincolo de persienele greu lăsate, străbatea afară o arie de operă care se învârtea pe plita rece a unui patheton, o midinetă îşi usca ciorapii pe o sfericică întinsă intre două ghivece de muşcate roşii, nişte muncitori îşi beau vinul la un „bistro“ cu dematite la intrare, şi din aerul luminatei cetăţi se pregătea ceva asemănător unei ieşiri a reginei stupului, în sborul de nuntă. Am întârziat prin străzile acelea, până către seară, dar după amiaza aceea n’a avut nici barem două clipe asemănătoare.Din senin, către seară în tot Parisul, s’a aprins un cântec şi o dispoziţie de dans, specific de galică. Nu s’a mai putut circula, în curând. Drumeţii formau jerbe de voie bună, braţele se uneau şi traversau în ghirlande străzile, tot ce e cântec şi-a luat libertatea de a se auzi, şi o frenezie nestăpânită decât de grija eleganţei şi adecenţei a invadat cetatea. Nici procese contra trecutului, nici incriminări tulburătoare, de cauze şi persoane, nici demagogice isbucniri ridicole ale gărgăunilor politici. Ziua aceea mi-a rămas întipărită in memorie Întocmai ca simfonia în Lamajor, (a şaptea) de Beethoven, despre care Wagner a spus că este „o apoteoză a dansului“. O apoteoză a dansului a rămas şi amintirea lui Quatorze Juillet, sărbătoarea acestui popor galic, care a prescris toate greşelile trecutului, pentru ca să mai poată cânta şi dansa, fără să-l lunece plânsul. Iar căderea Bastiliei, pe care poporul francez o aniversează astăzi, nu are nime vetust, şi nimic uitat, pentru că toată istoria Franţei nu este decât o succesivă dărâmare de Bastilii. Bastiliile Conştiinţei au fost dărâmate de Enciclopedişti, Bastiliile prejudecăţilor istorice au fost nimicite de o respectată concepţie asupra Dreptului internaţional. Bastiliile forţei au fost răpuse de spiritul şi civilizaţia Franţei. Nu mulţimea vitelor, sau întinderea geografică fac dintr’o ţară o mare naţiune, şi dovada o avem privind Rusia Sovietică. Athena a fost o republică mică numai cât un judeţ, şi nu are pereche nici deasupra ei, nici lângă ea, ci doar mai prejos. O naţiune care-şi transformă istoria in artă nu poate pieri. „Sicilia, epicentrul războiului dus de anglo-americani în Europa“ Prin telefon de la corespondentul nostru normanem ROMA, 13.— Ziarele «criu că bătălia Siciliei continuă foarte îndârjită și că ea e sortită să devină din ce in ce mai aprigă deoarece este evident că angloamericanii tind către unul din obiectivele lor esenţiale din Europa, în care scop au folosit o gigantică concentrare de forţe şi omament. Pare exclus ca declanşarea acestei expediţii să fie o diversiune făcută pentru ajutarea bolşevicilor, Împotriva cărora atacul german devine din ce in ce mai violent. Totul indică dealtfel că anglo-americanii sunt hotărâţi să facă din Mediterana epicentrul războiului lor şi din Italia regiunea lor operativă. Debarcarea pe fâşia de coastă din sud a fost susţinută de mii de avioane de toate tipurile, de şase vase de linie, de patru vase port-avioane si de extrem de numeroase vase mai mici. Ea s’a făcut in putine puncte ale coastei pustii, cât mai apropiată de bazele inamice. Aceste puncte fuseseră evacuate de trupele Axei pentru a se sustrage bombardamentelor tunurilor de mare calibru ale vaselor de linie. De abia debarcat, duşmanul s’a ciocnit imediat cu tortele marginale italogermane şi a fost silit să înfrânte o neîntreruptă şi aspră bătălie înainte da a intra in actiune rezervele italo-germane. Comunicatul de azi al comandamentului italian arată suficient de limpede uriaşa luptă ce se desfăşoară in are, pe mare şi pe uscat, scoţând in evidentă prompta şi marea capacitate de reactions in apărare şi in atac a fortelor Axei. Excluderea a şase falangişti din Consiliul Naţional al Spaniei MADRID, 13 (Rador). O ştire a biroului internaţional de infornaţiuni, retransmisă de corespondentul agenţiei D.N.R. anunţă: Monitorul Oficial al Falangei anunţă Marţi excluderea a şase falangişti din Consiliul Naţional. Cercurile politice declară că aceste şase personalităţi, care erau şi membri ai Cortesurilor, au adresat un memoriu generalului Franco, împreună cu alţi 24 colegi din Adunare, făcându-se avocaţii unei apropiate restaurări a monarhiei în Spania. Semnatarii falangişti ai acestui document sunt învinovăţiţi de a fi călcat disciplina Falangei, acţionând în afara instanţelor partidului, şi aceasta într’un moment în care Spania trebue să se simtă deosebit de puternică şi de unită in faţa situaţiei internaţionale. Generalul Franco, subliniază cercurile politice, a amintit în mai multe rânduri că chestiunea restaurării monarhiei nu este în Spania la ordinea zilei. Biserica St. Martin din Colonia distrusă anglo-americane de bombardamentele