Curentul, iulie 1943 (Anul 16, nr. 5520-5550)

1943-07-15 / nr. 5534

ANUL XVI, No. 8 PAGINI 7 LEI C' Joi 15 Iulie 1943 Director: PAMFIL ŞEICARU REDACŢIA­ ŞI ADMINISTRAŢIA Strada Belvedere Nr 6 TELEFOANE: Redacţii Secretariatul Secretarul gen. Redacţia politliB Redacţia sporţi­v 8 Provincia 8.27.53 3.40.86 4.84.40 3.40.88 8.27.53 4.89.28 Biroul comenbHoir, Personalul, Contenciosul Cab. directorului Ad-tori delegat Con­tab. ți depoz A bon. gl publicat Expediția «1 vânz Tipografia Proprietar: „Curentul" S. A. R, Tribunalul Ilfov. Registrul Publicațiilor. No. 174/1938 Taxa poştala plătită In numerar conform adresei direcției generale P. T. T. N. 29.744/1938 ABONAMENTE: 1 an­ 1700 lei; 8 luni 900 lei; 3 luni 500 lei; institu­țiile particulare și de Stat 3.500 lei anual. Pentru Ca­­pitală : 1 an 2000 lei; 8 luni 1000 lei; 3 luni 600 lei; 8.24.47 5 54 82 3.40-80 9 40.84 4 23.82 4.84.48 4.92 59 1 COMUNICATUL OFICIAL GERMAN SOMREAI DOUA GRUPURI BLINDAJE SOVIETICE Atacul german câştiga teren. — In Sicilia lupte înverşunate BERLIN, 13 (Rador). — De la car­tierul general al Fuehreru­l­ui, înal­tul comandament al forţelor armate germane comunică : La nord de Bielgorod, atacul german, sprijinit de aviaţie, a câştigat mai departe teren, după sdro­­birea a două grupuri blin­date inamice. Contraatacuri ale unor puternice formaţiuni de infanterie şi blinda­te, pe cari sovieticii le-au adus din alte sectoare ale frontului şi din spate, date împotriva vârfurilor şi flancurilor penelor de atac germa­­■''ne, cum şi atacuri de uşurare în *R~regiunea situată la răsărit şi nord de Orei, s’au prăbuşit cu cele mai grele pierderi pentru inamic. In ziua de ieri, formaţiuni din armatele terestre, din trupele SS înarmate şi din aviaţie au nimicit 400 de tancuri inamice. 103 avioane inamice au fost do­­borîte în lupte aeriene şi de către artileria antiaeriană a aviaţiei. In Sicilia, grele lupte împotriva inamicului de­barcat continuă prin bă­tălii înverşunate. Forma­ţiuni aereiene germane şi italiene au intervenit fără încetare în luptele terestre şi au bombardat continuu flota de debar­care în faţa coastei in­sulei, pricinuindu-i pier­deri foarte grele. Deasu­pra Siciliei şi Sardiniei au fost distruse 25 de a­­vioane. In vest, o formaţiune de avioane germane grele de luptă a atacat cu efect bun noaptea trecută instalaţiile din port şi docurile oraşului Grim­sby. Alte atacuri izolate au fost în­dreptate împotriva obiectivelor izo­late din regiunea Londrei şi de pe coasta de sud-est a Angliei. Un avion german nu s-a mai înapoiat din a­­ceste operaţiuni. Avioane de luptă cu rază mare de acţiune au atacat din nou marile vase inamice incendiate în Atlantic la 11 BERLIN, 13 (Rador). — Aviatori de luptă români au dat atacuri de hărţui­re în ziua de 12 iulie îm­potriva localităţilor ocu­pate de inamic de pe cursul superior al râului Mius. Artileria grea germană a bombardat din nou uzi­na „Treugolnik“ din Le­ningrad. Explozii şi nori deşi de fum au fost re­zultatul acestei canona­de. Spre a evita noui lo­vituri în plin, bolşevicii au camuflat cu ceaţă ar­tificială obiectivele bom­bardate. In noaptea spre 13 iu­lie, avioane de luptă ger­mane au atacat cu efica­citate gări şi linii de a­­provizionare din regiu­nea capului de pod de pe Cuban, pe frontul Doneţ, ca şi în sectorul de la ră­sărit de Bielgorod. Mai multe gări au fost atinse de bombe şi rezervoare de petrol au fost incen­diate. Iulie. Unul dintre vapoare se scufun-­ micul a mai pierdut alte două va­dase, iar al doilea a fost scufundat poate, cu o deplasare totală de 30.000 prrin lovituri de bonbe. Aşadar, una- i de tone. Aviatorii de luptă români au atacat poziţiile bolşevice pe râul Mius COMUNICATUL OFICIAL ITALIAN Bătălia continuă cu aceeaşi violenţă în Sicilia ROMA, 13 (Radler). — Iată textul comunicatului Nr. 1.144 dat de Ma­rele Cartier General al forţelor ar­mate italiene : Bătălia continuă cu aceiaşi vio­lenţă în regiunea meridională a Si­ciliei unde inamicul încearcă să-şi mărească capetele de pod de de­barcare pe care a reuşit să le sta­bilească la Licata, Gela, Pachino, Syracuza şi Augusta. In apele insu­lei, avioanele torpiloare italiene şi bombardierele axei au atacat în mai multe rânduri, unităţile de co­merţ şi de război inamice, scufun­dând un vapor de tonaj mijlociu şi incendiind sau avariind două cru­cişătoare, numeroase ambarcaţiuni de transport şi mai multe mijloace navale mai mici. In Sicilia, un număr de 14 avioane au fost doborîte de către vânătorii italieni şi germani iar nouă de bate­riile de artilerie antiaeriană. Vânăto­rii noştri au distrus în Sardinia două aparate. Formaţiuni inamice au bom­bardat centrele din Sicilia şi Calabria între cari Catania, Messina ii Reggio. In noaptea spre Marţi, o incursiune aeriană a avut loc asupra oraşului Tu­­rin unde populaţia a avut pierderi iar centrul oraşului a suferit pagube considerabile. Un număr de şase a­­vioane italiene nu s’au reîntors la ba­zele lor. * Adaosul la comunicatul de azi a­­nunţă: Incursiunile aeriene citate în comunicatul de astăzi au pricinuit următoarele victime : la Catana 25 de morţi şi 63 de răniţi; la Leonforte 8 morţi şi doi răniţi; la Reggio Ca­labria 3 morţi şi doi răniţi; în pro­vincia Canazarro 30 de morţi şi 42 de răniţi; la Torino 101 morţi şi 203 răniţi. CRONICA RĂZBOIULUI de ROMULUS SEIŞANU A 7-a zi a bătăliei dela Orel-Kursk-Bielgorod. Luptele din Sicilia Bătălia din sectoarele Orel—• Kursk şi Bielgorod a fost mai în­verşunată in ziua de 12 Iulie în regiunea de la nord de Bielgorod, unde germanii au atacat cu pu­ternice unităţi de infanterie şi co­loane de tancuri, susţinute de ar­tilerie şi aviaţie, în repetate rân­duri şi au reuşit să câştige teren. In cursul acestor lupte două grupuri blindate sovietice au fost nimicite. Aducând noui rezerve în sectoarele ameninţate, inamicul a dat câteva contraatacuri împotriva capetelor coloanelor germane —­­atacuri care s’au prăbuşit cu pier­deri grele sângeroase şi de mate­rial. In regiunea dela nord şi est de trei alte atacuri de uşurare ale forţelor sovietice s’au prăbuşit, ca şi cele din zilele precedente. Ca să apere oraşul Kursk, comanda­mentul armatei sovietice din a­­cest sector, a cerut noui întăriri, din alte sectoare. Bilanţul luptelor din ziua de 12 iulie s-a încheiat cu alte 400 de tancuri sovietice distruse şi 103 avioane de diferite tipuri, dobo­râte în luptele aeriene, sau de ar­tileria antiaeriană germană. Bătălia din sectoarele Orei — Kursk — Bielgorod continuă cu a­­ceeaş intensitate, având caracte­rul unei bătălii de material şi de distrugere. In Sicilia, diviziile debarcate a­­­m­ericane, britanice şi canadiene, din armata A. B. C., au reuşit în prima fază a operaţiunilor, graţie sprijinului flotei ce staţionează de-a lungul coastei de sud a insu­lei şi aviaţiei, să formeze cinci ca­pete de pod : la Licata, micul port de la vărsarea fluviului Salvo, si­tuat la picioarele colinei Voggio di San Angelo; Gela (Terranova) portul situat la est de Licata pe coasta golfului cu acelaş nume, în peninsula Pachino, între capul rPassero şi calea ferată litorală ce SeSc^T prin localităţile Pozzallo, Rbselili*­pachino şi Noto ; la Si­lepsă, Îogastîi Sslj portul situat în onsula de lap nord-est de capul PSssgfd ce românică printr’un mic om ter­itor­iul Siciliei şi la August/*, ^oraşul şi portul înveci­­nlft,­situat pe coasta unui golf, la nord de Siracusa, într’o poziţie pi­torească. Dintre toate aceste capete de pod, cel dela Siracusa prezintă o importanţă din cauza portului cel mare destul de adânc ce poate a­­dăposti vase de mare tonaj şi deci poate înlesni debarcarea arma­mentului greu. In cursul zilei de eri forţele i­­taliene şi germane, sprijinite de aviaţie, au continuat atacurile în­verşunate împotriva tuturor cape­telor de pod inamice, aşa că bătă­lia s’a întins pe zona litorală din­tre Licata şi Augusta , după cum continuă şi debarcarea trupelor a­­mericane, britanice şi canadiene, în aceeaş zonă-Luptele angajate în această fază, au bine înţeles un caracter special preliminar. In cursul zilei de ori avioanele torpiloare şi bombardierile italiene şi germane, au atacat în valuri re­petate, vasele de război şi de transport inamice din apropierea coastelor de sud şi sud-est ale Si­ciliei. Ele au scufundat numeroase ambarcaţiuni şi unităţi de trans­port şi au avariat, sau incendiat două crucişetoare , iar de­asupra Siciliei au fost doborîte 14 avioane inamice. In spaţiul Oceanului Pacific cen­tral, la nord de insula Kulamban­gra, în ziua de 12 iulie o luptă na­vală s-a dat între o flotilă de con­­tra-torpiloare şi crucişetoare japo­neze şi o formaţiune americană compusă din câteva crucişetoare, în cursul căreia două crucişetoare americane au fost scufundate şi un altul incendiat, iar din flotila ja­poneză un crucişetor a suferit a­­varii grave. In insula Noua Georgie, — si­tuată la nord de arhipeleagul So­lomon şi est de mica insulă Ren­dova — luptele continuă între gar­nizoana japoneză şi trupele ameri­cane debarcate, atât în regiunea de la nord, cât și în cea de la sud de Munda, — baza japoneză. Alcazarul din Toledo va 41 a«wr n ţ «*■ r»a i MADRID, 13 (Rador). — Alcazarul din Toledo, care a fost teatrul luptei eroice a falangiştilor împotriva ruşi­lor, va fi reconstruit. Lucrările au fost încredinţate Operei de recon­­­­strucţie a regiunilor devastate. r“”­u —"—" Citiți la Ultima Ora . ..Rezervele omeneşti sovietice" de General G. DABIJA * i * ' 'Vii 1 K- ‘1* O' 7* TM Echipajul unui avion român de luptă cu mascotele escadrilei, doi ieri foarte isteţi. (SM.P.-Stere P.) In regiunea Orei, atacul bolşevic s’a prăbuşit Prin telefon dela corespondentul nostru din Berlin BERLIN, 13. — Optimismul pe care cercurile autorizate de aici îl lăsau să se întrevadă cu privire la desfăşu­rarea luptelor din regiunea Bielgorod şi Orei, a fost confirmat de o serie de fapte concrete aflate astăzi. Cu toate greutăţile luptei duse într’o re­giune puternic întărită de ruşi, care trebuie cucerită pas cu pas şi cu toate că în special în regiunea trei prăpăs­tii adânci creiază piedici naturale pentru desvoltare acţiunii tancurilor, totuşi s’au realizat noui înaintări în adâncimea liniilor ruseşti. Două grupuri de tancuri sovietice au în­cercat să oprească înaintarea germană la nord de Bielgorod, în punctul unde până acum operaţiile au avut cea mai vie desvoltare. Ambele atacuri duse au fost însă respinse, şi ruşii nu au reuşit să împiedice trupele germane să treacă un râu important. In regiu­nea Orei, unde bolşevicii atacă de câ­teva zile cu mari unităţi de tancuri şi de infanterie vârfurile şi flancurile străpungerii germane, acţiunea lor s’a prăbuşit, cu toate că era sprijinită de puternice forţe de artilerie. In conse­cinţă mişcarea de înaintare a germa­nilor a fost reluată într’un tempo ceva­­ mai accelerat. Pierderile sovieticilor în tancuri continuă să se menţină tot aşa de ridicate, realizând o medie de cca. 200 de tancuri pierdute zilnic. Veştile venite din spaţiul sicilian nu au importanţă decât în măsura în care ele pot da indicaţii asupra ca­racterului operaţiilor hotărîtoare, cari nu au început încă. Aşa cum se con­firmă şi din sursă engleză, trupele anglo-americane nu au ajuns încă în contact cu grosul trupelor Axei. Am­bele tabere se pregătesc de luptă, massându-şi trupele în vederea ei. Fără să ţină seamă de pierderile foarte mari în vase şi în oameni, an­­gilo-americanii debarcă fără întreru­­pere noui întăriri la Licata, la Gela, în apropiere de Pachino, la Syracusa şi la Augusta. Mascere considerabile de trupe debarcate dovedesc că nu este vorba, cum s’a crezut la un mo­ment dat, de o simplă demonstraţie menită să uşureze forţele ruseşti în luptă, ci e vorba într’adevăr de în­ceputul marei invazii anunţate de atâta vreme de anglo­ saxoni. Angolo­­americanii nu au desvăluit până acum intenţiile lor strategice şi nu au pre­cizat punctul în către se va da princi­palul lor atac. S-ar putea întâmpla ca acest atac să fie dat concomitent din toate sau din mai multe puncte de debarcare. Numai atunci, se preci­zează din cercurile Axei, se va de­clanşa contra-lovitura germano.ita­­liană, care va lua probabil, caracterul unei mari ofensive de distrugere a trupelor anglo-saxone debarcate. A­­semenea operaţii cer mari mişcări de trupe şi cer timp. Cine s-a aşteptat la o lichidare rapidă a trupelor de debarcare inamice nu şi-a dat seama de dimensiunile şi importanţa între­prinderii duşmanului. Fostul ministru italian Pavolini, recunoaşte deschis într’un articol că debarcarea propriu zisă a reuşit într’o oarecare măsură şi că trebue acum să se pregătească duşmanului aflat pe pământul Siciliei aceiaşi soartă ca şi numeroşilor para­­şuitişti scoşi din luptă până la urmă. Inamicul, — continuă Pavolini, — e pe cale să realizeze a două fază a invaziei, aşa cum a prevăzut Musso­lini, acea a penetraţiei. El se va lovi atunci de diviziile puternice ale Axei Cu toată amploarea atacului anglo­­american din Sicilia, este interesant de remarcat, aşa cum s-a făcut astăzi la conferinţa de presă de la Wilhelm­strasse, că presa sovietică nu acordă nici o importanţă debarcării din Si­cilia. „Pravda" aduce doar în inte­riorul ziarului o scurtă notiţă asupra debarcării, fără comentarii şi fără ti­tluri mari. Se pare că Stalin nu do­reşte să vorbească poporului rus, aşa cum ar dori anglo-saxonii, de ajuto­rul pe care îl aduc ei astăzi sovietici­lor. Această rezervă a lui Stalin este în acelaş timp şi dovada scepticismu­lui rusesc faţă de soarta finală a în­treprinderii anglo-saxone din Sicilia. Scăldat în sudoare, curierul se odihnește după îndeplinirea mi­siunii. (PR. OKW.) Frescete şi picturi pe plafoane din secolul XV, descoperite în Franţa VICHY 13 (Rador). — In Palatul istoric Rome din Avignon au fost descoperite o serie de frescete şi de picturi pe plafoane, datând din a doua jumătate a secolului al XV-lea. Acestea sunt în mare parte portrete de baroni şi ornate cu armele lor. Picturi de acestea de plafon din secolul al XV-lea sunt foarte rare şi nu există decât la mănăstirea de la Frojus, în castelul de la Tarascon şi la „Casa Regelui“ de la Pont St. Es­prit. Cele din Palatul Rome au fost acoperite cu gips în secolul al XVIII şi de aceea sunt intacte, ne mai tre­buind să fie restaurate. Scrisoarea descrisa a generalului Vissou — Acuz pe Stalin şi clica lui *— PARIS, 13 (Rador). — O ştire a Biroului Internaţional de Informa­­ţiuni ,retransmisă de Agenţia DNR, anunţă : LE MATIN publică în mare relief o scrisoare deschisă a generalului Vlasov adresată lui Stalin, intitu­lată : „Acuz pe Stalin şi clica lui“, în care fostul general sovietic ex­pune motivele mişcării sale împo­triva bolşevismului. Vlasogg ajunge la concluzia că bol­şevismul a pus un zid de neclintit între Rusia şi naţiunile europene şi că ruşii luptă în acest război nu pen­tru propria lor cauză, ci pentru bol­­şevismul internaţional, pus în slujba finanţei anglo-americane . Fostul general sovietic pune ca ţel al luptei sale colaborarea po­poarelor din Rusia cu Germania şi naţiunile europene. „Mi-am dat seama — spune el în com­enom --- na hAlinvrîcmil 1 17- n­aHu­S la îndeplinire niciunul din ţelurile pentru care a chemat altădată la luptă poporul rus. „Apelul meu — termină Vlasov scrisoarea — a găsit ecou puternic nu numai în rândurile prizonierilor de război ruşi, în rândurile cărora m’am numărat şi eu timp de şase luni, ci şi în cele mai diferite pături ale populaţiei din Rusia şi chiar şi aceea /,aflată în regiunile care mai stau încă sub dominaţia bolşevismu­lui. : /­­ Cauza m­ea este” cauza întregului popor rus". Quatorze Juillet... de ROMULUS DIANU S’a întâmplat ca odată, la un 14 Iu­lie, să mă aflu la Paris, în plină ser­bare populară a libertăţii. M’am dus­ cu metropolitanul până aproape des Porte-Saint-Antoine, pe locurile undei a fost fortăreaţa Bastiliei, distrusă de­­revoluţia romantică şi naţională a lui cu metropolitanul până aproape de Porte-Saint-Antoine, pe locurile u­n de blestemat, un nume de închisoare, a­­mestecat cu toate amintirile vechilor lecturi instructive, între care memo­riile lui Linguet ocupau un loc atâta de reliefat. Mi se părea că voiu reve­dea odioasele turnuri, opt la număr, legate între ele prin ziduri înr­ăite de douăzeci şi patru de metri, şi late de trei. Credeam că voiu întâlni semnele existenţii acelui şef al breslei negus­torilor, Hugues Aubriot, care a con­tribuit la terminarea clădirii acestei celebre puşcării, pentru a-şi sfârşi zi­lele în ea, aruncat acolo de regimul căruia voise să-i complacă, în secolul al patrusprezecelea. Eram sigur că pri­mul Francez întrebat are să-mi vor­bească despre faimoasele ,,lettre de cachet“, prin care oameni eminenţii ca Jacques d’Armagnac, duce de Nemours, mareşalul de Biron, Bassompierre, ma­reşalul de Richelieu, Tollendal, sau Voltaire, au fost trimişi la puşcărie, fără alte mofturi legale, împreună cu alţi peste trei mii de oameni excep­ţionali. Mi se părea că e firesc ca bur­ghezii mei contimporani să-mi expli­ce, la picioarele Bastiliei dărâmate, că acolo a fost isvorul libertăţilor cetăţe­neşti, şi că datorită unei inimoase re­voluţii franceze mai trăiesc şi astăzi cetăţeni cu drepturi, indivizi neapă­raţi, pe cari-i apără legea, grăunţe mărunte de humanitate, din care o conştiinţă superioară aşteaptă exem­plare de geniu, peste sute de ani, când va fi gata omul cultivat. îmi imagi­nam că mi se va vorbi, că voiu ascul­ta discursuri în care să mi se evoce scena ieşirii la lumină a celor şapte deţinuţi, dintre care unul, cel mai bă­trân, pierduse mintea şi încă se mai credea pe timpul lui Ludovic al Cinei­­sprezecilea, în clipele când capul celui de al şaisprezecilea era plimbat pe străzile Parisului, intr’o prăjină... Nimic din toate astea, apără-ne, Doamne, de excesele imaginaţiei... Cartierul era in splendoarea unei zile scăldată in lumină şi in floare, de dincolo de persienele greu lăsate, stră­batea afară o arie de operă care se în­vârtea pe plita rece a unui patheton, o midinetă îşi usca ciorapii pe o sfe­ricică întinsă intre două ghivece de muşcate roşii, nişte muncitori îşi beau vinul la un „bistro“ cu dema­­tite la intrare, şi din aerul luminatei cetăţi se pregătea ceva asemănător unei ieşiri a reginei stupului, în sbo­­rul de nuntă. Am întârziat prin străzile acelea, până către seară, dar după amiaza a­­ceea n’a avut nici barem două clipe asemănătoare.­­Din senin, către seară în tot Parisul, s’a aprins un cântec şi o dispoziţie de dans, specific de gali­că. Nu s’a mai­ putut circula, în cu­rând. Drumeţii formau jerbe de voie bună, braţele­ se uneau şi traversau în ghirlande străzile, tot ce e cântec şi-a luat libertatea de a se auzi, şi o fre­nezie nestăpânită decât de grija ele­ganţei şi a­­decenţei a invadat cetatea. Nici procese contra trecutului, nici in­criminări tulburătoare, de cauze şi persoane, nici demagogice isbucniri ri­dicole ale gărgăunilor politici. Ziua aceea mi-a rămas întipărită in memorie Întocmai ca simfonia în La­­major, (a şaptea) de Beethoven, des­pre care Wagner a spus că este „o a­­poteoză a dansului“. O apoteoză a dansului a rămas şi a­­mintirea lui Quatorze Juillet, sărbă­toarea acestui popor galic, care a pres­cris toate greşelile trecutului, pentru ca să mai poată cânta şi dansa, fără să-l lunece plânsul. Iar căderea Bastiliei, pe care popo­rul francez o aniversează astăzi, nu are nime vetust, şi nimic uitat, pen­­tru că toată istoria Franţei nu este de­cât o succesivă dărâmare de Bastilii. Bastiliile Conştiinţei au fost dărâmate de Enciclopedişti, Bastiliile prejudecă­ţilor istorice au fost­ nimicite de o res­pectată concepţie asupra Dreptului in­ternaţional. Bastiliile forţei au fost răpuse de spiritul şi civilizaţia Fran­ţei. Nu mulţimea vitelor, sau întinderea geografică fac dintr’o ţară o mare na­ţiune, şi dovada o avem privind Ru­sia Sovietică. Athena a fost o repu­blică mică numai cât un judeţ, şi nu are pereche nici deasupra ei, nici lân­gă ea, ci doar mai prejos. O naţiune care-şi transformă istoria in artă nu poate pieri. „Sicilia, epicentrul războiului dus de anglo-americani în Europa“ Prin telefon de la corespondentul nostru normanem ROMA, 13.— Ziarele «criu că bătălia Siciliei continuă foarte îndârjită și că ea e sortită să devină din ce in ce mai aprigă de­oarece este evident că anglo­­americanii tind către unul din obiecti­vele lor esenţiale din Europa, în care scop au folosit o gigantică concentrare de forţe şi om­ament. Pare exclus ca declanşarea acestei ex­pediţii să fie o diversiune făcută pen­tru ajutarea bolşevicilor, Împotriva că­rora atacul german devine din ce in ce mai violent. Totul indică dealtfel­ că anglo-ameri­­canii sunt hotărâţi să facă din Medite­­rana epicentrul războiului lor şi din Italia regiunea lor operativă. Debarcarea pe fâşia de coastă din sud a fost susţinută de mii de avioane de toate tipurile, de şase vase de linie, de patru vase port-avioane si de extrem de numeroase vase mai mici. Ea s’a făcut in putine puncte ale coastei pustii, cât mai apropiată de bazele inamice. Aceste puncte fuseseră evacuate de trupele A­­xei pentru a se sustrage bombarda­mentelor tunurilor de mare calibru ale vaselor de linie. De abia debarcat, duşmanul s’a cioc­nit imediat cu tortele marginale italo­­germane şi a fost silit să înfrânte o neîntreruptă şi aspră bătălie înainte da a intra in actiune rezervele italo-ger­­mane. Comunicatul de azi al comandamen­­tului italian arată suficient de limpede uriaşa luptă ce se desfăşoară in are, pe mare şi pe uscat, scoţând in evidentă prompta şi marea capacitate de reac­tions in apărare şi in atac a fortelor Axei. Excluderea a şase falangişti din Consiliul Naţional al Spaniei MADRID, 13 (Rador).­­ O ştire a biroului internaţional de inforna­­ţiuni, retransmisă de corespondentul agenţiei D.N.R. anunţă: Monitorul Oficial al Falangei a­­nunţă Marţi excluderea a şase falan­gişti din Consiliul Naţional. Cercurile politice declară că aceste şase personalităţi, care erau şi mem­bri ai Cortesurilor, au adresat un memoriu generalului Franco, îm­preună cu alţi 24 colegi din Adunare, făcându-se avocaţii unei apropiate restaurări a monarhiei în Spania. Semnatarii falangişti ai acestui do­­cument sunt învinovăţiţi de a fi căl­cat disciplina Falangei, acţionând în afara instanţelor partidului, şi aceasta într’un moment în care Spania trebue să se simtă deosebit de puternică şi de unită in faţa situaţiei internaţio­nale. Generalul Franco, subliniază cercu­rile politice, a amintit în mai multe rânduri că chestiunea restaurării mo­narhiei nu este în Spania la ordinea zilei. Biserica St. Martin din Colonia distrusă anglo-americane de bombardamentele

Next