Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1868 (Anul 1, Nr. 15-38)
1868-07-07 / nr. 15
%.* (Fartu.) La 3 a curentei <Jipa mare pe la 3 oare, s'au furatu unu ceasornicu cu absida de auru de damă și unu cercelu de aurit, de la D-na Roda Hoffman din despărțirea a II-a, pe lăngă nu altu ceasornicu cu absida și unu cercelu ce i s’au perdusu la maltratarea suferită de D-lu Jorju Hofman prim-farmacistul și Constantinu Rioșanu sub-farmacistu la ospitalul militar. *** (Unu podu bunu.) Podul lui Ipsilanti, ce trece peste Bahluiu este intr’o stare așa de deplorabilă incătu nu se poate trece peste dönsul fără pericolu. *** (Saperdutu) pe drumul de la Serghiceni la Petruși ca unuornicu de auru de damă a Doamnei E. Cogălniceanu. *** (Incendiu in Huși.) In una din zilele trecute a arsu o mare parte din apartamentele din ograda Episcopiei. (Unu copilu lepadatu) in etate de vro doue luni s’a găsitu in ograda bisericei numită la țiua Crucei. *** (Primejdie.) La Temesei, unu locuitoru intrăndu intr’o groapă de lutu, s'a năruitu malul și l'a rănitu. Elu se află acuma la spitalu. *** (Lovitură de calu.) Ieri dimineață in țigănimea domnească unu calu a lovitu unu copilu și i-a stricatu falca. *** (Furtu.) Jidovul Mendel sin Avram, care a furatu doi cai de la unu preotu s’a prinsu și s’a datu in mana justiției. *** (Proae) a urmatu septămăna trecută in Tecuciu și Berindu, și puțin in Vasluiu. In res • timpuri a pleatu in Galați, Botoșani, Dorohoiu, Mihaileni și Roman, acorda direcțiunea teatrului pe unul sau mai mulți ani. S’a făcutu întrebare tuturor comitetelor artistice a României dacă primescu această direcțiune Și cu ce condițiuni. Intre acestea am vechitu cu plăcere figurăndu pe Domnii Millo, Pascali și vechiul nostru artistu Teodorini. 2) In ședința de demineață din 4 Iulie, Comisiunea s’a ocupatu de cestiunea monedei și neprimcioasele resultate ce privim pentru casa comunală din nepotrivirea trecsată de lege nouă cursului diferitleor monede la casele publice in vederea cursului ce au in piață. Este de dorit a se așteptămu cu încredere de la Comisiune să fie inițiativa pentru a face să dispară acestu desavantagiu in acestu isvoru de abuzuri pe care nimeni’lu cunoasce mai bine decât Iassii care a suferitu din causa lui in totu timpul căt au esistatu doue cursuri in țară. S’a ocupatu apoi de înscrierea in actele stărei civile a unui copilu găsitu. In fine a studiatu atestatele de studiu a D-lui Ingineru Bogusz pe care l’a insercinatu cu lucrările tunice ale comunei in locul D-lui Stănescu demisionatu. Speremu că lucrarea stradelor noastre ,va fi bine inspectată și esecutată decăt până acum. 3) In ședința de seară din 4 Iulie, Comisiunea, făcea ca toți epitropii bisericilor sarace din Iassi s'a ocupatu de ceea ce trebuea să se ocupe de solvatul consiliu încă din anul trecut, de regularea budgetelor și intimpinarea trebuințelor urgente de repararea și inbunătățirea a acestor sfinte locașuri. Am recapatatu speranță că nu vomu mai trece cu milă și descurajare pe denaintea altarelor Dumnezeești privindu la derepenarea in care le au lasatu oamenii sub a cărora îngrijire le pune legea, împărțirea premiilor in urba la est. Marți la 2 a curentei a avutu locu in orașul nostru solemnitatea împărțirii premiilor. La 10 oare dimineața musica regimentului alu 7-lea era aședată in palatul Municipalii, in a cărui sală s’au priimitu cu toate onorurile cuvenite pe profesorii și elevii premianți, ai diferitelor scoli primare, de cătră Oemisiea interimară a Consiliului Comunalii. După întrunirea tuturor scoalelor primare, la 11 oare toate aceste scoale cu drapelurile lor in frunte, și precedată de Domnii membri ai Comisiunei, au trecutu la Palatul Administrativii, unde sala Curții Juraților era pomposa împodobită, spre a da locu acestei serbări, și in care încă de dimineață cetățenii de toată condițiunea aflau din toate părțile spre a se bucura de succesul copiilor lor. Acolo sosire totodată și profesorii și elevii premianți ai Seminariului din Socola, și ai gimnaselor Ștefan celu Mare și Alecsandru celu bun. Prea Sfințitul Mitropolitu alu Moldovei și Sucevei și Ecsarhu alu Plaiurilor ( alinicu Miclescu, intră in sală la 12 care, in sunetul musicilor, și insoțitu de Domnii Prefecți alu județului și alu orașului și de Domnul comandanțui alu divisiunei a doua militară, incunjuratu de inaltul Cleru, și urmatu de toate autoritățile civile și militare, și de unu insemnatu numeru de notabili, in fruntea cărora figura venerabilul Domnu Iordachi Beldiman, care pururea face podoaba tuturor serbărilor noastre naționale. Ceremonia incepu prin unu imnu căntatu de dorul vocalii din seminariul Socola, care aședatu intr’o cameră de alăturea și revSdutu publicului, elu transporta prin cele ăntăiu tonuri a cântului divinu, și’l făcuse șirată că glasul lui Dumnedeu ne chiamă la lumina invetămentului care singură va face fericirea noastră viitoare. După terminarea imnului se ținu unu discursu de D. C. Cristodulo Cerchez, membrul Comisiunei interimare a consiliului Comunalu. Discursurile terminate. Prea Sfințitul Mitropolitu a inceputu a împărți premiile. Elevii distinși se strigau cu glasu mare de către D. membru al Comisiunei Cerchez, să suiau in sunetul musicei pe unu piedestalu tapisatu ce li se pregătise și primiau din mâna P. S. S. resplata sirguinței lor. La doue oare fără unu patraru ceremonia era sfirșită și P. S. Mitropolitu cu D. Prefectu părăsind sala Curței juraților se suită intr’o trăsură gală și escortați după cuviință trăsura d’ împreună cu suita funcționarie și notabilii la palatul Școalei Centrale de fete, unde totul era de aseminea pregătitu pentru serbare și unde numeroase dame așteptau. Musica batalionului de vânători care de la 12 care era așanjată in palatu și care primisă cu onorurile cuvenite pe Doamnele profesoare și pe premiantele diferitelor scoli primare, anuncă publicului adunatu sosirea autorităților inalte și a D-lor Consuli. Ceremonia incepu prin uliu discursu ținutu de D. membru al Comisiunei Interimare a Consiliului Comunalu, Cristodulo Cerchez. Prea Sfințitul Mitropolitu apoi împărți premii la elevele Scoalelor primare, după apelul nominalu făcutu de D. Cerchez in sunetul musicei. Doamneler Directrice a scoalelor secundare de fete din Sf. Sava și a Institutului Centralu, arătându că elevele premiante ale acestor școale s’au imprăștietu, D. Cerchez in numele Comunei a adresatu rugăminte atât Prea Sfințitului Mitropolitu, care representa, pe guvernu cu această solemnitate căt și pe D. Prefectu, Președinte alu Consiliului de județu, inspectorii de dreptu al școalelor secundare de fete, și pe Comisiunea însărcinată de Ministerin cu împărțirea premiilor a regula, ca acele cuvenite elevelor absente să li se deie prin Doamnele Directrice respective, spre a nu fi pedepsite și discuragiate copilele din causa unei regretabile neînțelegeri din care provenise absența lor. Ceremonia se închisă prin unu marșu Naționalii căutatu de musica Vânătorilor. Toate autoritățile polismastice, administrative, militare și comunale, au făcutu totul in ceea ce a primtu pe fiecare pentru ca nemicii să nu lipsască la splendoarea acestei serbări, pentru că ea se producă totu efectul incuragiatoru instrucției publice. La 6 oare D. Prefectu, a datu unu priviru la onoarea acestei mare serbătoare Națională, la care făcu onoare cu prezența D-lor. CURIERUL DE IASSI. Procesele și licitațiunile care se vor trata in cursul săptămânei. La Curtea de Apelu Secția I. Iulie 8. Luni. 1) Caiman sin Marca Harabagiu inculpații pentru furtu. 2) Meer Caiser pentru deliciu de ultragere. Iulie 9. Marți. 1) Șaim Cotarul pentru furtu. 2) Ilie Focșeneanu pentru maltratare. Iulie 10. Mercuri. 1) Andrei Botez pentru furtu. 2) Al. Vasiliu Turcu pentru maltratarea soției sale. Iulie 11, Joi. 1) Berîu sin Herșcu Cărămidariu pentru abus de încredere cătră Sc. Ndrițchi. 2) Ghiță Tufanescu cu Cost. Rujinschi pentru violarea domiciliului. Iulie 12. Vineri. 1) Teodor Boboca și Vasilie Miserciu pentru deliciu de furtu. 2) Gh. Dimitriu Casierul Primăriei Folticeni pentru că prin concursul lui Neculai Hogia și Th. Popovici a plesmuitu unu numera de garanții pe numele văduvelor pensionate. Iulie 13, Sâmbătă. 1) Avram Cața soția sa Ida, și Haia sin Avram Ciubotariu, pentru delictu de ultragere. 2) Fraida fiica lui Avram Reiser, Alter Talpalariu și Alter Ferster pentru maltratarea lui Gh. Zară. Comisiunea Interimară a comunei la : 1) In ședința de seară de la 3 Iuliu Comisiunea s . ocupații de .cestiunea Teatrului a căruia deplorabilă ....re'in trecutu o cunoascemú. V estimu cu bucurie că Comisiunea să pare a voi să părăsească metoda de căutare in regie a teatrului. A luat măsuri de a se consulta totu oamenii competenți din urba noastră spre a se compune condițiunele cele mai nimerite pentru teatru in urbă cu care s'ar putea Licitațiele care se vom ține la Prefectura Județului Iassi, Prefectura, dud. Iassi. La 12 iulie se va ține licitație la Pref, pentru antrepriza facerii reperațiilor trebuitóre acoperimentului bisericei Monst. Frumoasa. La 15 iulie curent scoținduse in licitație Construcția Șoselei de pe Șesul Bahluiului din orașul Iassy, de la Strada Păcurari pănă la Strada Socola, după publicația inserată in Monitorul Oficial No. 118. Doritorii pentru a le lua aceste antreprise se vor presenta la arătata <fi in camera Prefecturei Județiului Iassi. In 15 Iulie se va ține licitație in camera Prefecturei dist. Iassi pentru a da următoarele pachete de păduri in espirație pe timpul de cinci ani începători de la 1 Septemvrie 186S: Dist. Iassi, Sínesei, Hadămbul, Bărnova, Mănjesci, Dist. Putna, Măndresci, Trotușani, Visantia, Bradii, Anghelesci, Talapani, Pănesci, Mușunoaele, Bălca, Măndresci și Cărbunesci. Dist. Tecuci, Tarnița, Bacău, Berzunțul, Cetățuia, Pancesci, Bogdana, Covurl, Macsinenii. Fălciu. Ghermaneaci. Tutova. Hărălesci, Agraesci. Suceava. Mălinii. Romanu. Cherăesci, (Zavoiu) Mogosețti. Comisiunea Interimară a comunei Iassi. In 8 iulie se va ține din nou licitație, darea in antrepriză a reperațiilor necesare monumentului, bufetului și a bancelor din grădina publică, anansată prin foaea No. 11, ce din lipsa concurenților nu s’au putut efectua la jiua de 25 Iunie. Amatorii să se presinte in Pretoriul Primării cu garanțiile cuvenite in valoare de 20 g alb. numerariu. Tribunalul Județului Ias si Secția III. Moșia Gropnița din jud. Ias si plasa Copou a D-lui Grigorie A Rizu, s’au scosu inventure spre îndestularea creditorilor, amatorii de a cumpără numita moșie, să se presinte in camera acestei Secțiuni cu garanțiile cerute de lege la 18 Septemvrie anul curentu. Tribunalul Jud. Botoșani. D. Gh. Cristodol, avendu a lua o suma de bani de la D. Prin. G. Cantacuzin. Tribunalul au încuviințații văndarea de veci a moșiei Albești din județul Botoșani. Doritorii se vor presența in camera Trib. la inplinirea terminului de 3 luni socotit de la 18 Mai, cu garanțiile solvabile. Tribunalul Jud. Dorohoiu. Spre îndestularea D-nei Zoița Lambrino cu suma de 1000 galb. ce are a lua de la D. Loc. Th. Porumbaru, i s’a scosu in văndare moșia Săucenița din Jud. Dorohoiu plasa Coșula. — Amatorii de a cumpăra, să se presinte in Camera Tribunaluli la împlinirea terminului de trei luni socotit de la 5 Iunie, cu garanție solvabilă. Epitropia Sf. Sipridon. La 26 a viitorei luni August se va ține concursu in camera colegiului medicalii din stabilimentul Sf Spridon din Iassi, pentru un postu de medicu secundariu la ospitalul Precista Mare din Roman, ce este vacantu de la 1 Iulie. varietăți. —(Cui a datu D-Jeu slujbă să-i doe acum și minte). S’a intămplatu la Costantinopole acum cu ocasiunea denumirii membrilor in consiliul de statu, că s’au denumitu și unu evreu cu numele Avram de la Salonica (in Turcia u c pre sunt nume de familie la evrei și se folosescu locurile de nascere dreptu nume de familie. îndată se telegrafia la Salonica să vină Avram la Constantinopole. In Salonica suntu Avrami cătă frunză și oarbă și autoritatea politică locală cred că unul e tot așa de bunu ca și altul și puse mana pe unu bietu Avram de evreu și’lu specia la Costantinopole. Seracul omn se temea, dar ințelesă că are se fie consilieriu de statu cu 2000 lei pe lună, — și făcii și primi. Elu scia a scrie ceva evreește pe hârtie, altă nimica, ănse manierile lui suntu sioade de celorlalți consilieri și li era rușine ce facea colegul lor. Atunci respectivul Pașă făcea investigațiune, găsi că altul este Avram celu adeveratu, iu chiama și denumi, dar pe ista încă nu putea se-lu dea afară pentru că a făcutu jurământul, acuma se ține pe amândoi și Pașa se măngăe cu aceea că: „cui a datu des slujbă i va da și minte pentru ca.“ —(Dare la semnui.) Săptămăna viitoare va fi in Viena o mare serbare de dare la semnu, la care voru sosi vro 40,000—50,000 de străini din toate părțile a lumei. Cu 3 luni mai nainte Primăria din Viena s’a ocupatu pentru a procura locuințele trebuincioase, și in timpul de o lună și jumătate unu locu sterpii s’a preschimbații intr'o grădină și s’au dLidiu o mulțime de localități pentru restaurațiuni etc. Ca să nu fie o lipsă de hrană in timpul acela, unu comitetu alesu pentru a procura toate mâncările și băuturile a mijlocitu ca in fiecare di să se gătească 10,000 cărnați cu hreanu pentru dacuscă, s’au mai procuratu pentru fiecare <si 80,000 funturi carne afară de vr’o 300 viței și 300 porci, 20,000 găini, 3000 găsce, 200 rațe, 10,000 funturi jamboua, 2500 funturi cașcavale și 100,000 căpăține de salată. Din băuturi s’au procuratu 6000 baterce bere, 160,000 butelii vinu pentru mase, 20,(XX) butelii vinu finu, 10,000 butetce Șampagne. La masă vor servi 1000 de slugi și bucatele se voru prepara, pe 108 vetre. Pentru masă s’au mai procuratu peste 30,000 farfurii, 15,000 garafe, 20,000 pahare, 7,000 pahăruță, 2000 pahare pentru Șampagne, 2000 păhăruțe pentru licueruri etc. etc.. Serbarea de darea la săriri va începe in 26 Iulie. — (Focu.) In 28 Iunie in Triest in arsenalul Lloydului se isbucni focu. Doua magazine cu provianta arse de totu. Dauna asigurată se urcă cam la 45,000 fioreni v. a. — (Polemica interesantă). O foae din New- York cu alta din Washington mai multu de trei săptămăni a polemizatu pentru nisce isvoare de petroleu, despre cari cea din New-York a <zis că au secatu cu totul. La inpărtășirea aceasta foaea din Washington a observatu pe scurtu, că: E minciună, și că mai crede să fi secatu din capul aceluia ce a scornit’o, ce se numesce: „minte“. Foaia din New-York ținăndul de necuviincios acestu respuns a respuns’ astfeliu: „Mai auzita cineva astfeliu de obraznicii de la unu Ziarista; așa vorbescu oamenii cultivați? Acum vedem că colegul nostru din Washington nu numai e fără minte, dar e de totu nebun. De ce nu se eschida astfeliu de oameni din societate. Noi, astfeliu de oameni le arătăm așa. Și cu aceasta dorim « fini, căci colegul din Washington nu e demnul ne mănji onoarea cu elu“. Bară cealaltă foae a replicatu că: „colegul lui din New York nici nu poate avea locuri o societate onestă, căci mosiul lui a fostu prin podurile de pe malul riului Amazona — maimuca“. — Și la noi redactorii jurnalelor polemice se ocărăscu destul de amar» ănse celu puțin n’au ajunsu încă la stilul acelor din America. — La Slănic lângă Tărgul Ocna s’a inființatu unu serviciu postum pentru timpul căt va ține băile. — (Unu aparatu nou de a stinge focul)) s’a inventatu. S'a făcutu o probă cu acestu aparatu, aprindendu nisce obiecte unse și amestecat ® cu materie amjezoare, și in timpii de câteva secunde s’ar stinsa focul. Aparatul se umple cu apă amestecată cu nisce chemicalie. — (Defraudatiune.) La direcțiunea centrală a Curței de comptabilitate in Viena s’a descoperitii o defraudațiune de mare maree de timbru. Lipsescu 2000 maree, cari represintă o valoare de 42.000 fi.