Curierul de Iassi, iulie-octombrie 1869 (Anul 2, Nr. 28-41)

1869-07-13 / nr. 28

Anul II. Prețul Abonamentului. Iassi: Pe unu anu 8 sei noi. » șese luni 4 „ „ » trei „ 2 „ „ Districte. Pe unu anu 10 lei noi. , țese luni 5 „ „ , trei , 21­. , Costul Abonamentului din districte se pri­masce și in. maree da scrisori. Duminică În Iulie 1869. Anun­țuri Rândul de 35 litere sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și Reclame Răndul de 35 litere sau locul sen 50 bani. Epistole nefrancate nu se priv­mescu­. Manuscriptele nepublicate se vor­ ■A. 3?­A. 3R, 33 I3ST FIECARE X­­T­ ISA X INT I C­A.. arde.­1. Redacțiunea și Administrațiun­ea: in localul Tipografiei Junimea. No. 28. Sci­i din Intru. Iassi 12 Iulie. Lista B-lor, care la alegerea Consiliului comu­­nalu din Iassi, au intrunitu cele mai multe voturi și care sunt aleși membrii consiliului comunalu. La licitațiunea de la 3 Iulie, ținută in Camera Prof. de Iassi pentru darea in arendă a unor mo­șii ale statului de dincoace de Milcova, concuren­ții in unanimitate sau obținutu de a licita cerend modificarea unor condițiuni. Ministerial mai inteiu a aprobatu numai una in privința garanție, ins d­in urmă concurenții susținând« a se modifica toate acele condițiuni, s’a priimitu la prefectură urmă­toarea telegramă la 5 Iulie. D-lui Prefectu al județului Iassi, entusiasm și a visitatu catedrala, intorcendu-se apoi in taberă călare. D. Ministru al cultelor și instrucțiunii publice a deschisu­­ri, 1 Iuliu, sesiunea ordinară a Si­nodului, in unul din saloanele mitropoliei, conform art. 10 din legea de la 3 Dechemvrie 1864. Ne­fiind decăt patru membri presenți, și in lip­­s­să de președinte, Sinodul nu este constituita. — Măria Sa Principele Domnitoru a bine-voitu a acorda D-lui Dimitrie Ghica, președintele con­siliului, și D-lui M. Cogălniceanu, ministru de in­terne, inalta autorisațiune, pentru a purta insig­­i­nele ordinului Aquila­ Roșie clasa I-iu, ce li s’a­u conferatu de Maiestatea Sa regele Guillaume I, i cu ocasiunea preschimbării ratificațiunilor conven­­țiunei poștale intre Romania și Germania de nordu. —■ D. Cociu, fiind onoratu, in calitatea sa de di­rectoru­ al poștelor, cu ordinul Coronei clasa II, ce i s’a conferatu de M. S. regele Guillaume I, M. S. Principele Domnitoru a bine-voitu ai acorda inalta autorisațiune, pentru a purta insignele Și­șului ordinu. — In ședința consiliului miniștrilor din 29 Iu­nie s'a aprobatu de a lua următoarele măsuri pentru administrarea teatrului romănu din Bucu­resci pe viitoriu: 1. Teatrul romănu se va căuta, ca și in tre­cutu, de către ministerul cultelor și instrucțiunii publice prin comitetul teatral ; 2. Ministerul cultelor ^ instrucțiunii publice va pregăti din vreme cuvenitele instrucțiuni, pe baza cărora comitetul va avea să administreze teatrul romănu. — (Membrii comitetului casei pensiu­nilor) au datu D-lui ministru o dare de samă insoțita cu demisiunea D-lor, care se sfarșesce in modul următorii: In facia greutăților in cari se găsesce casa pensiunilor a aqusta chiar mandatele liberate , in lipsă de o constatare legală a veniturilor acestei case și in privință că are a mai plăti adaosu pes­te lei noi 57,000 pe fiecare lună la pensionarii din nou votați, comitetul nu poate da mandate de plată pensionarilor pe aspirata lună, și nici poate face repartiția prevedută de art. 40 din legea pensiunilor, de­oare­ce, nici după menționata a­­dresă, n’a dobănditu seiințele necesarii, ca să poată cunoasce cifra ce trebue să acopere deficitul. Prin urmare, noi, cami, de la estlămarea in În­sărcinarea de membri ai acestui comitetu, am stăruitu a face ca legea să fie aplicată întocmai după litera ei, astăzi cănd luna lui Iuniu este sfârșită, neputănd îndeplini disposițiunile art. 21 fără să violămu art. 22 din aceași lege, și după chibzuirea ce am făcutu, ne rămăindu-ne altu mij­locii decăt numai de a ne retrage­­ din această în­sărcinare, la care ne lipsesce mijloacele de a o îndeplini prin paza legii, incaviințămu să demi­­sionămu, și cu demisiunea să comunicăm­i D-lui ministru această dare de samă. Corpului legislativu nu s’a hotăritu încă nimică.— Unu decretu imperătescu din 19 iulie numesce pe mareșalul Vaillant ministrul casei împărătesei. Paris, 21 iulie. Roucher s’a numitu președintele Senatului pentru sesiunea presentă. Marquis de Lavalette s’a numitu ambasadorul la Londra.— In adunarea de ori a trers­ parti s’a primitu ur­mătoarea resoluțiune: „Subsemnații interpelațiu­­nei remămu la ideile și principiile formulate in ea, și ședințele se­amănă până la o nouă convocare a corpului legiuitoru.“ Viena. 18 Iuliu. Imperatorul a primitu a slăbi delegațiunile și a respuns­ președintelui delega­­țiunii maghiare că această delegațiune este des­tinată a exercita o influență egală asupra aface­rilor comune ale Statului. Imperatorul a respins președintelui delegațiunii Reichsrattului că o coo­­perațiune sinceră cu delegațiunea maghiară va fi o garanția sigură pentru menținerea păcei in intru precum și in afară. Madrid, 13 Iulie. Formațiunea ministerului s’a terminat: Prim, președinte și ministru de resbel, Topét la marină, Sagasta la interne, Silvela la esterne, Zorilla la justiție, Ardanas la finance, Echaigaray la lucrările publice, Beccera la colo­nii. Miniștrii vor jura, îndată ce vor dispare oare­care mici neînțelegeri. Madrid, 16 Iulie. Cortesii au amănat­ ședințele lor până la 1 Octomvrie. O comisiune compusă de 8 membri va păzi integritatea constituțiunei. Madrid, 17 Iulie. „Imparcial“ scrie: Eri la me­ciul nopții s’au arestatu treisprezece sergenți și ofițeri a garnisoanei, care sunt acuzați de a lua parte la o conjurațiune carlistică. Se­­ zice că s’au găsitu la denșii și risce decrete cu iscălitura lui Carlos. Madrid, 20 iulie. Jurnalul „Imparcial“ scrie că s’a descoperitu o conjurațiune in contra lui Ser­rano. Prim și Rivers, in Madrid, Valladolid, Bar­celona și Cordova s’au făcutu arestări. S’au a­­restatu intre alții, generalii Yuclan, Ynestas, Or­­lona și colonelii Alberini și Carbonell. — Serrano a pornit v­­ri la Granada, Londra, 12 iulie, noaptea. Camera a adoptat a bilul pentru biserica irlandeză, după a treia ce­tire, cu amendamentele aprobate deja mai din­a­­inte și unu nou amendamente, propuse de lordul Devons, prin care vechii episcopi irlandezi înce­tează d’a mai fi membri in Camera Pairilor. Lintz, 14 iulie. Procesul contra episcopului de Lintz de la curtea asișelor, pentru încercarea de a tulbura ordinea publică, s’a terminat, alaltăeri. Verdictul condamnă pe culpabil la 15 zilile de în­carcerare, cu toate că representantele ministeru­lui publicii propusese șase luni de închisoare. Astăzi, imperatul a grațiații pe episcopul, care mulțămindu-se pentru grațiare, protesta încă o­­dată in contra competenței afișelor in procesul seu. Belgrad, 17 Iulie. Jurnalul oficialu publică con­­stituțiunea cea nouă, întoarcerea principelui și a regenței din Dragusevati s’a serbatu cu salve da tunuri. -PEIFÎ.SO­A.INJ’EXIIEJ» roluri. 1. Dimitrie Gustea.................................... 259. 2. Sanda Dudescu........................................241. 3. Dimitrie Tăcu................................... 237. 4. Maior Cost. Langa...................................219. 5. Teodor Tăutu.............................................218. 6. Dr. Anast. Fotu........................................211. 7. Al. Racoviță farmacista.........................184. 8. Al. Ghica..................................................181. 9. Al. M. Șendrea........................................168. 10. N. Macaresco.............................................167. 11. Nicolae Dimitriu, Comerciantu . . . 159. 12. Haralamb Cernea...................................158. 13. Dim. Cozadini........................................157. 14. Iancu Boian.............................................156. 15. Cost. Cerchez ........ 156. 16. Dimitrie Lupu........................................155. 17. Scarlat Pastia.............................. . 153. Afară de muniții, au căpătata ăncă voturile cele mai multe D-nii: Nicu Ceaur Aslan.............................................151. Al. Botez............................................................150. Anton Camban........................................ . 140. Cost. P. Constantini«........................................132. Panaite Idierul...................................................131. Icon. Al. Ionescu.............................................129. Telemah Ciupercescu........................................125. Icon. loan Pompilianu...................................119. Dr. Zisu.............................................................117. General A. Mavrodin . .....................116. „Moșiile ce se arendează fiind ale statului nu­mai ele are dreptul a combina, după a sa como­ditate condițiunele cu care vocsce a le arenda, modificațiunele cerute prin coau­țiune se respinge, guvernul poate însa să înlesnească concurența reducându garanția provisorie la a treia parte din arenda anuală și garanția definitivă h­ipotecarie la o valoare îndoită de arenda unui anu. Aceste concesiuni se vor transmite prin telegrafii indatâ ce se vor aproba și sancționa de Domnitorii­; ori­ce evalițiune in viderea unor schimbări ulterioare se va nimici și moșiile se vor licita in Bucuresci. Minist. A. G. Golescu. Bucuresci, 4 Iulie. D. Ministru de Externe Dim. Ghica a căpatatu de la regele Prusiei ordinul aquilei rose clasa I și D. Directorii generala ai poștelor Cociu ordinul coronei. Toate aceste dis­­tincțiuni s’au datu din causa indicerei convențiu­­nei poștale. — La 25 ale curentei, Măria Sa a ținuta o ins­­pecțiune administrativă la regimentul­ al 4-le de linie, de la oarele 9 dimineață pană la 11 și ju­mătate. In cursul Zilei, Înălțimea Sa a bine-voit a primmi in audiență pe D. Steege, agentu al Ro­mâniei, intorsu din Petersburg. La 4 oare, inso­­țita de D. inspectorii general al serviciului sani­tarii, de D. prefectu al districtului Tecuciu și de adjunctul de serviciu, Măria Sa a făcutu o preum­­blare la târgul Nicoresci, unde a fostu primitu cu Sciri din afară. Paris, 19 Iulie. Jurnalul oficialii de eri publi­că mai multe decrete cu data din 17, după care s’au numitu următorii miniștri: Duvergier, la Jus­tiție; Principe de Latour d’Auvergne, la Estonne; Forcade de la Roquette, la Interne; Magne la Fi­nance; mareșalul Niel, la Resbel; Bigault de Ge­­neuilly, la Marină; Bordeau, la Culte; dressier, la Lucrări publice; Le Roux, la Agricultură, Qluis­­seloup s’a numitu președintele consiliului de statu. Ministerial de stata s’a desființat.—Jurnalele spuun că minister­iul cel nou ar fi numai interimisticu.— Nici unul din membrii a trers­ parti au căpătatu unu portofoliu. — „La France“ scrie că deputa­ții Sagris, Olli­vier, și Tab­ouet au refuzatu pri­mirea unui portofoliu änse au declarații că voru ajuta ministerialul actuala. Despre convocarea Acte Oficiale. Decreta Domnescu. Art. I. Colegiul« I electoralii pentru senatori este convo­cata, in toată țara, in diua de 4 August viitoriu, ca se-și aleagă senatorul otărătii de art. 68 din constituțiune. Cole­giulii II electoralii pentru senatori este convocații, in dica de 6 August viitorii, ca se-și aleagă senatorul otărătui de art. 68 din constituțiune. Universitățile din Iassi și Bucu­rești sunt convocate in dica de 8 August viitorii, ca se-și aleagă senatorul otărătui de art. 73 din constituțiune. § (Monitorul Oficial publică) următoarele: In No. 138. Decretu prin care se menține in vigoare decretul din 1864, cu No. 1879, relativu la costumul magistraților de la curți și tribunale. Decretu prin care se deschidă unu cre­dita suplimentara de 28,336 lei 77 bani d-lui ministru de justiție pentru plata personalului și materialului trib. Calmi. Decretu pentru deschiderea unui credita suplimentara de 3,252 lei 15 bani d-lui ministru al­ cultelor și instrucțiunii publice pentru școala de medicină. Decretu pentru deschi­derea unui credita suplimentara de 51,000 lei d-lai ministru alu instrucțiunii publice pentru plata institutorilor și ins-

Next