Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-01-01 / nr. 1
Anul III. Prețul Abonamentului. lassi: Pe unu anu Die' noi. , șese luni 7 „ „ trei „ S'a . District«: Pe unu anu 16 lei noi„ șese luni 8 , „ _ trei Austria ți pe: luni I Prancia: Pe țese. li Sofia: Pe anu IASSI, Joi Ianuarie 1870. 8 ruble. 1» £IA881 APARE DE X500TE ORI EE SEPTEMANA: JOIA SA DUMINICA. Redacțiunea Administrațiunea: in localul Tipografiei Junimea CALENDARUL ÜEPTERANEI. No. 1. Antneluri Rândul de 85 litere sau lotul seu 15 bani. Inserțluui ți Reclame Rândul de 35 litere , 1 leu. Epistole neframi Manuscriptele n ari Costul Abonament țeară se priimesce ți in, maree poștale. vShi“. |Stilun cu Patronul 4 i ei. [ | |Stiltl n ul » 10a- Patron n 1 4 He 1. IS?* |£ £Deceni Ianu. ore m l ore m. Decenn. Ianuare. ore S; ore m 16 4 Duminică. Conciliu a 70 Apostoli. 7 334 27 20 8 Joi. | Cuv. ^Iorga și Domnica. 7 29 4 31 17 5 Luni. Sf. Teopent și Teona. 7 32 4 28 21 9 Vineri. Mucenicul Parieret. 7 28 4 32 1« 6 Marti (+) Botezul Domnului. 7 31 4 29 4 22 10 Sâmbăta. Păr. Grigorie Nises. 7 27 4 33 19 7 Mercuri. (1) Cone. St. I. Botezătorul. 7 30 4 30 23 11 Duminică. Cuviosul Teodosie. 24 36 Anunciu importantu pentru comerciu. Precum am aratatu, cu începere de la 1 Ianuarie anul 1870, suntemu hotăriți a da unu Suplementu pe lângă „Curierul de Iassi“ cuprin^torii de diferite anunciuri relative la înlesnirea și înflorirea comerciului. Necesitatea unei asemenea publicațiuni este nedisuitabilă, și nu ne indoiau că această idee u va fi salutată cu bucurie de toți iubitode înaintarea afacerilor comerciale. Pucațiunea noastră este in cătra condiționată voința Domnilor proprietari, posesori comercianți. Ne grăbimu dar cătră toți ii Domni, cari voru avea a vinde productee a câmpului, vite de tot soiul, sau cari voescu a cumpăra, precum și cătră toți D-nii mercianți, să ne trimată anunciurile D-lor,antru a pute incepe publicarea Suplementu, ce am proiectatu. Depinde numai de la laterialu, pentru ca suplementul nostru să apară in toată săptămăna. Prețul unul răndu de 35 litere este 15 bani. Cu acestu număra, foaea noastră intră in anul alu treile alu esistenței sale, rugămu pe toți Domnii abonați cari voru de a mai priimi această foae, precum și Domnii care voru a se abona să bine-voească de a ne face cunoscutu căt mai curăndu, ca să nu sufere o întârziere in primirea fonei. Condițiunile abonamentului se Yedu rndicate in capul foaei.. Sciri din Intru. Salve de tunuri au anunțatu capitalei in 17 Dec. 4ioa de nascere a Inălțimei Sale Doamnei; in acelașu timpu miisi cele militare veneau să salute pe Augusta Suverană la palatu. Toata Ziua înalții funcționari precum și o mulțime de persoane notabile din capitală au venitu să se inscrie la palatu. Sara pe la carele șese Inălțimele Lor au intrunitu la prăn<Ju pe prea sănitele lor Mitropolitul primatu, și episcopul Dunărei de Jos, pe D-nii miniștri, pe D-nii representanți ai puterilor străine in România, pe D-nii președinți și vice-președinți ai Senatului și ai Camerei, pe d-nii președinți ai curțelor de casațiune și de apel și pe d-nii primi-procurori ai acestoru curți, pe d-nu președinte alu curței de compturi, pe d-nu comandantu de lla divisie militară, pe d-nn inspectorii generalii alu gardei naționale, și pe mai mulți alți înalți funcționari și persoane private, in total la 60 de pesoane. I. S. Domnul și I. S. Doamna, au bine-voitu a se întreține cu fie care din D-nii invitați. Pe la carele noue retragerea s'a făcutu cu musicele sub direcțiunea D-lui inspectoru generalu Hübsch. Corpurile legiuitoare. CAMERA. In ședința din 22 Decemvrie D. Mihailescu, ca raportatorx dă cetire proiectului de lege pentru venarea bonurilor rurale. Terminăndu-se cetirea, ^ D. Mihailescu respunde la iioimurile și insinuările, ce Dl). Miniștri de justiție și finance au aruncatu asupra partidei, din care D-sa face parte. D. Ministru de finance și D. Boerescu respundu D-lui Mihailescu,jicendu că D-lui nu i-a ințelesu. Apoi mai luăndu curentul D. Lahovari, discuțiunea se include și punendu-se la votu proiectul, se primesce cu 57 bile contra 29. Se puna la ordinea Zilei interpelarea D-lui G. Brătianu, •asupra motivelor, care au indemnatu pe primul ministru, se numească 2 miniștri in moda antiparlamentara. Apoi D. G. Brătianu intr’o vorbire lungă acasă pe guvernu de călcarea constituțiunei. D. Prim-Ministru respunzându-i, se trece la ordinea Zolei. Scrii din afară. Paris. 3 ianuarie.—„Ziiarul oficial" publică lista noului cabinet: Ollivier, la justiție; Daru, la esterne; Chevandier de Valdrome, la interne ; Buffet, la finance; Segris, la instrucție; Leboeuf, la resbelu; Rigault de Genouilly, la marină; Tabouet, la lucrările publice ; Louvet, la comerciu; Vaillant, la ministerul casei imperatorului; Maurice Richard, la ministerul de bele-arte, de Parion. La felicitațiunile Corpului legislativ, Imperatul a respuns: „Niciodată ințelegerea noastră n’a fostu mai necesară și mai utilă. Noile circonstanțe au măritu prerogativele corpului legislativu, fără a micșora autoritatea ce ține de la națiune impărțindu responsabilitatea cu corpul Statului. Ne trebue multă conșiență spre a ridica dificultățile ca să putemu merge înainte, ca și voiajorul care a străbătutu o lungă carieră descărcăndu o parte din sarcina sa, nu slăbesce pentru aceasta, ci’și reia din nou puterile spre a continua calea sa.“ Paris, 7 ianuarie. Scriea despre atentatul comisu asupra regantului Spaniei Serrano, este fondată. Conformu soriilor sosite din Florența, după redeschiderea Camerei, ministerul actualuare se fie inlocuita cu ministrul Ratazzi. Ministrul de externe alu Franției a anunțatu, că Franța este hotărâtă a nu intreveni in afacerile interne a statelor externe. —In 16 Ianuarie se va ținea aici o mare adunare in favorul libertăței comerciului sub presidența lui Leon Say.—> Ministerul are se presinte corpului legislativu unu proiectu de lege, relativu la reducerea recruților de la 100,000 la 75,000. — Se vorbesce că armata se va reduce la 100,000 bărbați. Madrid, 4 Ianuarie. Respunsul negativa a regelui Italiei, relativa la candidatura principelui de Genua pentru tronul Spaniei, a produsu o nouă situațiune. In urmarea acestui respunsu, cabinetul are să-și de demisiunea.—Principele de Montpensier nu va veni aice. Madrid, 5 Ian. Se vorbesce cu seriositate, că republica are să se proclameze.—Se spune, că ele au fostu descărcate două pistoale asupra regentului. Madrid, 8 Ianuarie. Republicanii iarăși prindu a se mișca cu energie. Agitațiunile crescu. — Crisa durează mereu. Partizanii lui Montpensier Yoescu a candida la tronu pre fiul seu Pascaly, precum și a d-lui Pascaly, in postul de controlor la Covurluiu, in locul d-lui Sissilică, d-ni Stefan Constantinescu, in postul de advocații publice alu județului Suceava ; d-nu P. Alecsandrescu, in postul de advocațiu publicu al județelor Covurluiu și Ismail; d-nu C. Viișoreanu, in postul de advocatu publicu alu județului Mehedinți; d-nu Alecsandru Urseanu, s’a numitu definitivii in postul de Verificatorii pentru serviciul băuturilor la casieria generală a județului Tutova. — In No. 279, D. G. Vărnav Liteanu, s’a numitu director alu ministerului cultelor și instrucțiunii publice , d-nu Mihail Lăceaiuu, actualul perceptoru alu salinelor din județul Vălcea, s’a numitu directoru alu penitenciarului Salinele Mari, acelașu județu, oficiantul de clasa I Frăsinescu Theofil, de la oficiul Peatra, a trecuta la oficiul Kilia dirigentu ; d-nii oficianți Selten Eduard, de la oficiul Huși, și Craioveanu Nicolae, de la oficiul Bacău, ambii la oficiul Roman; d-nii oficianți Laeschi Paul și Liciu loan, ambii de la oficiul Roman, au trecut a, celu Panteni la Bacău și celu d’al doilea la oficiul Fălticeni; d-nu oficianta Nicolae Constantin, de la oficiul Bolgrad, la oficiul Ismail; s’a confirmatu primara alu comunei Alecsandria, d-nn Anghel Repanovici și adjutoru d-nu Ene Popa-Stoica; .s’a confirmatu primaru alu comunei Vasluiu, d-nu Iorgu Papahii, in locul d-lui Dim. Sofroni, demisionatu; s’a revocatu d-nu Petre Stănescu din funcțiunea de primaru alu comunei Călărași; s’a încuviințatu că bulevardul ce voesce a face comuna Piteșci se poarte numele de„Bulevadul Elisabeta- Doamna ;“ d-nu Niță Rămniceanu, actualul sub-prefectualu plășii Neajlovu, din județul Vlașca, in asemene funcțiune la plasa Glavaciocu; d-nii loan G. Bilciurescu, sub-prefectura plasa Neajlovu; adjunctul de clasa I Ghiurghiu, la circumscripția Galați; adjunctul de clasa I Șerbănescu, la circumscripția Craiova ; adjunctul de clasa I Boșie, la circumscripția Craiova. Acte oficiale. „Monitorul Oficial“ publică următoarele: In No. 277. Decrete: pentru convocări de colegii electorale; pentru aprobarea budgetelor județelor Tutova și Tecuciu. — In No. 279. Decrete: pentru aprobarea regulamentului interioru alu comitetului permanentu de Tecuciu; pentru aprobarea programei de concursu pentru medicii primari de județe și a programei de concursu pentru farmaciști. § Numiri in funcțiuni publicate in „Monitorul Oficial.“ — In No. 277. D. R. Crețescu, licențiat in drept, fostu membru la inalta curte de casație și justiție, fostu ministru, întrunind condițiunile art. 16, §§ 1—5, litera b din legea constitutivă a curței de casație, s’a numitu președinte de secțiune la acea curte, in locții vacantu ; d-nu Constantin Dimitrescu, actualul sub-comisaru de clasa 1 de la despărțirea V din culoarea de Roșu a capitalei, in asemenea funcție la despărțirea IV din acea culoare; d-nu Alesandru Iacovescu, sub-comisaru la despărțirea V din culoarea de Roșu, in locul d-lui Const. Dimitrescu ; d-nu I. G. Huiban, s’a numitu casiera generala la județul Iassi, in locul d-lui Stefan Apostolescu, demisionatu. — In No. 278. D. Alecsandru Dămboviceanu, administratoru alu salinelor de mare din Tusla; d-nu loan Dimitrescu, in postul de comisaru al desportărei sării de la portul Giurgiu; d-nu Alecsandrescu, in postul de verificatoru clasa II la serviciul băuturilor spirtoase din administrațiunea centrală a financelor; d-nu Petre Duca, in postul de administratoru alu salinelor Slănicu; s’a aprobatu transferarea d-lui G. Sissilică, actualul controlor alu district. Covurluiu, in postul de adjutoru alu biuroului de constatare din capitală, in locul d-lui G. Soiri locale. _ *** (Opera italiană:) Relativu la necesitatea și intreruperea comisă in representațiile operei italiene, acum suntemu in posiție a’da onor. publicu deslușirile și esplicările cele mai complecte. Să nu gândească onor, publicu că vina iregularităților întâmplate cade asupra direcției operei . D. Catullescu s’a pusu și continuă a pune toate silințele posibile pentru a oferi publicului o distracțiune căt se poate de artistică și nobilă. Omul, ori căt de bunu, și de modestu să fie, tot nu poate să scape de calomnii și intrige, ce complectează voitorii de rău. Astfeliu s’a intămplatu și cu D. Catullescu. Cățiva D-ni impritnați de pasiuni rele, de invidie și ură, s’au aliatu a resturna pe D. Catullescu, aprinzendu flacăra intregelor intre artiștii societăței. Acești Domni aspirau a înlocui pe D. Catullescu cu unu altu de aice, ceia ce s’a constatatu din insuși mărturisirile artiștilor intriganți. Cu plăcere însă anonsămu, că intrigele au remasa fără resultatu, ceea ce probează, că in fine miliția trebue să se plece înaintea virtutei. Mulțămiți de descoperirea și pacinica înlăturare a acestor neînțelegeri și intrige, nutrimu, cea mai fermă speranță, că de-acum înainte opera are să se fie la nivelul misiunei sale, și prin urmare onor, publicu va da totu concursul seu posibilu. *** (Representațiunea operei din 12 Decemvrie,) dată de D. Catullescu in profitul deschiderei scoalei de meserii a Reuniunei Femeilor Romăne, au produsu suma de 2002 lei 36 par. *** (Luminarisirea orașului Iassi.) Aflămu cu plăcere că onor. Consiliu Comunalu a votatu intr’o ședință, ca pe anul 1870 să țină insăși comuna in regie luminarisirea orașului. Spre acestu scopu a angajatu pentru fie-căre’despărțire căte 5 căpitani și unu șefu, cari voru avea de a îngriji de buna stare a luminarisirei. Acum simtemu in dreptu a crede, că nu se voru mai da cause de reclame și observări. Totu comuna a luatu disposiții pentru gazu, a contractat cu unu prețu de 31. 38 parcursul pieței părechea de ocă. *** (Scăpata și earăși prinsa. Individul Iorgu Vizanti, autorul a mai multora hoții, fiindu escortatu de la Bucuresci, unde fusese pentru a face recursu la Casație, in Vasluiu a scăpatu de sub pază, dar aici fuearăși prinsu de Comisarul despartirei I, și datu in mana justiției. *** (Moarte pentru unu paharu cu vinu. In comuna Rediul lui Tataru, aflăndu-se 1 care idividul loan a Eftimoaei, ■ chemă la cărcimă și pe Cost. Herțanu, loan zise lui Herțanu