Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-01-29 / nr. 8
Amil HI Prețul Abeonamentului. lasst: Pe muu anu 14 loi noi. » »es« luni 7 . „ . trei „ 3l/a » Diatriote: Pe unu anu 16 lei noi„ șasa luni 8 . „ . trei , 4 „ „ Austria și Germania: Pe șese luni 5 fiorini hărți*. Francia: Pe șese luni 16 franci. Rosia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. APARE DE DOTJE ORI 3?E SEPTEMĂ JITĂ: JOIAȘI DUMINICA. IASSI, Joi 29 Ianuarie 1870. A HUHeiur! Rândul de 35 literi sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și Reclame Răndul de 35 litera sau locul seu 1 seu nou Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Costul Abonamentului din țară se priimesce și in maree poștale. ‘Redacțiunea, și Administrațiimea: in localul Tipografiei Junimea. Ianuarie I Fevr. II ore m.| ore mil Ianuarie Ferr . ore m. ore nr. 25 I fcn Duminică, j M. Păr. Grigorie Teologu. 7 81 4 521 29 10 Joi. Mucenicul Ignatie. 7 3 4 58 26 ! 7 Luni. Cut. Csonofont. 7 6 4 54|l 30 11 Yineri. (f) Sí. Vas. Gr. și loan. 7 2 4 59 27 1 8 Marți. 1 Păr. loan Gură de Aur. 3 7 5 4 55[j| 31 | 12 Sâmbătă. Chir. și loani 7 1 50 28 1 9 Mercuri. j Cuv. Efrem Șirul 7 4 4 57|j| Feg. 1 | 13 Duminică. Mucenicul Trifon. 6 58 5 3 Ro. 8. CALENDARUL SEPTEMAREI. J Depeșă telegrafică. Bucuresci 26 Ianuarie 1870. S’a afișatu următoarea publicațiune: Domnitorul priimindu demisiunea D-lui M. Cogălniceanu, s’a făcutu următoarele renumiri in Cabinetul ce am onoare a președa: Sub-semnatul, ministru de Interne și ad-Interima la lucrările Publice, și D. Gh. Cantacuzin la Justiție.—Fiind cunoscutu in România cred că pot a me despensa a face o profesiune de credințiă, vă amintescu numai, că ’mi au plăcutu a mănținea pe funcționarii predecesorilor mei, îndată ce ’și vor îndeplini cu zelu și onestitate funcțiunile ce le sunt încredințate și abținăndu-se mai cu osebire de tot spiritul de partidă in îndeplinirea datoriilor lor. (Semnatu) Ministru de Interne, D. Ghica. Scrii din intru. Bucuresci. D. B. Boerescu, ministru de justiție ș’a datu demisiunea, care s'a și primitu de cătră M. S. Domnul. D-nii deputați ai Camerei: loan Brătianu, Antoni Arion și Radu Mihaiu, și au datu demisiunile, asemenea și D. L. Calenderolu, alesul colegiului III din Bucuresci. Măria Sa Domnul a bine-voitu, a acorda înalta autorisațiune d-lui A. G. Golescu, ministru de finance, de a purta însemnele ordinului casei de Hohenzollern clasa I, ce i s’a conferitu de Alteța Sa Regală Principele Carol Antoniu de Hohenzollern. Corpurile legiuitoare. SENATUL. In ședința de la 22 ale curentei d. prim-ministru anunță dimisiunea d-lui V. Boerescu care e primită de M. S. și inlocuitu prin ministrul lucrărilor publice. Se procede apoi la alegerea a doi membri, unul pentru cercetarea causei iregularităților de la casa de pensiuni, alta pentru comisiunea de petițiuni. La cea dinteruesă d. N. Crețulescu, iar pentru cea de a doua d. Lahovary. Se dă cetire apoi raportului comisiunei delegaților pentru revizuirea codicelor și a legilor romane, la propunerea d-lui Deșliu. D. Costa-For combate propunerea, cerăndu ca să se mai amâne această revizuire celu puținu 10 ani, ca să se familiariseze cu ele atăt poporul cătu și judecătorii. D. Deșliu zice că această revizuire o permite constituțiunea, pre care senatul prin nerevizuire ar călca-o. CAMERA. Camera in ședința de la 19 Ianuarie a respinsu cu 48 voturi contra 23 sporul cerutu la pensiunea d -nei Plitos. Asemenea a respinsu cu 69 voturi contra a 5 pentru, creditul de 300,000 franci cerutu după pretențiunea d-lui Ward et comp. ca despăgubire pentru lucrări de cale ferată. Cererea unui creditu pentru lucrări la temnița de la Văcăresci, a datu locu unui amendamentu alu d-lui P. Grădișteanu, cerăndu la Cameră se invite pre d. ministru de interne a da in judecată pre ministrul sub care s’a făcutu, preste devize, cheltui foarte mari. Comisiunea financiară a conchisu că: I, creditul să se dee și 2, ca să nu fie invitatu guvernul a da in judecată pe ministrul sub care s’a făcutu pretinsul abusu, ci acestu dreptu este alu Camerei. Se ceară 20 deputați, după Constituțiune, darea in judecată a ministrului. D. p. Grădișteanu combate de la tribună această indicere a comisiunei financiare. D. Agarici nu primeșce amend, d-lui Grădișteanu, căci va avea același resultatu ca și darea in judecată a d-lui I. Ghica pentru cei 600.000 lei. Nu ministerului să i se dică a urmări pre d. Brăteanu de sumele rău cheltuite, ci Camera, de crede a fi bine, să’și eserciteze singură acestu dreptu. D. Simona Mihăilescu combate amendamentul d-lui Grădișteanu, en arăndu faptele petrecute, după arătarea d-lui de cum s’au arătatu de alți oratori. D. Epureanu părtinesce darea in judecată a d-lui Brăteanu, și se asociază cu propunerea lui Grădișteanu. D. prim-ministru declară că preocupațiunea guvernului va fi d’a nu născoci proteste d’a da in judecată pe foștii miniștri. D. P. Grădișteanu combate pre d. Mihailescu. D. ministru de interne du se unesce cu amendamentul d-lui Grădișteanu. Mai vorbescu dd. Eraclide contra, și pentru d. Manolachi Costachi. Se pune la votu și votează pentru amendamentu 46 și 35 contra. Ședința de la 20 ale curentei a fostu plină de mai multe incidente, dintre cari mare parte cestiuni personali. Mai întăiu se dă cetire demisiunei d-lui L. Calenderolu, alesul colegiului III din Bucuresci, după aceasta se cetesce demisiunea d-lor loan Brăteanu și Anton Arion, din causa votului de ieri. Asupra primirei demisiunei acestor duci se deschide o foarte interesantă discuțiune, a cărei cursulu deschide d. Serendache, propunăndu, ca toți să roage pre d. Brăteanu și Arion se semănă in Cameră. Asemenea opină și d. prim ministru și Grădișteanu. D. Stolojanu dice, că d-uii demisionați sunt bătrâni și au cugetatu bine asupra dărei demisiunei lor; n’au făcut’o numai din păpușerii și prin urmare roagă pe adunare să primească demisiunile. Aci sunt partite, —jice d-sa — e o majoritate și o minoritate; ei bine, noi, minoritatea nu primimu decisiunile și sentințele d-voastră, ale majorității, fiindcă nu d-voastră sunteți judecătorii noștri naturali; ei sunt afară, ei sunt alegătorii cari ni-au trimisu aci și înaintea lor vomu merge, ca ei să aproabe ori să desaproabe cea ce facemu. D. Epureanu opină a nu se da nici unu votu in cestia de față;zice că nu este nici unu trandafiru fără spini, la ce d. Al. C. Golescu respunde cam așa: D. Epureanu are o viață politică și vrea se înțeleagă poate că d-lui a avutu numai trandafiri in discursul vieței d-lui politice, iar noi amu avutu tot spini. . da spini!. Amu avutu spini.. dar acei spini ăi primimu ancă cu dragă inimă, căci ei sunt spinii esiliului, ai suferințelor și ei ne făcu onoare! Spini in cursu de 26 ani, ani puri, ani de sacrificie!. . Unde oare mai e virtutea! ?... D. S. Mihălescu vorbesce pentru primirea demisiunelor, asemenea și d. Codrescu, precum și d. Radu Mihaiu, care-și incepu vorbirea in următorul modu: d. Grădișteanu a 4>sib arătendu la stănga camerei cătră minoritate, că „ear începeți a striga, a face apeluri afară, nu in cameră, ci afară ? ! Dar unde vrea d-lui, dacă nu la alegători, să ne adresămu, pe cătă vreme d-lui a fostu general al bandelor electorale, cari au funcționată pe stradele capitalei și au făcutu alegerile, etc. apoi lovesce cu asprime in fisele d-lui prim-ministru, din care cause fu indrumatu la ordine; după ce termină, d. prim-ministru întrebă: să mai respunda ori ba? la ce d. Radu Mihaiu, reluăndu’și cuventul, strigă: De ce acestu aeru de disprețu d-le ministre? Nu știi că te disprețuescu indoitu? Disprețu pentru disprețu... După aceasta d. Aslanu jice, că dacă simplul motivu alu demisiunii d-lor Brăteanu și Arionu este votul de ieri, atunci ar urma, ca și cei 35 deputați, cari au votatu pentru d-lor, să-și dea demisiunea; la aceste vorbe d-nii Stolojanu și Grigorescu respinseră: O doriți? o promitemu și aceasta, dacă vreți, asceptămu ocasiunea.. In sfărșitu demisiunile se puseră la votu și se respinseră de cătră adunare. Urmară apoi discuțiile in cestiune personale, intre d. Grădișteanu și Radu Mihaiu, intre d. prim-ministru și Cătă Niculescu. După aceste s’a votatu fără discuțiuni unu proiectu de lege pentru o nouă împărțire in secțiuni a Curței de Casațiune. S’a luatu in desbatere proiectul de lege pentru suprimarea art. 150 din codul civil. După cererea d-lui ministru i s’a amănatu desbaterile. S’a votatu iară desbateri proiectul de lege pentru compunerea tribunalelor in timpul vacanțelor de vară. Biuroul anunță, că d. Radu Mihaiu a trimisu o demisiune de deputatu in termeni de așa felti, că biuroul in unanimitate a găsitu cu cale să nu o primească și se o trimită d-lui Radu inapoi prin unu domnu ce store. D. G. Brăteanu cere ca să se cetească demisiunea in cameră, care singură trebue să aprecieze termenii ei. D. T. Văcărescu susține să nu se cetească, ci să se creadă biuroul. Remăne bună procedarea biuroului. Se pășesce la o lege de interesu județanu. In ziua următoare camera a lucratu in secțiuni. In ședința de Joi, 22 ale curentei, se repețesce cetirea demisiunei d-lui Ioan Brăteanu, și adunarea a incuviințat’o, dimpreună cu ceea a d-lui Radu Mihaiu și a d-lui C. A. Rosetti care asemenea fu cetită de cătră președintele adunării. Președintele Consiliului cetesce mesagiul prin care se face cunoscuții primirea demisiunii d-lui Boerescu; camera primesce cu vii aplause. D. ministru de resbelu ceresce mesajere prin care se trimite in desbaterea camerei proiectele de legi, unul asupra regular» camerelor armelor transformate, altul pentru unu creditu de lei 62.000 pentru plata unei cantități de postavu, luatu de la d. G. Băleanu, altul pentru modificarea legii asupra organisării armatei. D. Agarici anunță o interpelare de ministru de instrucțiune, pentru neplătirea lefurilor profesorilor. 1). ministru de instrucțiune Mărzescu, arată că miniștrii trecuți au datu la unii cu garanție, altora fără garanție onorarele in dreptu de-a le primi. D. Cătă Nicolescu anunță o interpelare d-lui ministru de culte despre purtarea profesorului Obreja din Râmnicu- Săratu, clasa VI și asupra stării in genere a instrucțiunii. D. ministru alu instrucțiunii publice arată că va fi foarte rigurosu cătră ori-ce profesorii se va abate din misiunea sa. Se ceresce raportul comisiunei financiare, relativu la proiectul de lege, pentru unu creditu suplementaru de lei 41,81238 bani, pentru plata institutorilor scoalelor primare. Se suspendă ședința pe 10 minute, la redeschidere se pune in desbatere unu raportu la privința inchierei socotelilor cesturei camerei, pe mai mulți din anii trecuți. Camera le adoptă, apoi trece in secțiuni. Serii din afară. Baris, 1 Febr. In corpul legiuitorii d. Keratry, anunță o interpelare, in privința necesității de a se aplica legile esistente asupra jesuiților și asupra comunităților religiose. Paris, 3 Febr. Camera a respins, cu 217 voturi, contra 43, amendamentul la regulamentu, prin care se dă corpului legislativii dreptul de a chema forța armată pentru apărarea sa. Mareșalul Rigault a murit. „La Patrie“ desminte zgomotul despre reducerea cadrelor oficiărilor. Viena, 2 Fevrofiarul oficial, ediția de sară, a publicatu lista noului cabinetu: Hasner, președinte; Wagner, de resbel; Bankhaus, de agricultură ; Stromayer, de instrucțiune publică. Ceilalți miniștri au remasu. Munih, 3 Fevr. Regele a refusatu să primească adresa Reichsratului din causa atacurilor contra ministeriului, lipsite de orice fundamentu. Petersburg, 3 Fevr. „Diarul de Petersburg“ desminte, că noul imprumutu rusu este in vederea cestiei orientală, acum cănd puterile dorescu pacea investica Orientului, înaintea acestei dorințe exprimată cu unanimitatea și energia necesară, guvernul otoman nu poate să ațe o crisă care ar fi contrară, atăt intereselor sale, căt și ale Europei. Berna, 1 Febr. Dubs este ales președinte alu Republicei. Acte Oficiale. § Monitorul Oficialu publică următoarele acte oficiale : In No. 13. Decretu prin care consiliul general alu județului Dămbovița este autorizatu a percepe tacla de 2 bani de vită fără povoară și 4 de la cea cu povoară, la podul Mihaiu-Vodă, de preste Ialomița.In N. 14. Decretu pentru