Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-02-26 / nr. 16
CURIERUL DE IASSI, maioru G. Mihalescu, șeful batalionului gardei din comuna Tregu-Vestei, in aceași calitate la batalionul gardei din comuna Turnu-Magurele; preotul Mirea Referendaru s’a numitu in postul vacantu de protoiereu alu district. Prahova. — In No. 35. S’a confinnatu, in garda din comunele Focșani și Giurgiu, următoarele persoane la gradul de comandanți de companii: la comuna Focșani d-nii Hagi-Constantin Dimitriu și Costachi Mavrodin : la comuna Giurgiu d-nu locotenent Marin Popa Șerban, la vacanța ce este, s’a confirmatu d-nu locotenent-colonel din armată Toplicescu șefu alu legiunii gardei din Craiova; s’a confirmatu d-nu Zamfir Rusescu comandantu de companie in legiunea gardei din Giurgiu ; s’a confirmatu d-nii Dimitrie Mancea și Niță s’anaiotescu comandanți de companii in garda din comuna Turnul-Măgurele ; d-nu Dimitrie Angel, actualul adjutoru de grefă la trib. Iassi, grefieru la trib. Roman, in locul d-lui I. Cocea, datu in judecată ca complice la falsificarea unui actu ; d-nu C. Berea, jude de pace la plasa Cotul-Morii, județul Cahul ; d-nu Sandu Bonciu, actualul jude de pace de la ocolul II din orașul Iassi, la ocolul I, d-nn V. Vasiliu, actualul jude de pace la ocolul I din orașul Iassi, la ocolul II, s’a făcutu următoarele mutări și avansări pe dita de 1 Fevruarie: farmacistul de batalion clasa I Pop George, din serviciul central, in serviciul civil, cară > in locul său s’a avansatu, la gradul de farmacitt de batalion clasa I, farmacistul de batalion clasa II Nicolescu Theodor, din serviciul central, și in locul farmacistului Nicolescu Theodor, la gradul de farmacistu de batalion clasa II, sub farmacistul Stoicescu Constantin, din serviciul civil. — In No. 36. D. Nicolai Ionescu, profesoru de istoria universală la universitatea din Iassi, s’a numitu și confirmatu decanu alu facultății de litere de la susu numita universitate, d-nu Al. Antonescu, s’a numitu adjutoru șefului sergenților de oi și noapte ai capitalei; d-nu Iancu Paraschivescu, asemenea ofițeru alți sergenților din culoarea de Negru ; d-nu Costachi Vasilescu, actualul sub-comisaru de clasa I de la despărțirea V din culoarea de Galben, in asemenea calitate la despărțirea a III din culoarea Albastră, in locul d-lui G. Vardalach, care asemenea se trece la despărțirea V din culoarea Galbenă; d-nu Woutters de Terweerden s’a numitu in vacantul postu de șefu de biurou pe lăngă divisiunea administrativă din direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor ; d-nu V. I. Georgiu, actualul președinte la trib. Tecuciu, s’a permutatu in aceași calitate la trib. Rămnicu-Saratu; d-nu C. Plitos, fostu președinte de trib. s’a numitu președinte la trib. Tecuciu; d-nu M. Adamescu, actualul președinte la trib. Neamțu, s’a permutatu in aceeși calitate la trib. Suceava, in locul d-lui N. Caimacanu, care a trecutu președinte la trib. Neamțu; d-nu Vasile Dimitriu, s’a numitu supleantu la trib. Cahul; d-nu I. Popescu, s’a numitu procuroru la trib. Cahul; d-nu D. Talianu, s’a numitu substitutu la trib. Bacău ; d-nu A. Besteloiu, s’a numitu procuroru la trib. Gorjiu; d-nu I. Protopopescu; s’a numitu substitutu la trib. Muscel; d-nu I. P. Cășcioreanu; s’a numitu jude de pace la plasa Jiul de Jos, județul Doljiu; d-nu Stavru A. Paleologu; s’a numitu adjutoru de grefă la trib. Buzeu ; d-nu Adam Ionescu; s’a numitu portărelu la trib. Tutova; d-nu M. C. Popescu, s’a numitu portărel la trib Mehedinți; d-nu Sf. Vasiliu, s’a numitu adjutoru judelui de pace de la ocolul I din orașul Galați; d-nu Ștefan Bărbucescu, s’a numitu adjutoru judelui de pace din orașul Buesei; d-nu N. Laleanopolu, adjutoru judelui de pace din plasa Zeletinul, jud. Tecuciu; d-nu Panait Frangopolu, s’a numitu in postul de șefu la biuroul vamal Mihaileni ; d-nu G. Bengescu, actualul directoru alu domenielor și pădurilor, s’a insărcinatu provisoriu de a gera și lucrările secretariatului general alu ministerului; d-nu I. Budeanu, s’a numitu in postul de prim comptabilu la casieria de Brăila ; d-nu Scarlatu Wachman in postul de țiitoru de registre; d-nu G. Ionescu, țiitoru de registre, in postul de verificatoru clasa I; d-nu loan Andreescu, copistul vămei Predeal, secretarii la aceiași vamă. . Sciri locale. *** (Ședințele Consiliului comunialu din Iassi). In ședința de la 18 Fevr. 1) S’a interpelatu d-lu Primari pentru necurățeniea stradelor. D. Primaru a declarata că va constrânge pe intreprimretoru la îndeplinirea datoriei sale. 2) S’a cetitu respunsul ministeriului de Lucrări publice asupra cererii ce i s'a adresatu de consiliu de a da suma de 317.000 lei noi pentru reconstruirea casei de la bariera Socola pănă la bariera Păcurarii, și a casei Carolu până la la bariera Podul verde, a cărora refacere privesce pe guvernul Minist, a respunsu, că s’a trecutu in budgetul seu pe anul curentu suma de 370.000 lei noi pentru pavele, și altele. Consiliul a primitu această sumă, nu ănse ca daru, precum a calificatu d. ministru, ci ca o sumă datorită comunei de cătră guvernu. 3) S’a presentatu Consiliului comunicațiunea Minist, prin care arată că a supusu corpurilor legiuitoare unu proiectu prin care să se autorize comunele de a pute vota taxe comunale pănă la unu maximum oarecare, fără a mai ave ele trebuință de aprobarea puterei legiuitoare. Consiliul a regulatu a se forma unu tablou de toate taxele ce ar fi necesare pentru acoperirea deficitului anului curentu. 4) S’a decisu destituirea perceptorului comunalu de la bariera Socola pentru fraudă. 5) S’a presentatu o propunere că in locul a doue cantoniere ce sunt a se face pe șoseaa din grădina aleilor de la Copou, cu suma ce dă guvernul și cu acea ce va da comuna, să se facă două căsuțe mai recomandabili pentru această parte a Ialsului, s’a admisu propunerea: **„. (Sft. Theodor). Sâmbătă 28 curent fiind diua patronului bissericei St. Toader, facem invitațiuni persoanelor ce ar voi se asiste la celebrarea oficiului divinu care se va sevărși de Prea Sănțioa Sa Arhiereului Vladimir Suhopan, la orele 11 antemeridiane. Suntem siguri că Consiliul Comunal care a adus această Sf. biserică intr’o așa de bună stare nu va uita a face demnă de sine această serbare complectănduo și cu asistența sa. *** (Societatea Filarmonică). Al șeptelea concertu datu de societatea filarmonică din Iassi Duminică a cur. in care a debutatu D. H. Iacobovschi violoncelistu nou venitu din Berlin, a fostu fără indoeală celu mai frumosu la care au asistatu publicul nostru pănă acum. Incepăndu quartetu de Haydn esecutatu de d-nii Caudella, Wagner, Mezzeti, și Iacobovschi cu cea mai perfectă armonie, publicul a fostu respletitu pe deplin de osteneala atențiunei sale. îndată după acesta unu trio din Opera Beatrice căntatu de d-le E. Gherghel, E. Racovitz, și D. Brandi, a odihnit atențiunea prin o musică ușoară și melodioasă. După aceasta D-ra A. Barozzi, și D. Iacobovschi au esecutatu pe piano și violoncele Sonata op. 5 a. 2 de Beethoven cu multă artă și espresiune. Unu duetu de Mendelscon asupra unor cuvinte de Heine căntatu de d-le E. Racovitz și E. Gherghel a contrastatu in modul celu mai favorabilu prin lirica sa melodie cu inalțatul nivelu al sonatei ce’lu precedasă. Dar culmea seratei au fostu cele doue de pe urmă piese: „Souvenir de Spa“ fantaisie de Servais esecutatu pe violoncelu de D. Iacobovschi și Concertul 79 de Weber esecutatu de D-ra Barozzi cu acompanementu de quartetti. D. Iacobovschi a dobănditu cele mai călduroase și mai legitime aplause pentru artistica sa esecuțiune mai cu samă la grelele variațiuni la care nu lipsea nimicu acompagniatu fiind de D-ra A. Barozzi care ișu oferise concursul cu multă amabilitate. Ear concertul din urmă a transportatu auditorii pănă să uite in mai multe rânduri prin aplausele sale că nu se interumpe o piesă de musică. Comitetul schimbase vechiul claviru cu unu altul sonora și melodiosu așa incăt talentul junei noastre artiste a pututu să se arate in întreaga sa valoare. Publicul atrasu de frumusața programului și poate și de sfârșitul carnavalului venisă atăt de numerosu incăt nu mai încăpea in sala concertului și năvălise in camerele alăturate. Ne pare rea, dacă acele persoane care au eșuu cu vutetu înaintea piesei din urmă ar fi adevarați amatori, căci ii încredințăm, că au perdutu multu. In întregul ei serata au fostu din cele mai plăcute. Talentul D-rei A. Barozzi, frumoasa aquisițiune a D. Iacobovschi și concursul bine voitoru a d-lor Racovitz și Gherghel pe care comitetul a sorutu al dobândi pe lăngă jocul celorlanți artiști cunoscuți și a micului prețu de intrare va fi unu inceputu de popularizare a musicei clasice in societatea romănă. „** (Balul) din 21 curentu a Reuniunei femeiloru romane, a decursu ca totdeauna, foarte veselu; a fost splendid și norocosu; s’au incasatu 2899 lei, iar din loterie au incursu 1153 lei 16 parale. Orologiul de damă, ini păstratu cu diamante, l’a căștigatu d-na Aglae Tăcu. Cu aceasta se sfirși petrecerea carnavalului, și noi relitămu pe onor. Reuniune pentru frumoasele serate ce a procuratu publicului acestei urbe. Auiimu că pe la mijlocul postului, tot onor, Reuniune va mai aranja încă o serată dănțuitoare. Negreșitu va fi binevenită. *** (Teatru romănu). Sămbăta trecută s’a representatu „Urita Satului“ frumoasa comedie a d-lui Carada. Această piesă atăt de originală, ar merita să-i acordămu o descriere mai detailată, dacă ea n’ar fi deja destul de cunoscută și dacă publicul nu s’ar fi datu de mult deja judecata asupra ei, prin desele sale aplause de complacere. Astă dată ănse publicul a fostu foarte puținu, căci parte era impedecatu de timpu, parte era atrasu de anunciul ultimului baiu al Carnevalului, care tot in această sală avea locu in sala Palatului ; cea mai mare parte ănse era impedecatu de gerul cel cumplitu al indiferentismului. Dar cu toate aceste, represintația a decursu foarte bine; d-na Alecsandrescu și Neculau, a fostu foarte originali in rolurile lor, iar d-na Valery in rolul Ilenei, a fostu sublimă și dacă amu avea unu termin mai superioru, amu onora’o cu acela chiar fără să ne tememu, că vomu fi tassați de exageratori. Căt pentru d-ra Poenaru a fostu ridicul deplin, nu scimu ce are, căci de unu timpu încoace nu face altceva, decăt esă pe scenă și unde, unde pănă chiar și in rolurile cele mai serioase, și nu bagă de samă, că publicul a inceputu a se desgusta cu deseverșire de această ridiculisare a scenei noastre. Orchestra a fost mai bună ca de altă dată.—Dumineca viitoare va fi beneficiul d-lui Gheorghiu, ear de Duminecă intr’o septămănă beneficiul d-lui Galino. Ambii vor juca in drame. — Ne place a promite o splendidă reușite pentru ambele serate. (id.) (Antrepriza de lemne a miliției. In a rul de la 19 curentu a fonei noastre amu fostu arătatu unele abusuri ce se comitu in antreprisa de lemne a miliției. In urma acestor arătate amu și primitu numai decăt o relatare din partea unei persoane competente, care zice, că contractul nu prevede, ca antreprinzătorul să dea numai lemne de fagu, ci poate să dea și lemne mai slabe; ear căt pentru cumpănă, aceea îndată a doua și după relatarea noastră, adecă in 20 curentu, s’a cercetatu, și s’a rănduitu a se face măsură de schișu, in locul pietriloru ce se întrebuințau pănă acuma. (Deșteptare.) Este cunoscutu că in mai multe strade ale orașului nostru să află mulțime de ruini, cari mare parte sunt a Statului. După topirea omerului, păreții acelor ruini au inceputu a se inmuia cu totul și viața trecătoriloru este in pericolu deoarece acei păreți se potu dărâma, și potu să cadă in totu momentul. Cu deosebire strada Dancu, Sf. Vineri ș. a. sunt nefrecventabile din sigura aceasta causa. — Atragemu car attențiunea locului competentu cu unu ceasu mai nainte de a se intempla vre-o nenorocire. *** (Orologerii). Conformu promisiunei ce amu făcut in urma reclamelor cetățeneșci, venimu a continua darea de samă a oroloagelor, cari fiind puse cu fața la stradă, arată arare false. In momentul de a pune chiarul sub presă, s’au observatu următoarele oroloage false: 1) acel de alăturea magaziei fraților Hudicu, 2 acel din fața otelului „Pârlita“ și al 3) cel ăntăiu orologiu de la vale de Trei Ierarchi. — Celelalte mergu regulatu. *** (Posta Podu Iloaei). Mercuri in 18 curentu sara pe la 9 care a plecatu deligența din Iassi,—și după ce abia se putu smulge din prăpastia unui glodu, prin ajutorul a cățiva boi, pentru a căror bunu serviciu fie-care pasagera a fostu nevoitu a plăti căte 2 sorocoveți—pe la 2 oare dimineața (joi) a sositu la Podu-Iloaei; dar cănd a ajunsu acolo, o roată ’i s’a sfărimatu cu desăvârșire. La poșta Podu-Iloaei este sclutu, că nu se află nici o căruță și astfelu a urmatu o mare confusiune, care ănsa n’a duratu lungu timpu, căci găsindu-se in tergușoru o căruță, se trimisă in graba mare unu omu la Iassi, pentru a aduce o altă roată; omul a sositu indărăpt pe la 9 oare, dar din nenorocire roata nu se potrivea; nu era timpu de pierduta, prin urmare a venitu la Iassi însuși conductorul, care sosindu cu roata in spre sară, cu ajutorul lui D-zeu și acelei roți adusă de conductoru, deligența se porni mai departe. Dar cănd se apropia de Tărgu-Frumosu, ear a intratu naiba intr’o roată și deligența se restornă frumușelii in mijlocul unui globu. După ce se aduse mai multe căruțe de poștă de la Tărgu-frumosu, bieții pasagerii au sositu in fine in acestu târgu frumosu Vineri dimineață la 7 oare, adecă cursul de la Iassi la Târgu-frumosu a duratu numai 34 oare! Cum a mersu delijensa mai departe Dijeu scle. Inserțiuni și reclame). Actule mulțămire. Sub-scrișii speculanți de carne cum și dughengii creștini și israeliți din piața Sf. Spiridon, atestămu prin aceasta că d. comisaru de piață Gheorghie Răducănescu, mai bine de cinci luni de cănd s’a rănduitu de onor. Primărie, să poartă cu toată onestitatea ne jignindu pe nimene in drepturile sale, nici căutăndu mijloace spre a ne face șicane in conta funcțiunei pentru profitul d-sale, ci chiar o greșală dacă ar fi veijut'o la vreunul din noi, nu sfătuia cu blăndeță fără a se sili se facă cuiva zeu. Mulțumiți fiindu de o asemenea bună conduită, cu plăcere ne grăbimu a elibera acestu actu de mulțămire, nefiindu invitați de d-sa ci din propria noastră recunoscință, mulțămindu pe deoparte d -lui primaru care ne a rănduitu unu așa de bunu funcționara, ear pe de altă parte rugendu și pe d. Redactare alu jurnalului „Curierul de Iassi,“ ca să bine-voească a insera in stimabilul seujia.ru această recunoscință a noastră, cari deși n’avemu instrucțiune dar scimu a aprecia meritul acolo unde se află. Urmează un numeru de 80 sub-semnături: Iassi, 1870 Fevruarie nn 18. Domnule Redactoru, „Ventul bate cănii latră.“ Spre a da opiniunei publice informații că dlone articole publicate in foaea '„Dreptatea“ No. 191 din 8 Fevruarie nu sunt de cea mai mare importanță după cum comentează redactorul, ce sunt mișcate de invidia autorului celui ánteiu, pentru aceea prin <j*arul d-voastră ca unul ce este mai răspănditu, respundu la celu ăntăin articolu iscălitu de d. Sandu Miclescu. Camera și Senatul au votatu ca drumul județanu din Huși la Iassi să se intălnească cu calea națională la punctul Buduiasa ce se află pe moșia Ciorteștii, însă pe cănd d. S. Miclescu, era președinte Consiliului județanu, membru comitetului permanentu și deputatu, din ce causă nu sciu s’au indositu legea votată și drumul județanu s’au indreptatu prin Șerbești proprietatea d-lui Sandu Miclescu, ear in anul contenuu după insistările consiliului județanu a județului Fălciu, drumul s’au indreptatu, parte s’au și făcutu pe la punctul Buduiosa conform legei votate; incăt și eu găsescu că d. Sandu Miclescu treime să fie paraponisiții, (de aceea și protestează alegerea mea de Primaru comunei Ciorteștii) și că trebue să se ție samă de cjilele făcute la drumul de pe Șerbești, și să se indatorească pe vinovatu a plăti. Ear al doilea articolu să desminte chiar prin declarația formală a acelor pe cari au subscrisu in nesciința lor o mănă perfidă, și care declarație veți bine-voi a o publica in extenso. Aceste le respundu la insinuările mie adresate, nu in scopu de a schimba opiniunea aceluia ce le-au făcutu, căci in realitate altu folosu nu amu decăt minus lei........ costul inserțiunii. „Bate doba la urechile surdului.“ Stefan Rossetty. *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această rubrică privesce numai pe autorul articolului.