Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1870 (Anul 3, Nr. 1-50)
1870-03-26 / nr. 24
Domnule Ministru de Interne, București. Subscrișii locuitori din urba și județul Fălciu, fusesau din nou spectatorii unui facro, care umplu de indigniițiune și teroare pe întreaga populațiune bine-cugetătoare. Ambii jurați ai disordinei, incurajați prin indulgență, putemu face ușurința cu care 'i scapă justiția, nu-și mai punu barieră criminalelor intențiuni pentru a tulbura ordinea. Astăii pe la o treier după amiazză, D. Prefectu Mărza iu o escursiune ce făcea prin orașu, fu acostatu de unu individu anume Ioan Profira absolviții in sesiunea espirată a Curței juraților pentru crimă. Dacă D. Mărza n’ar fi părătit la timpui cea ăntâiu lovitură de ciomagu ar fi fostu mortu. Cu toate acestea lupta a duratu câteva momente, până ce lumea au intervenitu, asupra asasinului s’a găsitu ucigătorul instrumentu englezu „degetariu sau Roxu de oțelu cu colți.“ Din respunsuri și detailuri până acum faptul nu-i isolatu, și acestu individu pare a fi mai mult instrumentul decăt autorele. Subscrișii îngrijiți cu drepții cuvântu prin atâtea fapte petrecute și nepedepsite de onoarea și viața lor, vinu a va ruga Domnule ministru, se despuneți prin colegul D-voastre de la justiție instrucțiunea și urmărirea complicelor cea mai serioasă din partea parchetului, avendu toată confiența in D. Judecătorii de instrucțiune, căci D. Prefecții Mărza, este victima unei geloase și energice administrații, care face disperație celor rău intenționați. Declinându de pe acuma Domnule Ministru, din parte-ne ori-ce responsabilitate, ce eventualu ar putea da locu legitima noastră aparare. N. Costandachi, I. Berea, C. Ionescu, K. Buja, Gheciu, B. Andriescu, B. Cristodoru, I. Athanasiu, Th. Giurcăneanu, Gh. Țecu. Domnule Primariu! Venimu a ve ruga ca pe unul ce sunteți representantele comunii, de a interveni cătră d-nu Ministru arătăndu că astăzi, pe la carele done individul Nica Profirii, care cu căt-va timpu inainte comiseră nisce fapte dintre cele mai scandaloase și lovitoare in întreaga societate, precumu crima de furtu cu efracțiune, escaladare și violență pentru care din împrejurări ce ve suntu cunoscute au scapatu; și aceasta luau încurajații a comite și altele și mai grave precum atentatul de astadi de a asasina pe d-nu Prefectu loan Mărza, această faptă lovindu-ne in sufletu venimu a ne ruga ca să implorați de la d-nu Ministru de Interne ca să intervie cătră d-nu Ministru justiție ca să se cerceteze scrupulos și fără cruțare, căci ne vedemu puși in cea mai tristă posiție căudu vedemu că jLica, și in mijlocul orașului nu e sigură viața. (Isc.) George Basne, I. Cojanu, Ioan Basne, Vasilie Miroiu, Enache Vasiliu, Marin Bale, Petru Bunaciu, George Dimitriu, Vasile Chessacovu, Z. Giurcăneanu, Eni Berescu, Vasile Basne, Dimitrie Cepfe, Vasile Idriceanu, Paul Velincovu, Gheorghie Iliescu, Stefan Vasiliu, Hagi Hristea, Ivanciu Panovu, Haralambu Nicolau, Panaite Theodoriu, Ivanciu Theodor, Har. Ionescu, loan Harnagea, Marinem Dobre, P. Nicolau, N. Petrovu, P. Enculescu, Paul Iacovu, F. Iliescu, Stoeanu Dobrea. Cătră D. Ministru de Interne, presentată la 1 Martie 1870, No. 416. Consiliul comunal al urbei Hușii, făcutu interpretu de cătră cetățeni, vinu cu cel mai profundu respectu a ve supune regretabila și dureroasa întâmplare, că astăii la oarele 2 dl. Prefectu Marija era se fie asasinații de cătră unul Nicu Profirii, cari cu câteva luni mai in urmă fusese condemnatu de curtea Juraților pentru furtu, cu efracțiune, escaladare și violență, dară curtea prereduitoare juraților l’au achitatu sub pretestu că in lege nu se află nici unu articul care se pedepsască crimile efectuate contra rudelor, planul nu se știa dară consecințele ni-au demonstrații resultate triste. Dle Ministru toate acestea ne-au pusu intr’o stare foarte tristă, iu căt venimu sub impresiunea cea mai dureroasă, a ve cere siguranța pe cari ni veți da, numai intervenindu pe lângă dl. Ministru al Justiției ca urmările să se facă in toată latitudinea și fără excepție de persoană. * I. SOIRI DIVERSE. „Monitorul“ de la 18 curenții, in darea de samă a înaltei visite, cu care M. S. Domnul a onoratu stabilimentul de pirotehnie, publică următoarele amănunte interesante asupra acelui stabilimentu. Acestu stabilimentu se compune din : I. Sala unde se conservă materialele pentru confecționarea tuburilor armelor cu acu, precum și modele pentru turnarea gloanțelor de diferite sisteme. II. Sala unde se toarnă gloanțele, sistemu Peabody și sistemu cu acu, asemenea ungerea cu seu a gloanțelor de sistemu Peabody, precum și turnarea mantalelor proiectilelor pentru tunurile de oțelul III. Patru sale pentru confecționarea cartușelor pentru pușcele cu acu, precum și carabinele de cavalerie de același sistemu. In aceste patru sale actualminte lucrează 96 femei și 6 artificieri, producendu pe cei 12,500 cartușe terminate și inpachetate. In aceste patru sale se mai află acum 24 femei și 2 artificieri pentru încărcarea tuburilor pentru CURIERUL DE lASSI cartușele Peabody. Numerul tuburilor ce se încarcă specii, este acum de 6,000. Mai este o sală unde se află cartușele Peabody, impachetate câte 10, un numeru de 62,000. Toate diferitele operațiuni ale confecționării cartușelor de ambele sisteme, se efectuează cu cea mai mare abilitate. Totu același numeru ala „Monitorului“ spune că in arsenalu suntu depuse: 51,000 pusei de diferite sisteme și dintre cari 24,800 sistemu Peabody, 1,000 sistemu cu acu, restul compunendu-se de pusei francese, englese și altele, afară din serviciu. In arsenalu se mai află asemenea și unu numeru de 20,000 arme albe. La demontarea unei arme, sistemu Peabody, s’a constatata că această armă se află in cea mai bună stare și că s’aru pute pune in serviciu fară nici o preparațiune prealabilă. Bursa »la Viena, din 4 Aprilie 1870, Metalique cu 5 °/6...................................................60. 30 Imprumutu național cu 50/8..................................70.20 „ kjucivu mu ium.............................................. uu Acțiunele Bancei.............................................719. — „ Creditu.............................................. 246.60 Londra .......................................................... 124.25 Argintul...............................4..............................121. 10 Galbenul ..............................................................5.85 Prețurile din piața orașului Galați, 16 Martie. Mișcarea in portu. || Prețul cerealelor. Bastimente sosite incarcate 1 ll Grâu Ghir. cal. I. cni. 200-210 „ , deșerte 11» II ---------„ pornite incarcate 1 I „ Cărnău „I., 185—200 „ „ deșerte 1 I » Onju „ „ 90— — Vapoare sosite................. 1 „ Arnăut „ 175—183 „ pornite............. 3 Sacară................... 132—137 Bastimente față.............. 25 Forumbu.............. 132— 137 GENERALA EPITROPIE A OSPITALELOR ȘI OSPICIILOR CASEI ST. SPIRIDON. No. 873. Fiindcă la licitația urmată pentru darea in întreprindere a confecționărei, și predărei a 201 țevii de schijă, necesare la construirea a o parte din Apeducul ce vine in ograda Ospit, centrala, nu sau putut obține unu prețu avantajosu pentru casă, se publică spre sciința tuturor doritorii de a lua in antreprindere confecționarea unor asemenea țevii, să se presinte in Camera acestei Epitropii in ziua de 16/2a Aprilie viitor, la oarele 10 de dimineață cu garanție de 100 galb. in numerariu. Condițiile și devujul se potu vedea in toate filele de lucru la Cancelaria Epitropiei. Licitația va fi orală și se va ține conformu legei asupra comptabilităței generale a Statului. ANIINOIURL In 20 a curentei luni, Vineri pe la 9 oare dimineața, mergendu in medeanul Sf. Vineri s’au apropietu doi jidovi, unu cu unu sacii in spate și ingrămădindu-se obrăsnicesce mi-au furatu din buzunaru unu ceasornicu de auru cu două coperte, și ca fulgerul au dispărutu, incăt am rămasu uimită, când m’am veijutu prădată de ceasornicu. Anansezu dar, pentru cazul cănd se vom descoperi furii, și cănd s’ar înfățoșa unu asemine ceasornicu, care este cu No. 40,335 ancăr savonez, și cheresteaua su intru pe 15 pietre, ca să mi să deie, și voiu da mulțemirea cuviincioasă. Catinca Andrievna, Strada Armeană casa No. 2423. DE DATA IN ARENDA II «» în* din județul Suceava, proprie- ITIOȘia IMultateJ a D-lui Marchisu de Bedmar, cu locuri intinse de arătură, fenații și pășune, feresce, velniță, mori pe apa Moldova, dubălărie, parchete de pădure, și acarete in cea bună stare, se dă in arendă pe termin de 10 ani, cu incepere de la 23 Aprilie 1872. Moșia Horodniceni«£**£ prietate a D-lui Marchisu de Betmar, care posedă cele mai bune pământuri de hrană, cu velniță, mori, parechetu de pădure și acarete bune, se dă in arendă pe termin de 11 ani, cu incepere de la 23 Aprilie 1871. Doritorii a lua in arendă aceste moșii se potu adresa la D-lu Gheorghie Racoviță, strada Romană. (878— .) fie de Gheorghie Mi j IICINB ICIN viitor, apartamentul de sus a caselor mele, situate la Postul Lungu, alăturea cu Palatul Administrativ, cu toate atenansele lor, precum: grajdu, șură, cuhnie, spălătorie și odăi pentru slugi. Doritorii se vom adresa la iscălitul. (877—8.) Nicu Pavli. Se dă in chirietul de la al doile etaju a caselor mele din strada Sf. Teodor, compusu din 6 camere, antreta și balcon, asupra stradei; bucătărie, spălătorie, grajdiu pentru 8 cai, șură pentru 4 trăsuri, lemnărie și pivniță. (876—4.) Em. Arghiropol. Moșiile Roșieștii și Valea 9 SS 8 l»Sîsînb districtul Fălciu, sunt de IUS JLPtl 1C data in arendă de la Sf. Gheorghie viitor 1871. Doritorii se potu adresa la subsemnații proprietari ce locuescu in Iassi, strada Sf. Theodor. L. Colonel Gadela, Capitan Panopolu. (825—6) I»a grădina «le la Galata a renumitului cultivator e A. «ral»oveselii, se află de venit are totu soiul de Copaci roditori hultuiți, in diferite moduri care producu poamele cele mai dilicioase și pentru care cultură s’a oferitu botanicului de mai multe ori medalii și recompense. Aseminea se găsescu totu soiul de plante (flori) atăt pentru grădini in timpu de vară pentru florării, cum și pentru saloane in timpul de iarnă, toate din sortele cele mai alese și cu prețuri foarte moderate. (868—5.) iii* 211*1*31 l 11 til c^e ^ Apr*lie 1871. «HRUlIU Velniță și moara de pe moșia Hușii, din județul Suceava plasa Șomuzul. Pentru condițiuni a se adresa la proprietara D-na Maria Costandachi, domiciliată la Asa moșie. (857—6) Foasta casă a Pr. Samsonof Cti áfil Ifi í*IlS3*31* Gheorghie, Ad III Citij 1C ce cuprinde 7 odăi cu salonu mare, 2 camare, 2 antreturi, pivniță, grădină, fântână, grajdiu și șură, bucătărie, spălătorie și odăi pentru slugi etc. A se adresa la administrația acestei foi. (861—3.) Hl* illi*hig*if*tll de la Sf Gheorghe vi Ili ClIil IC IUitoru, pe strada Mare, visavi de casele bancherului Leiba Kahane, două dugheni cu trei odăi alăture, pivniță și ogradă. Tot in această ogradă sunt de inebirieru și optu odăi cu grajdiu și șură. A se adresa la D-na Maria Panapolu, strada Sf. Theodor. (740—3) 8^lll ilili ‘u§biseu mari din Basarabia, ce ivAIf UÖI am.ia velniță Dermănești lângă Piatra, sunt de vendare. Doritorii suntu rugați a se adresa la urba Piatra la subscrisul. Nicolai Albu. (866—10.) De iichirietu, Re la Sf. Gheorghie viitoru, toate acaretele situate in strada Mare, visavi de Oțelu de Viena, a D-lui Costachi Dimachi, intre care acarete este și stabilimentul de crăciuniă cu pivnițe in care locuesce astăzi D. Gherșin Hornu. Doritorii se voru adresa la D. avocatu Costachi Alcazu, domiciliatu in suburbia Pecorari. (855—^3) De vie Sibieta Magasia de pe strada Mare, SSîJkifigistul M. Naiman, ocupată acuma de D. Grimberg. Doritorii să se adreseză către bandagistul M. Naiman. (862—3.) ^#* i*4iaistr»80 odac mobilată nu departe EJC Cili lil je Universitate, in partea Sărăriei, cu servitori și mâncare. — A se adresa a „Administrația Curierului.“ La Magasia Jni. Bogasz au sosit din Germania felurite Semince de flori și legume, sortele cele mai frumoase și bune, cu prețuri foarte moderate. ’ (874)