Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-07-02 / nr. 51
spunn, că aceasta nu este o hotărire luată in adunarea Cortesilor, ci numai unu faptu al lui Prim. __Pe când numitele diare vorbesc u astrclu, de la Madridu cu data 8 Iuliu aflămu că guvernul a decisu că candidatura lui Slohenzollern o va aduce an medit oficial la cunoscința puterilor europene.Pe de altă parte o telegramă din Berlina a ziarului vienesc „Tagespresse“ spune, că atăt regele, căt și contele Bismark au fostu foarte surprinși la anulul candidaturei lui Hohenzollern. Candidatura principelui Hohenzollern nu incează a preocupa toate spiritele diplomatice și mai cu samă jurnalistica. O mulțime de scrii cu data de 9 Iulie aruncă multă lumină asupra acestui evenimentu remarcabilii. Astfel in jurnalul „Kreuzzeitung“ comunică unu articolu in astă privință, incepindui cu combaterea aserțiunilor lui Gramont. Ministrul de externe al Franției trebuie să scie, continuă fisus jurnalu, că nici Wilhelm, nici Prusia și nici Confederațiunea de Nord nu caută a trage vre unu profitu din suirea pe tronul Spaniei a Principelui de Hohenzollern, să nu se inculpe dar Prusia, de a fi in atențiunea ei stricarea echilibrului Europei, cu atât mai alesu că regele Prusiei a sfătuitu pre principe de a refușa candidatura. Treaba Cortesilor e a alege sau nu pre principele Prusian, încolo n’avemu nimicu cu Franța, și sperămu a o vedea in curând luăndu unu rolu neutralii in acestu faptu.“ După cum ne asigură „Agence Havas“ de la 9 iulie Belgia a respunsu favorabilii la nota guvernului spaniolu in ce priveste candidatura principelui de Hohenzollern. Totu a propos de această cestiune flagrantă se susține că Gramont in presența mai multor diplomați, și-ar fi manifestații speranța, că principele candidatu nu are să primească o coroană petată cu sânge prusianu, francezu și spaniolu. Pe de altă parte se vorbesce, că principele de Hohenzollern, a renunțatu la tronul Spaniei. In fine trebue să amintimu de unu articolu scrisu de Girardu, in care se cere sau resboiu, sau unu congresu europeanu. Unu resboiu grabnicuiu contra Prusiei din partea Franției, chiar dacă aceasta din urmă n’ar ave aliați, ar oferi Franției șanse foarte însemnate. La 2 iulie a avutu locu in Camera Ungariei desbaterile asupra Proiectului de lege pentru organisarea municipiilor. Au vorbitu mulți deputați maghiari de toate partidele. Dar punctul de culminațiune a tuturora desbaterilor a fostu discursul d-lui deputatu romănu Dr. Alesandru Modiort’, unul din membri acelei familii renumite și ilustre Modoniană, care a adusu atătea sacrificii pe altarul culturei, literaturii și căușelor politice naționale ale fraților noștri Transilvăneni. Toată Ziaristica din Pesta aduce laudele cele mai onorifice acestui june deputatu, care prin vorbirea sa a făcut o epocă in viața parlamentară a Ungariei, și care, ca adversarul cel mai neimpecatu al guvernului maghiar, a inspirat admirațiune chiar și partidei guvernamentali. Spre a se vede cu atăt mai lămuritu adevărul celor <zise până aci vomu cita chiar dintr’unu (Jiaru ungurescu (Ellenőr) unu micu pasagiu, cel zice, că: „Alesandru Mocioni ținu încordată, și s’ar pute dice farmecată atențiunea Camerei prin unu discursu care fu unu capod'operă atăt cu privire la cuprinsu, căt și la formă și care produsă efectu mare in întreaga cameră. Cum că A. Mocioni este unu oratoru eminentu, cu judecată profundă, cu fincții și maniere parlamentare, aceasta se sotea din vorbirile sale anterioare. Anse asta dată a apărutu mai pureiu ca politicii și oratorii de rangul primit. Discursul seu este plinit de definițiunile cele mai nimerite, de deducțiuni perfecte, de argumentațiuni puternice, connaționalii sei potu fi mândri de acestu discursu“.... Onoare lui de comandare al ordinului Isabella Catholica,„ ce i s’a conferițu de Alteța Sa regentul regatului Spaniei. _— In No. 137. d-nu P. Ontărescu, fostu șefu de biurou in prefectură s’a numitu polițaiu la orașul Rămnicu, din județul Rămnicu-Sărat; d-nu capitanu Nicolau Dimitrie s’a pusu in posiție de neactivitate pentru infirmități timpurali. — In No. 138. D. N. R. Lepădătescu, licentiatu in dreptu, doctoru in sciințele politece administrative și fostu procurorii, s’a numitu in postul de advocații al Statului la jud. Teleormanu; d-nu I. Bobinsky s’a numitu conductoru clasa 111 in corpul technicu de poduri și șosele; d-nu D. Ioachimescu, s’a numitu archivaru la divisiunea I din acel ministeru; d-nu loan Ionescu s’a numitu conductoru al liniei ferate Bucuresci—Giurgiu, pe lângă inginerul respectivu; d-nu Ioan Speri, actualu conductoru clasa I la primăria comunei Bucuresci, s’a avansata la gradul de architectu ordinara clasa III. — In No. 139. 1). Achil Zamfiroiu, procurare la tribunalul de Argeșu; d-nu T. Fulger, actualul membru la tribunalul Fălciu, jude instructoru la acelașu tribunal; d-nu C. Ponici, actualul substitutu la tribunalul Neamțu, intrunindu condițiunile art. 1 și 7 din legea de admisibilitate, procuroru la acelașu tribunal; d-nu Alecsandru Crupenschi, care a terminata studiile de dreptu la facultatea din Iassi, substitutu la tribunalul Neamțu; d-nu C. Rovinaru, jude de pace la ocolul al III-lea din capitală; d-nu C. Gr. Bengescu, procuroru de secțiune la curtea din Craiova; d-nu Petru Chițu, licențiatu in dreptu de la facultatea din Paris, suplininte la tribunalul Ilfovu; d-nu loan Roman, jude de pace la plasa Cămpu, județul Doljiu; d-nu N. Georgescu, portărelu la tribunalul Rămuscu-Săratu; d-nu Andronachi lonescu, actualul portărelu la tribunalul Galiul, capu de portărei la acestu tribunalu; d-nu O. T. Gheorghiu portărelu la tribunalul Cahul; d-nu N. Grecescu, adjutore al judelui de pace din urba Jiu; d-nu Aristide Anastasescu jude de pace la ocolul V, culoarea de Negru din Bucuresci; d-nu I. Rădulescu, actualul substitutu la tribunalul Suceava, iu aceeași cualitate la tribunalul Dâmbovița; d-nu I. Alecsandrescu, substitutu la tribunalul Suceava; d-nu P. Chintescu, procuroru de secțiune la curtea de apel" din Craiova; d-nu P. Olănescu, prim-președinte la tribunalul Doljiu; d. G. Peșicu, președinte de secțiune la tribunalul Doljiu; d-nu M. Trișcu, jude instructoru la tribunalul Doljiu; d-nu I. Stoenescu, președinta la tribunalul Romanați; d-nu Alecsandrescu Scurtu, jude instructoru la tribunalul Vlașca; d. N. Iconomu, licențiatu in dreptu de la facultatea din Bucuresci, procuroru la Tribunalul Vlașca; d-nu N. Vasilovschi, adjutoru de grefă la tribunalul de Argeșu; d-nu Matei Corbescu, licențiatu in dreptu de la facultatea din Bucuresci, s’a numitu procuroru de secțiune la tribunalul Ilfov; d-nu C. I. Pretorian, capii de portărei la tribunalul Dămbovița; d-nu loan Iordănescu, adjutore al judelui de pace din plasa Târgul, județul Teleorman; d-nu N. Corovan, adjutore al judelui de pace din orașul Huși; d-nu G. I. Rovinaru, adjutore al judelui de pace din tergul Mizil, in locul d-lui Sima Gheorghiu; d-nu G. Robescu, s’a numitu jude de instrucțiune la tribunalul Tecuciu. Acte oficiale. • Numiri in funcțiuni publicate in „Monitorul Oficial,“ In No. 135. D-nu Mihail Săndulescu s’a numitu in postul de adjutoru al biuroului de constatare din județul Buzău; d-nu Gheorghe Georgescu s’a gradata de restul inchisorii ce are a mai suferi, pănă la espirarea terminului de 4 luni, la care este condemnatu de tribunalul Vâlcea. — In No. 136. D. loan Fauru, polițaiu la orașul Vasluia, din județul Vasluiu; d-nu Theodor Rätescu, sub-prefectu la plasa Argeșu; d-nu Alecsandru Polichronie, sub-prefectura plasa Vedea, din județul Oltu; d-nu Nae Xonescu, polițaiu la orașul Slatina, din județul Oltu; d-nu Al. Grigorescu, actualul sub-prefectu al plăsei Moldova, din județul Suceava, in asemenea funcție la plasa Muntele, din acelașu județu; d-nu Theodor Goncescu, actualul sub-prefectu al plăsei Siretul, la plasa Moldova; d-nu căpitanu Dimitrie Nicolau, sub-prefectura plasa Șiretul; d-nu Ioan Grigoriu, comisaru polițienescu la despărțirea din orașul Iassi, in locul d. Karol Kin demisionată; d-nu Cost. Claudius, actualul comisaru la despărțirea a 11-a din acel orașu la despărțirea a V-a, in locul d-lui Vasile Botez, demisionaru, d-nu Josef Cosloveanu comisaru la despărțirea a II-a a sus disului orașu, in locul d-lui Claudius; d-nu Costachi Alecseanu, actualul sub comisaru de clasa I de la despărțirea a IV-a din culoarea de Albastru a capitalei, in aceeași calitate la despărțirea a IlI-a din aceeași culoare; d-nu Costachi Concea s’a confirmata in funcțiunea de primara al comunei Calafatu; S’a incuviințatu disolvarea consiliului comunei rurale Giorocu-Mare, din județul Doljiu, și inlocuirea sa cu o comisiune interimară; Maiorul Stoilovu, din regimentul 1 de infanterie, s’a numitu recrutorul județului Putna; Maiorul Bacaloglu, din regimentul 2 de infanterie, s’a numitu recrutorul județului Tecuciu, d-nu Dimitrie Lăceanu, fosta funcționara in direcțiunea domeniilor și actualul șefu de biurou in prefectura județului Tecuciu, verificatoru clasa I in acea direcțiune; d-nu N. Pappa, actualul copistu in secțiunea administrativă, in postul de verificatore clasa II. S’a acordatu inalta autogisațiune d-lui A. Nicolescu, de a primi și purta insemnele CURIERUL DE IASSI. Scoli locale. ***(Impărțirea Prelaiilor) a avutu locu Lunea și Maria trecută cu mare solemnitate. Mai la vale avemu unu articol detailatu in privința aceasta. *** (Esamenul de muzică), la școala de fete „Santa Maria“ a avutu locu Sâmbăta trecută. Programul, n’a fostu așa spăimăntătoru, a avutu anse și căte-va piese mai grele și bine esecutate. Junele pianiste mai toate au căntatu bine și cu deosebire d-soarele. N. Resmerița și Cociu, abstragăndu de la căte-va eleve ale Conservatorului, simt d’intre cele mai talentate in muzica de piano. Muzica vocală, predată de d. Mezzetti, profesorii atăt de cunoscutu și bine-meritatu in orașul nostru, a fostu intonată prea bine, afară doară de „Mirele României“ care n’a fost prea prea.. . Intre altele s’au distinsa d-șoarele: Macarescu, Ionescu și Lipano; cea d’intăi a căntatu solurile sale cu voce plină și frumoasă; cele doue din urmă au căntatu cu grație și manieră. Incăt era o plăcere a le asculta. Unu lucru ce ni-a plăcutu a fostu că elevele aceste nu țipă din gătit, cam deschidu gura, ceea ce este o necesitate pentru muzica vocală, și pronunță cuvintele destul de bine. Preste totu impresiunea ce ni-a făcutu acest esamenu a fostu foarte plăcută și nu putemu a ,nu aplauda frumoasele succese ce desvoaltă acestu institutu. *** (Vacanta.) De la 1 Iulie pană la 16 August, va dura vacanța la toate instanțele. Pentru secțiunea de vacanță la Curte suntu numiți prin tragerea la sorți d-nii P. Palade președinte, N. Mândrea membru și Al. Stoianovici suplentu. *** (Listele de subscripțiune) pentru serbarea de la mormântul lui Stefanu cel Mare, precari Redacțiunea acestei foi li-a fost respeduitu prin districte pentru a circula pr intre publicul doritorii de a subscrie in favorul acestui scopu național—parte au inceputu a ni se inapoi, parte amu primitu unele scrisori prevenitoare, d. e. de la d. director alu Prefecturei de Berladu incă ni-a sositu chiar acuma o scrisoare, in care ni se anunță că listele trimise la acel oficiu au adunatu deja o subscripțiune de 2-16 lei noi, pentru care adresămu mulțumirile noastre cele mai sincere. — Profităm de această ocasiune a mai invita incă odată pe an. Prefecturi, Primării, Tribunale și Gassierii de prin districte, cari au bine-voitu a primi de la Redacțiunea noastră liste de subscripțiune in favorul serbărei amintite, să bine-voiască a ni le inapoi îndată așa precum se vor afla, căci este de neapărată necesitate, ca sumele efectuate să ajungă in manele Comitetului central cel mult pănă la mijlocul lunei curente. *** (Unu numeru mare de Cetățeni) au adresații in urma notițelor noastre din numerile trecute—o suplică la primărie, in care ceru restabilirea vntregităței mareei de pe fruntariul Palatului Administrativa. Resultatul ce se va primi ilu vomu comunica la timpul seu. *** (Amu primitu) de la d. Colaboratorul nostru unu respunsu la reclama părintelui Zapolschi din nnul trecutu. Lipsa de spațiu însă ne silesce a amăna publicarea acestui articol pentru n-rul viitoru. #** (Eclipsă de lună.) Marți noaptea, 30 Iunie avu locu o remarcabilă întunecime de lună. Cine avu ocazia de a fi martora oculara alu acestui fenomenu interesantu, a pututu observa cu unu felu de mirare, și totodată sub influența unei sensațiuni plăcute, cum regina nopței, din luminoasă și zimbitoare ce era, pe la 9 oare incepu a se întrista, disparendu încetul cu incetul sub unu velu intunecosu, sub o umbră sumbră, tremurătoare și puțin transparentă. Această întunecime cuprinsă in restimpu de o oară întreaga față a lunei. Era interesanta a admira graduala eclipsire a luminei, întinderea întunericului pe suprafața pământului, ce se scălda mai înainte in fantastică și pură lumină, și in fine acea roșată posomorită, ce se inveluea cu umbră și lucoare. Acestu fenomenu a inceputu de la orele 101, de sară și a ținutu pană la 2‘/2 ore. *** (De la Parchetu.) In urma confusiunilor ce au priimit a d-mi: D. Gusti și Langa cu ocazia căderei schelei de la Palatul adm. Parchetul a incheiatu prescriptu-verbal la fața locului, pre care 1a inaintitu d-lui Jude Instructore, inculpă pe antreprenorii Strul Pocăru și Lupu Davidovici pentru faptul prevérstitu de art. 249 din Cod. pen. car pe de altă parte d. Dr. Freischlein fu poftitu a face constatarea medico-legală a confusiunilor ce poartă numiții pacienți. — După cercetările făcute anunțămu că d. Guști care a fostu mai tare rănitu, se află mai bine. **»(De la Lyceu) phraimu, că relațiunea despre Provisoratul de acolo, publicată printr’unul din numerele trecute ale fonei noastre, a fostu bine întemeiată, și că de cănd s’a făcutu schimbarea, iarăși s’au introdusu neorăndueli și scene scandaloase mai pe fiecare ji intre Provisoru și elevi. Se susține că despre lucrările petrecute acolo sa făcutu raportu cătră Ministerul Cultelor. De-atunci încoace însă, oare ce face d. director, care este cel mai de-aproape privitoru al scenelor ce se petrecu in Internatul lyceului ?! . . . *** (împușcatu.) Dumineca trecută Costachi Gălușcă trecêndu pe stradă a căftutu d’intr’o trăsură o pușcă încărcată cu glonțu și slobozjindu-se, la răuitu atătu de gravu, incăt prește căteva care a și muritu in spitalu. *** (Mortu in polobocu.) Unu individu necunoscuți s’a găsitu filele aceste mortu de vr’o patru file intr’unu polobocu in ograda unui evreu din disp. III. Ar fi bine ca autoritatea respectivă să rădice acelu polobocu de acolo și să ’iu ardă, de parăce evreul fiindu crășmaru, se poate intempla, ca se’lu umple iarăși cu beutură, și aceasta nu va fi prea gustuoasă după zăcerea de patru fire a unui mortu intrSnsul. #** (Lipsă de preoți). Aflămu in foaea ofic. bis., că I. P. S. S. Mitropolitul intr’o adresă cătră Ministerul Cultelor și a instrucțiunei publice, arată cum că aproape 500 de biserici se află in absolută lipsă de preoți, cerăndu a se apleca la această cestiune art. 238 și 245 a legei de instrucțiune și culte. *** (Activitate poștală.) Unu posesor din distr. Cubul, la 19 curentu, voindu respectui niște bani la Bucuresci prin poșta de la Fălciu, se duse la biuroul respectivu pe la 2 oare după amenji și i se respunse că : „boemi este la masă;“ la trei oare făcând iarăși încercare, fu intimpinatu cu respinsul că: „boemi doarme.“ Astfelu amintitul de posesorii călătorindu spre Tecuci și ajungăndu la Berindu, a fostu nevoitu a’și espedui scrisoarea și banii prin biuroul poștai de acolo. — Minunată poștă ! *** (Furtună — incendiu. In ziua de 14 Iunie pe la carele 4 post-meridiane, s’a ridicațu in arondismentulu Călniștea, din județulu Vlașca, unu ventu cu furtună, care a ținutu cu tărie maica o jumătate oară, luăndu acoperișurile la vr’o căte-va case de prin comune; Iară la comuna Bălăria-Gorneni s’a intămplatu incendiu care a prefacutu in cenușă împrejmuirile, coșarele, pătulele cu producte a trei locuitori, o șatră a d-lui proprietar Vernescu, și invelitoarea bisericei acei comune, presupuindu-se că focul ar fi săritu de la coșnița unde lucra unu ferar. — In tergul- Velcovu, din județul Ismail, la 19 ale curentei, pe la carele 4 post-meridiane, isbucnindu incendiu de la o gheterie, unde se zice c’a fostu unu samavar aprinsu, afară fiindu furtună, a consumatu iu o jumetate oară 14 magazine acoperite cu studiu. Pagubele causate sunt imense. *** (Onoare foaei „Comuna din Bacău“ și „Tipografiei Bacău“) Vederau figurându ca gerantu responsabilu a foaei „Comuna“ pa unu individu inșelătoru, care impreună cu aliu elevu a fugiții din tipografia Junimea, lăsăndu amendoi in tipografie mai multe datorii și heiile deplinindu condițiunile cu care sau angajatu. Totodată vederiu introdusu in foaea „Comuna,“ desigur prin gerantul celu șarlatanii, și rubrica de „Sciri locale“ imitate întocmai după ale noastre. — Onoare foaei „Comuna“ și „Tipografiei Bacău“!