Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-09-27 / nr. 86

In Frosinone toate voturile, adecă 2559 au fostu „da­“ in Velletri 3156 „da“ 11 „da“; in districtu 644 voturi „da.“ Diarul Prager Abendpost, foae guvernamentală, conține o corespondință din Viena ce tratează despre viitoarele relatiuni intre Austria și Ger­mania, și din care reproduceau pasagiul urmă­­tori: „Tot ce se poate duce asupra viitoarelor condițiuni ale ambelor State se poate resuma in puține cuvinte. Austria presupune că Germania va" prinde ocasiunea de a se adresa la densa in privința reconstituirei Germaniei, care reconsti­tuire im va corespunde probabilmente, in toate părțile sale, cu disposițiunile păcii de la Praga, ce, fără indoeală, există de dreptu. Austria crede că va fi oportun de a se înțelege asupra intere­selor reciproce și va recunoasce că nu este nici utile nici necesarii de a ține absolutu la litera tractatului de la Praga, dară speră, nu fără cu­­véntu, că nu’i se va cere o condescendință care să nu fie compensată pe d’altă parte prin o con­cesiune materială. După starea de lucruri gene­rale, nu poate exista nndoială asupra casei pe care se vor urmări concesiunile.“ Qetimu in „Monitorul“ de la 4 Octombre: „Di­versele State germane păru deja a se ocupa se­­riosu de cestiunea unei noui organisări a Ger­maniei, ce, după încetarea resbelului, se va afla pusă pe tapetu. Riul Mein ar înceta de a fi o linie de despărțire și Confederațiunea actuală de Nord ar lua denumirea mai generală de Confe­derațiunea germană. Bavaria, pentru că­ o pri­­vesc­, ar fi deja pregătită pentru a cere intrarea sa in Confederațiunea de Nord. „Gazeta de Augsburg“ publică unu proiectu de invocală ce se atribue unui om de Statu bavarez și după care Bavaria ar păstra autonomia sa in ceea ce se atinge de unele din părțile legislațiunii sale, fară pentru căt privesce la soluțiunea cestiuni­­lor relative la resbelu și la pace, membrii con­­federațiunii, precum și guvernele representate in consiliul federalu, vor­ avea a ecsercita o influ­ență mai întinsă.“ Diarul „Hon“ cu data­­ 2 Oct. basata pe date din sorginte prusiene, face o dare de samă des­pre perderile ce au avutu locu pănă atunci din partea ambelor părți belligerante. Această dare de samă arată că pănă in a Jiea aceea, perderile prussienilor in total se urcă la 81,000 oameni, intre cari vr’o 3000 prisonieri, iar perderea to­tală a francesilor se urcă la cifra de 245,000 oameni, intre cari vr’o 160,000 prisonieri, vr’o 85,000 căduți și răniți, vr’o 12,000 refugiați in Belgia. Cine scie, cu căte cifre se voru mai mări aceste sume! Acte oficiale. ¹ Numiri in funcțiuni publicate in „Monitorul Oficial.“ In No. 200­ D. Petrachi Mihail, in postul de șefu alu­biuro­­ului vamal din Craiova; d-nu Theodor Popescu, arh­ivaru la vama Brăila; d-nu loan Elit s’a numitu conductoru de trenu in serviciul liniei ferate Bucuresci-Giurgiu, și d-nu S. Dumitrescu s’a reprimitii in corpul tehnicii de poduri și șosele cu gradul de conductoru clasa II-a.—In No. 201. D. Tache Nicolescu s’a destituita din funcțiunea de redactoru­­adjutoru alu „Monitorului Oficialu.“ — In No. 202. D. Ni­­colae Costache, directoru alu prefecturei jud. Bolgrad; d-nu G. Cătănescu, secretara alu consiliului generalu și comite­tului permaninte din jud. Buzeu; demisiunea din armată a sub-locotenentului Deleanu din regimentul No­­x­iu din ar­tilerie s’a primitu; elevul din școala militară Căpitanovici s’a avansatu la gradul de sub-locotenentu in regimentul alu 8-le de linie. — In No. 203. Se deschide pe sama ministe­rului cultelor și instrucțiunii publice unu creditu estraor­­dinaru de lei 5,000, din fondul de lei 2,000,000, reveduți in budgetul general alu Statului spre a se efecuta repara­­țiunile interioare la localulu theatrului naționalu din Bu­­curesci; d-nu Mihail St. Ferichide, doctorii in dreptu, s’a numitu eforu advocatu ; d-nu Stefan P. Dimescu, fostu vii­­toru de registre in ministerul financelor, șefu alu depositu­­lui generalu de tutunu din Galați, casiera generala alu dis­trictului Covurluiu, și actualmente insărcinatu provisoriu cu ținerea partidilor comptabilității ordonanțărilor, se rechia­­mă in serviciu, și se confirmă in postul de țiitoru de re­gistre, la divisia ordonanțărilor din administrația centrală a finanțelor. — In No. 204, Măria Sa Domnitorul a bine­­voitu a aproba disolvarea consiliului comunei capitalei Bu­­curesci. O comisiune interimară, conformu art. 66 din le­gea organică a consiliilor comunale va gera lucrările co­munei, pănă la alegerea unui nou consiliu, in terminul prescrisu de lege. ear alegerile anunciate pentru ziua de 20 Sept. curentu, spre împlinirea locurilor vacante, numai potu avea locu, s’a aprobatu elevului de administrațiune, Ciuflea Constantin concediu de 25 zile, spre a merge in Ru­sia unde’su reclamă grave interese de familie. — In No. 205. D. Alecu Tătăranu s’a numitu in postul de șefu alu­biuroului vamalu Brăila; d-nu Iancu Vasilescu, s’a numitu supe de pace la ocolul 3 din capitală; d-nu loan Miulescu, capu de portărei la trib. Oltu; d-nu G. Urianu, adjutoru de grefă la trib. Oltu; d-nu H. Berg, s’a reprimitu in corpul teh­nicii de poduri și șosele cu gradul de ingineru ordinara clasa a 2-a. Adresa de mulțumire a d-lui ministru alu agriculturii, comerciului și lucrărilor publice către d-nii membri ai co­­misiunilor de examinare de la Iassi și Craiova cu data din 6 Sept. 1870, No. 6,696 și 6,699. Domnul meu. „ Din procesele-verbale ce am primitu și prin cari ’mi co­municați resultatul esamenilor ce aț­ făcutu elevilor școa­­lelor și fermelor de la Galata de lângă Iassi și de la Bal­ta-Verde, de lăngă Craiova, precum și școalei de machini și instrumente agricoli din Iassi, am vedutu cu plăcere ze­lul cu care ați indeplinitu însărcinarea ce am avutu onoa­re­a ve pune și, dară, mulțumindu-ve pentru bine-voitorul concursu ce ’mi ați datu in această lucrare, ve rogu dom­nul meu, a’mi comunica cheltuelile de transportu ce a’ți fă­cutu, și diurna la care aveți dreptul pentru timpul ce ați in­­trebuințatu in această lucrare, spre a ve înainta mandatul cuvenitu pentru plata lor. Priimiți etc. Ministru: G. Gr. Cantacuzin. CURIERUL DE IASSI. Sciri locale. *** (Consiliul Comunalu din Iassi.) In ședința de la 23 Septemvrie 1870 au datu urmă­toarele decisiuni: 1) D. Primara arată că după însărcinarea ce s’a pusu d. Langa de a căuta lo­­calu pentru școala de meserii, a găsitu 11 odăi din localul unde a fostu Institutul Academicii in Sărărie, proprietate a D. Doctor Basaro, și după relația de tocmală avută, le au lasatu cu 100 galb. pe anu și pe terminu de 3 ani, cu aceasta ăasă de a se face de comună unu zapladu dis­­părțitoru in ogradă de altă casă, precum și repa­rațiile anuale. Consiliul au admisu a se inch­irie aceste case pe 3 ani, cu prețul arătatu, făcăndu­­se și zapladu dispărțitoru; eară reparațiunele să fie pe câmpia comunei numai acele locative, plă­­tindu-se căștiul din z.­estra­ordinaru pănă la pre­vederea in budgetul anului viitoru această chirie. Cu această ocasiune D. Tăcu propune, că de vreme ce acum școalei de meserie i se dă altu localu apoi d-sa este de socotință a se numi o comisiune care să elaboreză unui budgetu pen­tru școală, prevădendu toate necesitățile ei pre­cum maiștri și altele. Consiliul au admisu numi­rea acestei comisiuni compusă din d-nii Langa și Pastia. 2) Sa supusu respunsurile d-lor Ingi­neri din străinătate, relative la comunicațiunele ce li s’a făcutu in privința studiilor ce sunt de necesitate a se face in imprejurimele lașului de a se găsi apă, precum și propunerea făcută de d-nii Ingineri locali Stamatopul Cazaban, Țonea și Duca. Consiliul descutăndu asupra acestora, au admisu propunerea făcută de d. Consiliera Tăcu ca d. Primaru să intre in relațiune cu d. Inginera să intre in relațiune cu d. Inginera de aice căt ar cere pentru facerea mai inteiu a son­­dagiului după care apoi să intre in relațiune pentru celelalte lucrări ce se propunu. 3) S’a supusu condițiunele pentru cumpărarea de gazu necesariu la eclozarea orașului, pe șase luni din anul viitoru, și discutăndu-se de Consiliu sau admisii. Totodată s’a decisu că d. N. Ioan să fie autori satu înteiu in relație cu neguțitorii ce ar poseda gazu și să deie pănă la 4 lei c. p. pe părechia de aci, adecă una ocă gazu albu și una galbănu. 4) S’a supusu condițiunele pentru șter­gerea pgeagurilor, și după admiterea a căte­va articole, sau deschisu discuțiune asupra acelui in care să prevede presentarea concurenților cu o­­ferte, care respingăndu-se, sau admisu concuren­ța orală, și in urmă supra-licitațiune. S’a des­chisu discuțiune apoi in privința prețului ce tre­­bue a se plăti pentru ștergerea unui ogeagu și s’a decisu ca pe viitoru plata să se die astfelu 10 bani de unu ogeagu la o casă cu unu rănd 15 la 2 și 20 la 3 rânduri, discutăndu-se mai departe, și nefăcăndu-se nici o obiecțiune asupra articulilor, sau admisu, și totodată s’a decisu ca să se facă publicațiune de 30 c­ile pentru darea in antreprisă al acestui serviciu cu începere de la 1 Ianuarie anul viitoru 1871, publicăndu-se și condițiunele, aseminea relative la acestu serviciu, sau decisu ca d. Tăcu să facă regulamentu pen­tru proprietarii acei care nu vor ave scări și frânghii pe casele lor. 5) Consiliul a admisu ga­­ranța ce s'a declaratu a se pune de d. V. Ga­­fencu iu doue modele a sale pentru antreprisa cotului și cantariului dreptu 1400 galb. 6) S’au admisu a se da jumătate bursă d. A. Gorețchi, anticipatu pe al II anu scolariu, aseminea să se deie și elevului V. Vasilescu. 7) S’a supusu re­feratului D. Măcărescu relativ la cercetarea ce a făcutu in viderea neințelegirilor și a conflictelor ce urmează intre Profesoara Ivanovici, și Derec­­tința școalei de fete din Sărărie d-na Giurcănea­­nu, precum și petițiunile d. Săvescu și a d-nei Ivanovici, relative iarăși la unu conflictu urmatu intre d-lor. Consiliul deliberând asupra acestei cestiuni și avăndu in vedere art. 396. din sesrea instrucțiunei, au decisu a se face d-nei Directrice avertismentu și pentru d-șoara Ivanovici să se ceară permutarea la școala de fete de pe podul Lungu, ședința s’a redicatu. *** (I. P. S. Sa Mitropolitul) a plecatu joia trecută la Bucuresci, pentru a participa la celebrarea botezului nouei născute princesse. Ce­lebrarea va ave locu in 30 curentu. *** (C­o­m­i­s­i­u­e­a) însărcinată de consiliul co­munal cu cumpărarea instrumentelor pompierilor, s’a re’ntorsu acum căte­va cjile de la Viena. Re­sultatul misiunei d-lor sunt 4 poampe bune, cari voru și sosi (fi­ele aceste; s’au mai comandatu incă și alte instrumente necesare, cari insă nefi­­indu incă gata, voru ave să mai intărejie puținu. (Regimentul­­ de venători călări a sositu ieri de la lagăru in urba noastră și s’a staționatu la casarma de la Copou. (In chestiunea teatrului) ni se rela­tează, că in 24 curentu, cu ocasiunea licitațiunei localului teatralu, ținută de cătră D. proprietaru Princ. Sturdza, localul a remasu asupra D-lui Lu­­chian. Astfelu dar chestiunea teatrală este re­­solvită. D. Suchianu este antreprenorul atăt a re­­presentațiunilor, căt și a localității. Nu ne remăne decăt să’lu felicitămu pentru succesele reportate, și să sperămu că vomu ave unu teatru, care să facă onoare artei noastre dramatice. *** (Află­mu) că D. Prim-Procuroru la Trib. a luatu inițiativa pentru înființarea unui orologiu mare de-asupra Palatului Administrativu; înființa­rea are a se efectui prin subscripțiuni. Faptul merită toată lauda, și ar fi de doritu ca să afle imitatori și intre d-nii membri ai Consiliului Co­munal, și astfelu să vedemu căt mai curendu in­­ființăndu-se unu asemenea orologiu și de-asupra edificiului Primăriei. Prin aceasta s’ar face ne­­greșitu unu mare serviciu cetățenilor. *** (In ograda T­r­e­i-I­e­r­a­r­h­­­i) se află unu grajdiu lăsatu spre stradelă și crepatu prin mai multe locuri, așa, incăt poate să ca­dă și să se dărăme in totu momentul. Pentru a preveni ori­ce primejdie, atragemu atențiunea locului com­­petentu. *** (Cașuri de moarte). D-na Anastasia, soția Icon. Ioana de la Sf. Andrei din Iassi trăia despărțită de vr’o 4 ani și se afla cu locuința in ograda bis. Ziua Crucii. De vr’o 10­­ file încoace nu o văzuse nimene p’afară, și din această causă s’a datu de scrie poliției, care, viindu la fața lo­cului a spartu ușa de la odaiă, și a găsitu in lăuntru umu aera infectatu, mobilele restornate și cadavrul femeei nădușitu subt nisce perini. Causa morții nu este incă constatată. — De la Botoșani ni se relatează, că acolo, intr’una din Zilele săp­­tămănei trecute, pe la 7 oare seara, s’a găsitu sora d-lui N. Sofianu dinpreună cu o servă — ucise in casa lor. Făptuitorii nu s’au descoperitu. —• In marginea tărgului Hărlău, neguțătorul Aron Moise Brigii, viindu Zilele aceste de la Botoșani, a fostu ucisu de cătră nisce tâlhari, cari incă nu s’au descoperitu. Inserțiiuni și reclame*). Domnule Redact­or­u. Totu cu aceeași bună-voință cu care aui inse­­­ratu in foile „Curierul“ No. 74 și 82, niște calom­nii a D-lor Alecsandrescu și Postescu, inserați te rogu și respunsul următoriu : La Judecătoria ocolului Bahluiu s’a priimitu re­­clamația bănească contra D-lor Gh. Alecsandrescu și Dimitrie Postescu, s’a indeplinitu procedura, și sa terminu reclamantile probăndu pretențiunea nu­mai contra D-lui Postescu, pe acesta s’a con­damnat in virtutea art. 998 Cod. Civ. Este o pură invențiune cele inserate in art. mencionatu, cazul nu este altul decăt cel relatatu. Iar supararea D-lui Alecsandrescu carele a eșitu suparatu din procesu, vine de acolo, că a simbatisatu cu fratele său vi­­trigu D. Poftescu, cu carele impreună prin unel­tiri meschine cară a’și procura avere. Dacă s’a comisu nedreptate, nemulțumitul n’are decăt a ușa de mijloacele ce’i dă legea. Căt pen­tru aserțiunea D-lui Poftescu, D-sa trebue să știe că dacă n’au priimitu copia Cărței de judecată, aceasta vine de acolo că acele copii după art. 23 din Proc. Civ. se nimăneaZe de partea interesantă, și nu me privește ori ce intărziere. Este o neru­­șinoasă calomnie și ințălegerea la care D-lor făcu alusiune. Sfârșind«, declar că acest respunsu l’am făcutu numai pentru ca nu D-nii Alecsandrescu și Pot­­rescu, prin imputările ce’mi au făcutu se sur­prindă opiniunea publică, și pentru demnitatea me me voiu apține de a mă mai pune in polemică cu muniții, ănse nu mă voiu lipsi de beneficiul ce-mi acordă legea de a le cere socoteală înaintea jus­tiției penale despre calitatea lor de calomniatori. Priimiți, D-le Redactorui, încredințarea prea ose­bitei mele considerații. P. Cerchez. TABLOU, de bunurile Statului, pentru cari nu s’au plătitu data de 1 Iulie 1870, și cari urmează a se re­vinde pe complul cumpărătorilor la 1 Noemvrie, in centrul Iassi, localul prefecturei, la oarele 12, (la amează.) Districtul Fălciu. 1. Moșia Parte din Tătărani, comuna Tătărani, pendinte de monastirea Galata, întinderea de 100 fălci, văndută d-lui N. Emandi, pentru răzeși, cu lei 23,000 ; 2. Moșia Giurgești, comuna Stroești, pendinte de episcopia de Huși, întindere de 64 fălci, văndută d-lui P. Andreescu, cu lei noi 18,420. 3. Schitul Sgura, comuna Oltinești, pen­dinte de schitul Sgura, întindere de 92 fălci, văndută d-lui V. Popescu, cu lei 27,150. Districtul Vasluiu. 4. Moșia Ivănești, comuna Ivănești, plasa Ra­­cova, pendinte de monastirea Florești, întindere de 90 fălci, văndută d-lui Ștefan Cehodaru, cu lei 25,600; 5. Moșia Săcălușa Muntenești, comu­na Cosmești, plasa Bistrița-de-Sus, pendinte de monastirea Răducanu, întindere ca de 216 fălci, văndută d-lui D. Angel, cu lei 7,400. Districtul Bacău. 6. Moșia Viforeni, comuna Botești-Obirșia și Bibirești, plasa Bistrița-de-Sus, pendinte de mo­nastirea Răducanu, văndută d-lui I. Capșa, cu lei 39.000, intindere de 115 fălci, 20 prăjini; 7. Mo­șia Sărbii și Albotești, comuna Valea-Arinilor, plasa Taslău-de-Sus, pendinte de monastirea Pre­­cista și Răducanu, intindere de 8 fălci, văndută d-lui G. Haret, cu lei 5,170. (Monit. 203.) *) Responsabilitatea articolelor publicate sub această rubrică privesce numai pe autoru­l articolului

Next