Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-10-18 / nr. 95

Primăria urbei Bacău. No. 1516. Consiliul Comunal, proiectăndu infi­­ințarea unei scoale de musică vocală in acesta orașu, pentru Bisericile cultului ortodocsu. Se pu­blică spre stiința tuturoru celor ce se vor crede competenți a ocupa catedra de Profesore acelei scoale, ca să se presinte la Primărie, nu termina de o lună și jumătate de la data aceștia, cu actele doveditoare de cunoșcințele ce au, spre a se pune la concursu și acela ce va corespunde mai bine îndată va fi admisu și instalatu in serviciu. 1870, Sept. 20. Primari, Idociungu. CURIERUL DE IASSI. Pentru economi. — O directă comunicatiune comercială intre Austria și Îieraroîomial?SrrdigoUctad tot­deodată se va îngriji pen­chapp această companie , lângă aceste in toate case cu magazii pentru mărfuri ș­i a­lta agent a sei, piețele comerciale mai lase Viena si Triest, unde Mărfurile importate se vor desface in Viena și ane , sunt reședințele societăței. esportu, destinate.pent­rului1 din ° partea liniei de^Uu se ^eSluTnu iurare, că liniele din Germania de aceea coniuni­împlinescu condițium­e con j › d ji’ng regularitate. Adică cațiunea nu se P ° at , ■ j germane sunt îndatorate, nu in ințelesesul corespundetoru T Rloane PC Anse din contra administrațiunea centrală a­mane pentru scopuri miutăresci, as . , * destinate Stat­a? « constrinșă « ^ pentru Germania să le irbitereze Arm­anse chiar­­ in pune pănă la cele din urmă stațiuni, c de a_ interesul transportului internu nu -1 transporturile ceea devine necesitatea nemeni.,urac­a d­­­i­n­­tru lumea comercială. T­a banca de Francia neintreruptu­­«cade circulația mofetelor de metale, pe când a notelor cresce tot mai mari di­mensiuni. In 30 Iunie a. cr. banca avea disponibilu unu captabi de metalu in valoare de 12975 milioane franci, cari ăusu după arătarea din 16 Sept. a scăjjuiu păn suma de 5 Â1 milL.fr.. Prin i fioane fc^rint@arer­­ulațiunea notelor a crescutu cu 623 mill. fr. . _T . , _ In Strassburg și Metz, după cum scrie Nord d Post are să se înființeze direcțiuni supreme de posta. Spre a­WL, „ÎL .sire că d. supr. directoru postal Missner din Cöslin (Strassburg) și consilerul poștalii Hake (Metz) din Oficiul central de poșta din Berlin au plecații spre Nancy nu ds mult s’a inființatu o stațiune centrală. De o dats aceste direcțiuni poștale sunt destinate numai din provincile Alsacia /boren. Pentru celelalte, ținu­turi ocupate in Francia remăne și mai departe manipula­rea poștei de țară, sub administrațiunea direcțiunei cen­trale de Nancy. In comunele Clermont en Argonne, Neufs­­chatel TMr Aisne, Rethel și Vouziers precum și in Ber­­trange s’au înființata releiuri de poștă de câmpu, e­ru din contra in Dun sur Meuse, Etam, Fresnes en Woevre Ste­­ney și Thiancourt releiurile poștei de cămpu ce erau pănă acum, in presentu s'au desființat«. <U- Buc’a tirapu­se ivi și unu al doilea balonu in aeru. A­­tunce Nadar incepu a fal fui unu drapelu fran­­cesu. La aceasta balonul celalaltu, dreptu res­­punsu, scoase și elu drapelul francesu. Cei din forta salutară cu bucurie ambele baloane, cari se apropiau din ce in ce mai multu unul cătră al­tul. De­odată se ausi in aeru unu tresnetu, apoi mai multe pușcături, după cari se făcu­ fumu mare. Cei din fortu la inceputu credeau, că aceste suntu salvele de bucurie. Însă numai decăt observară, că unul dintre baloane cade in rosu. Era a lui Na­dar. Celalaltu balon trase in lăuntru­ drapelul francesu, și scoase celu Prussianu. Eră dar o tradare. Nadar se sui pe fune in susu. Implu spărturile făcute de gloanțe,—și atunci incepu elu se atace. Elu fu norocosu. Nimeni bine. Balo­nul prussianu călu la pămăntu cu o repegiune înfricoșată, — ear Nadar a sositu norocosu la Parisu. — (O scrisoare). Nu de multu s’a primitu la municipalitatea din Berlin o scrisoare in limba franceză, a cărei coprindere amenința Prusia, mai cu seamă Berlinul, cu moarte și perie. După cum comunică acum unu jurnalu, această scrisoa­re este printr’aceasta de insemnătate, că impie­gatul respectivii care a deschis’o a fostu indată atacatu de o durere de capu violentă. Tot ast­­felu se intămplă și unui servi­toru care trebuea să se ocupe cu această scrisoare și secretarul de poștă care a expediat’o. O circulară a datu de resultatu că această scrisoare a fostu probabil­­mente odată cu veratrin și o citire diligentă a acestei scrisori inadinsu lung scrisă, ar fi avutu de sicur resultate triste de oare­ce această otra­vă străbătăndu prin uasu in­crieri are aci de e­­fectu unu resultatu pernicios. Scrisoarea a fostu expediată de la poșta belgiană. — (Perderile P­rusianilor"u.) Adesea ori s’au acusatu fiarele francese că exagerează n nisce proporțiuni enorme perderile suferite de armatele prusiane de la ’nceputul resbelului, și că ele caută m­­esagerațiuni o măngăiare ilusorie a perderilor Francesilor și unu subiectu de spe­ranță pentru efectul finale al luptei. Se lăsămu clar curentul, in această privință, fiarelor germane. . . Unul din fiarele cele mai devotate Prusiei, „Gazeta de Colonia“, se esprimă astfelu­mai sep­­temăna trecută: După ce relată sosirea reservelor — in mijlo­cul lui Septemvre — compuse d’uă dată din land­­wehri și voluntari d’unu­ani, tineri de căte opt­­spre­zece ani, corespondintele zonei germane ur­mează ast­fel:: Aceste noui reserve, cari să rădică pentru mai multe regimente la șease sau optu sute de oa­meni, sosescu foarte la timpu pentru binele cor­purilor d’armată, unde e nevoe d’a se repara perderile teribile din luna lui Augustu și a se implea golurile din șirurile d’armată, foarte multu rărite. Aceste perderi se ’mpartu intr’unu modu des­tul de nepotrivitu. Ast­felu, spre exemplu, printre cele mai mal­tratate vomu cita a 50 divisiune, in care s’află magnificele regimente de infanterie din Brande­­burg, al 8-lea, 48-lea, 12-lea, 52-lea, cu cele al 2-lea și 12-lea de dragoni, cari la Mars-la-Tours, s’au luptatu cinci ore in contra a trei corpuri de armată inamică. Sunt unele batalioane care au abia 500 oameni sub arme și celu multu 6 până la 8 oficiări, cei­­alți sunt toți sau morți sau răniți. • In 18 Augustu la Gravelotte infanteria gardei a suferitu oribile: acum lipsesce patru din cinci părți de oameni și jumetate din oficiări. ^ Bataliunea venatorilor gardei abia mai are ju­mătate din efectivu cu 4—6 oficiări. Cele doue regimente de dragoni ai gardei au fostu atăt de multu sdrobiți, in­cătu au fostu si­liți se le contopească intr’unul singur.­­ E adeveratu că reserva cavaleriei gardei abia a vefutu focul. La 16 Augustu, al 7-lea regimentu de cuirasi­­eri a suferitu teribilii: nu mai avea de cătu vre­o 200 oameni la sfărșitul zilei. Căte­va regimente din primul corpu au sufe­ritu asemenea foarte multu; al doilea corpu a perdutu mai puținu; in al 7-lea corpu, regimen­tul al 16-lea a fostu decimatu; companiele sunt reduse la 100 oameni; in al 8-lea corpu, unul din cele mai tari, regimentul pușcașilor No. 40, nu mai numără cu toate reservele, de cătu 600 oameni de bataliune... In singeroasa si de la Gravelotte, amu mga­­giatu mai puțină lume de cătu la Loenigraetz și cu toate astea perderile au fostu indoitu de mari de cătu atunci. ______________ VARIETATE. _ (O Pro­cl­amar­e) a comandantului generale din Laon, din care extragemu o parte caracteris­tică, confirmă odată mai mulți noutățile cari a­­nunță cruijimile de cari Prusiana se făcu cu­pa­­bili in Francia. Se zice in acea proclamațiune. .„Locuitorii țerei aretăndu-se ostili trupelor mane, in aceste din urmă zile, anunță că voma avea recursă la cele mai severe masuri: pentru­­ fie­care soldata asasinatu patru franci, culpabili sau inocinți, vor fi împușcați și totu tinutul va fi silita să plătească unu considerabile impositu ■de resbelu.“ _ (Bătălie) Dămu aci următoarele amănunte privitoare la bătălia ce avu locu in orașul des echisu Saint-Quentin in 9 Octomvre : „O bătălie s­a ■data la Saint-Quentin. Orașul de și deschisa, a resistatu. Prefectul, D. Anatole de la Forge, veni in plastă, cu sabia in mănă stngăndu: La arme .... Poporațiunea aleargă in masă. Lucrători luară arme de pe la armurari și toți merseră in con­tra inamicului. Se rădică o baricadă lăngă ca­­nalu. Suburbea Isle a ținutu cinci care in con­tra unui ataca regulata. Prefectul fu rănitu la unu picioru. Prusiani s’au bătut in retragere. Ase­diații au avut căteva perdea. Prusiana trebue se ti suferit și mai multe. Unu mare entusiasmu dom­­nesce in totu coprinsul“. __ (Lupta in aera.) Precum istorisesce o fone helciană Nadar, comandantele baloanelor de aeru Ärisu, a avuta zilele trecute o luptă formală in călătoria sa de la Tours. Elu plecă dimineață la 6 oare, și deja la 11 se află d’asupra Parisu­lui, unde la o inălțiime cam de 3000 metri se a­­ting d’asupra fortt din Gharenton. Totu­l acel Primiri» Comunei urbei Mihaileul« Prețurile certalelor din 11 Octomvrie 1870. .... chila lei. 148. Popușoi................................................................. n­­ • Orxu ...................................................... . * OrSșu ...................................................... ” ” .»;’ Hrișcă............................................ ” Lista pasagerilor intrați­ in orașu in­­ Jiua de 14—17 Oct. la 9 oare dimineața. Otelul Bindeni. D.Colonel Iancu Bucuresci. „ I­. Maca Suceava. * Min. Cantac. Bucuresci. „ Mareșal Filipescu „ : Alexandru Sturza „ D-na Al. Tschebischoff Odesa. Otelul Concordia. D. Gheorghi Ntesmerița. „ Haralamb­ Macri. , Iordachi Popovici. Otelul Pârlita. D. Doctr. Rostman Roman. „ Neculai Bocan Folticeni. „ Moise Braven­an Sculeni Otelul Europa. D. Scarlat Mavroeni Vasluiu Țuru Aisinbaum. D-na Maria Flora Botoșani. D. Sub. Loc. N. Rolea Buc. „ Nicu Sandu Roman. D. Panaite Pavlechi Roman. , Petru Dragonescu „ N­icu Agentu T.­frumos. „ Ozieșu_Weisman Hărlău. „ Costachi Dessa Vasluiu. „ lungii Vizu­­gu Viena. „ Franțu Horacu „ „ Isidoru Hirșu Hărlău. „ Ianachi Macria Bârlad. , Stavri Vangheli Botoșani „ Ilie Staicu n „ Iancu Salaru Dumbrăveni „ Procopi Pruncu Vasluiu. Otelul Ilie­ Armanu. i D. I. H. Țdler Dorohoiu. Criste Tataru Roman. Luigi Luchezi Odesa. Petru Ciunciuni „ Sterea Atanasiu Huși. Gheorghi Pa Aia „ Matei Buznea , Ioanu Romanovici „ Otelul Vanghelia. Prețurile din piața orașului X AN­UNCIURI. — xiz_:--------------—. Dl. Alesandru Belcicu, licentiatu in dreptu, Advocatu publicu pe lăngă Trib. din Folticeni are onoare a anunța, că primesce a pleda procese de ori ce natură, la toate instanțele din România. A se adresa cătră d-sa in Folticeni.­­x­ l caută unu poscu cu compagni­ UdliK^ pană unei dame, s’au ca îngri­jitoare unei gospodării intr unu orașu s­au și la țară. A se adresa la administrațiunea acestei foi: — - * '^ • I /i ii 1 . 1 1 cmK litorolo T? f! Unu technicu diplomatu, doresce a se angaja ca administratorul unei moșie mare. Elu e ocupata de 6 ani cu agricultura, viticultura și silvicultura, in care ramuri a căpă­­tatu o sciință estraordinară prin multele sale vo­­iaje prin Europa întreagă. Ca ingeneru și teh­­­neologii este și in stare de a înființa și a dirija fabricele de ori­ ce speciă. Afară de aceste posede cunoscința tuturor limbelor moderne, cunoasce cea elină-clasică și indiană, scie musica precum­ și toate șciințele mai inalte, ce-i face că poate intra și intr’o casă mai nobilă ca educatorii, tălmăcitor in călătorie s’au ca secretar. Ofertele să bine­­voiască a adresa la administrațiunea acestei foi, sub literele C. E. C. H. (1249 3) O X VE­RITABILE INJECȚIE ȘI CAPSULE RICORD DE CH. FAVROT, CURABISIREA PROMPTĂ ȘI SIGURĂ DE BOALE CONTAGIOASE. Publicul trebue a reseta ca contra­facere pericu­­­­loase, toate medicamentele RICORD care nu poartă Bignul C. FAVROT Pharmacist 102, ulița Richelieu, Paria. Singurul Depositeur și singurul preparator de 30 ani, de formula autentică de Dr. RICORD. Depositul general in Iassi, la farmacistul Iassineja. Depozite: Galați la farmaciile Tatușeschi și Marino (Jurtovici, Brăila, Ph. Petealis și Cauffmes, Bu­­curesci, la farmaciile Bisdorfer și A. Plecker, Plo­ești, la farmacia Schuller și in toate farmaciile. (965)

Next