Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-11-08 / nr. 103

CURIERUL DE IASSL iclii ultime. Depeși telegrafice Versailles, 18 Noemy. (Telegrama regelui cătră Regina.) Marele Duce de Meclenburg au respinsu eri pe inamica lăngă Dreux pe toată linia. Generalul Tresco, comandantele divi­­siei al 7-le­a luatu orașul Dreux. Perderile noastre sunt neînsemnate. Amu făcutu mulți prisoneri. Inamicul este urmăritu in direc­țiunea spre Le Mars. Berlin, 18 Noemv. (Oficial.) O parte din divisiunea ănteia a Infanteriei a respinsu in 14 Noemv, o eșire a garnisoanei de Mezières ,de 7000 oameni din garda mobilă. Tours, 18 Noemv. Ambasadorul Rusiei a presentatu arie circulara lui Gottșacoff. Carlsruhe, 17 Noemv. Se asigură, că eli s’a subscrisu tratatul asupra unirei Hessei cu confederațiunea de Nord și s’au acceptatu constituțiunea confederațiunei de Nord cu mici modificațiuni. Munich, 16 Noemv. Corespondența Hoff­mann spune despre ministrul Bray, că confe­rințele de la Versailles păru a ave un curend­unu resultatu satisfăcătoru. Constantinopoolu 18 Noemv. Marți, sara Vezirul a respunsu representantelui Rusiei următoarele : Nu puteți ascepta unu respunsu imediata. Amu luatu sehință de comunica­­țiunea D-voastre și voiu respunde după ce voiu conferi cu celelalte părți interesate Londra, 17 Noemy. Depeșa lui Granville din 10 Nov. către Buck­yar, ambasadorul an­­glosu­in Petersburg, contestă cu totul Ru­siei dreptul de a se emancipa de obligațiile tratatului din 1856. O asemenea procedură ar fi nimicirea condițiunilor esențiale a tu­turor tratatelor. Guvernamental englesu a primita comunicațiunea lui Gortșacoff cu o profundă părere de zea. Guvernul reîncepe discuțiunea care ar fi in stare a tulbura în­țelegerea cordială ce Anglia a avuta cu Ru­sia. Este cu neputință pentru guvernul Re­ginei de a da o sancțiune unei astfelu de demarșe anunțată de D. Gottșacoff a Angliei. Celelalte puteri ce au subscrisa tratatulu voru esamina dacă acesta tratata apasă prea as­pru pe Rusia. Dacă câteva stipulațiuni sunt mai necesare Angliei,­­v­­a examina cel pu­­ținu chestiunea și se va evita r­iscul unei complicațiuni viitoare, a unui precedentu di­plomat om foarte periculosu.—z­iarul „Times“ propune unu congres, chiar acuma spre a re­gula chestiunea actuală, și că ar fi de d­ato­­­ria puterilor a distruge căile de resbelu a Rusiei in marea neagră, care suntu peste limitele tratatului. Direcția Școalei militare. Fiindcă la licitațiile ținute pentru darea in antreprisă a spălatului lingerii elevilor scoalei pentru acestu anu școlar, nu sau obținutu prețuri a­­vantagioase, apoi se va ține o altă licitație in­­ fioa de 22.Noemvrie curent, vara 11 de­­ fi, in localul scoalei. Doritorii potu vedea condițiile in toate­­ filele lucrătoare la biuroul direcției. Statu Majora de Geniu din a Il-a Divizie Teritorială. Se face cunoscuta tuturor doritorilor, că in­­ fiua de 12 Ianuarie 1871, are a se ține li­citație la acestu oficiu, pentru darea in an­­trepridă a construcției cazărmei de la Copou. Licitațiunea se va deschide la oara 12 din­­ fi. Doritorii potu vedea in toate­­ filele planul și caetul de însărcinări, la Stat major de Geniu (Palatul Administrativii) de la oara 9—41/«. L­a 1 Dechemvrie anul curenta va apărea la Institutul Albinei Calendarul pentru Români pe anul IȘTI, ilustrata cu desemnuri și compusa parte din manuscripte istorice a de I. G. Asaki, ear parte din varietăți și scene din tea­trul resbelului Franceso-Germani, cu o galerie litografiată de portreturi cu a lor biografie, a ge­neralilor de ambe națiuni care au luatu parte la acestu resbelu. Tipuri militare Franceso-Germani. Caractere poporene, naționale, studie practice a fisionomisticei omului. Unu programa special va lămuri curănd detailiarele acestui calendar. L. Colonel, A. Gr. Asaki. (1293—3) 1600 vedre vin­» reÄ •­fare la Dl. P. Nitescu, strada Sf. Andrei, disp. a NI. (1289—6) D. Doctor Silberzweig, S­tatu in strada târgul de sus, casele dl. Dimitrie Bacalu, visavi de Spitalul Sf. Spiridon. (1283—2) TVo TtOTl fl Q Foastele CASE a V tîilLidi e. D-nei Sevastița Negelu, strada Română, astăzfi proprietate a sub­semnatului, se vându de veci. Doritorii a le cum­păra, se potu adresa la dl. avocatu Constantin P. Constantiniu, in Iassi. (1267—6) Iorgu Constandachi, d­e vânuare. Pe moșia Ciocărleștii, din dist. Vasluiu plasa Fundurile, sunt de venitare 500 oi de cea mai bună rasă, și 3.000 ocă brănite de oi. Doritorii de a le cumpăra, să se adresez­e la subscrisul, pentru a căpătă informațiuni. (1260—3) G. C. Stamati, la Pref. jud. Iassi.­­Ng o pl ^ unele din strada Toma­­vd dil­ Cosma sunt de vendare de veci s’au de datu in chirie. Dori­torii să se adreses­e la subsemnatul cu locuința in numitele case. (1279—3) C. Neculcea Mutu. U­nu r­nnova cu unu calu^ ha_ U N­ d U Uvdi d n­um­ie trebuitoare, sunt de vendare; doritorii sunt rugați a se adresa la sub­scrisul, proprietarul loru, in toate­­ filele lucrătoare de la oarele 9 in direcția Sf. Mitropolit. X. Teodosiu. ’ (1294—3) abscrisul aducu la cunostința Pbulică că lo­canta de la Darabanui amu deschis’o și făcu bucate bune și cu Prețu moderata. Neculai Botedu. (1295—1) ISsența de Salțaparita Colbert, curățitorii par excellence pentru vindecarea violurilor lasate in sânge din boale vechi, întrebuințate de primii medici pentru vindecarea tuturor afecțiunilor pelei. Depositu in Folticeni la farmacia Ch. Worel. (1092) "Ppwl G11 fin CP declarația casieriei gene­­r­al yCu­IU. Liob­rale de Iassi pentru man­datul eliberata de intendenta de Iassi, sub No. 1006, acela care va fi găsit unu asemenea acta este ru­gata a se presenta cu elu in casa Bogomolova No. 12, pentru care va priimi o recompensă. Co­­noscănd că aseminea actu este deja declarata de unulți (1286—3) Te moșia Bărnova de Iassi, s’au deschisu jugaritul, se vinde pră­jina 15 lei vechi. Conține lemne groase de fagu si carpănu. A se adresa la Vasile Butnariu. (1285—3) F­a­milia Protopopeștii din N­V T 1" Ily­a II L districtul Vasluiu plasa Mijlocul, comuna Tăcuta, in mărime de 266 stân­jeni, avendu pe ea unu cadu cu moară, pădure, vie, case și o crășmă la drumu ; doritorii de a cumpăra o asemenea moșie cu toate imbunătăți­­rele de pe ea, voru bine­voi a se adresa la sub­scrisul șetretoru in orașul Iassi, disp. II strada Sf. Andrei. Dimitrie Davidelu. (1290—3) IN­DICATUL falitului L. Kahana. No. 109. Amatorii pentru a cumpăra orzu, hrișcă și strujeni de pe moșia Miroslava, sunt invitați a se presenta in camera sindicatului situata la comptuarul falitului L. Kahana de la 10—3 oare spre a contracta. Sindici: D. Korné, Degre, Mârz­es­cu. (1291—3) Noua magasie de steclerie și de porcelari in casele d-lui Pașcanu­, No. 8 peste drumu de magasia d-lor Iby a lui W. NE WEKLO WSKY se recomandă onor. Publicu, asigurăndu că toate lucrurile aflătoare acolo se deosebescu atăt prin eleganța căt și prin eftinătatea lor. Pentru aceasta, căt și pentru că se găsescu acolo toate lucrurile casnice­­ ce se vendu cu prețurile de fabrică, credu că voi fi onorata cu co­­măndile numeroase. Totodată imi permita a atrage atențiunea onor. Publicu asupra marelui meu asortimentu de MAȘINE DE CUSUTU din toate felurile după sistemele cele mai bune, învățătura de cusutu se dă cumpărătorilor de mașine gratis. (1287 — 6) W. Neweklowsky. Deschiderea Restaurațiunei d-lui S. FRANZOS, strada Academiei, va ave locu astaț­i. Duminică in 8 Iot. la 5 oare sara. Această restaurațiune este aranjată după cele m­­ai renumite din Viena, și afară de escelenta BERE DE VIENA, ce se va găsi totdeauna, se potu căpăta și toate felurile de bucate calde și reci de la 10 oare dimineață pănă la mersul nopții. Spre a pute satisface pe deplinu onor. Publicu amu angajatu atăt unu bucataru căt și chelneri din Viena și pentru aceasta speretfu că voiu pute împlini toate cerințele onor. Publicu. Mulțumindu dar onor. Publicu pentru visitele cu care amu fostu onorata in localul meu de mai nainte, rogu a mg onora și in localul meu cel nou, aranjata după moda cea mai nouă, cu visitele numeroase. S. Franzos. (1288—1) Restaurațiune. Subsemnatul aduce la cunostința Onor. Publicu, că au luat asupra sa Restaurați­unea de la Otelul Moldavia (Ilie Armanu). In această Restaura­țiune se potu găsi in ori-ce timpu mâncările cele mai gustoase, calde și reci, cu prețuri foarte mo­derate. Subsemnatul va îngriji ca să mulțumească atăt pe d-nii pasageri, căt și pre d-nii visitatori locali, prin unu serviciu prompta și prin o cură­țenie de modelu. Totodată aducu la cunoscința publicului, că primescu abonamente nu numai pentru persoane singulare, ci și pentru familii, promițindu unu serviciu, care va satisface ori­ ce dorință și unu costa căt se poate de moderatu. Rogu dar pe an. Publicu de a onora Restaura­­țiunea mea cu vizitele sale. _____________Wr­ol. lacoba. Doue părechi case £ £ £ £ £ da Toma­ Cosma, una cu ogradă, grădină și ate­nansele ei, alta cu toate ale sale și cu eșirea la stradă. Amatorii sunt rugați de a se adresa la D-na Proprietară, in casele menționate. (1280—8) Maria Leon. S

Next