Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)

1870-11-19 / nr. 108

Anul I. Prețul abonamentului. Iassi : Pe unu anu 14 lei­­ 6 „ șase luni 7 , „ trei „ 3 „ Districte: Pe 1 anu 16 lei noi „ șase luni 8 „ , „ trei „ 4 „ . Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. IASSI, Joi 19 Noemvrie 1870. Francia: Pe șase luni 16 franci. Roșia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. I ®­E IASSI. APARE IDE DOUE OPTI EE SEPTEMANA. Redacțiunea și Administrațiunea: in. localul Tipog­rafiei Junimea. CALENDARUL SEPTEMAREI. No. 108. Anunrțuri. .Rândul de 35 li­ir­re sau locul seu 20 hani. Inserțiuni și Reclame Rândul de 55 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistola nefrancate nu se pri­­mescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 50 de bani. Stilu Stilu nou D­i­v­a. Patronul d­i­l­e­i. Rasăr- Apusul Stilu stil nou j­­i „ a i Patronul *lilei. Räsar- Apusul veeniu. __ soar. soar. tocsiiu. | * soar. soar. Noemy. Noem. ore m oare in Roem. Dec. ore­m. ore m. 15 27 Duminecă. Muc. Gurie. 7 37 4 22 19 1 Joi. Prorocul Avdie. 7 41 4 18 16 28 Luni. Matei Evanghelistu. 7 38 4 21 20 2 Vineri. Grigorie Decapolit. 7 42 4 18 17 29 Marți. Păr. Grigorie Episcop. 3 7 39 4 20 21 3 Sâmbătă. (f) Intrarea in Biserică. 7 42 4 17 18 30 Mercuri. Muc. Platon Romano. 7 40 4 19 22 4 Duminică. Apostolul Filimon. 7 431 4 17 Depeși telegrafice. (Serviciul privatu al „Curierului­­ le Iassi.“) Dijon, 27 Noemi. După o recunoascere din 14, Generalul Garibaldi înaintează din Pargues. Unu ataca de avant-posturi s’a re­­spinsu astăzi cu vigoare in mai multe rân­duri. Werder inaintează cu 3 brigade, ată­­căndu arm­ere-garda inimică lăngă Parques. Inamicul a perdutu 3—400 morți și răniți. Perderile noastre sunt 50 oameni. Versailles, 28 Noemv. (Oficialii.) La Pere a capitulatu după unu bombardamentu de 2 zile, cu 2,000 oameni și 70 tunuri. In noap­tea de 26 spre 27 Noemv. s’au datu focuri violente din forturile de la sudul Parisului.­­ In angajamentele de recunoascere din 24 No­­emvrie de la Orleans, doua brigade din alu 10-le corpu au respinsu pe corpul alu 20-le francesii din Lacon și Maizieres, și i-au ca­­usatu perderi considerabile, făcăndu 200 pri­­sonieri. Perderile noastre sunt 200 oameni. La 26 mai multe companii inamice au fostu respinse de către trupele din al 10-le corpu, lăsăndu 400 morți pe cămpul de bătaie. In­tre prisonieri se află unii generalu. Perde­rile noastre sunt 3 ofițeri și 13 soldați. Mareuil, 28 Noemv. (Oficialui.) Eri pănă in de sară a avutu locu o bătălie victorioa­să a armatei ăntăi contra armatei franceze de nordu, care făcea marșul seu inainte. Ini­micul care ave forțe superioare, a fostu res­pinsu in spre Sommes și in posițiile sale re­­tranșate de la Amiens, perzéntru mai multe mii oameni. Perderile noastre sunt conside­rabile: jumătate toate inaltele corpuri și autorități s’au intrunitu in sala ședințelor Adunărei deputaților. Pornirea cortegiului domnescu de la Palatu s’a anunțatu prin 101 salve de tunuri. La 12 oare M. Sa Domnul a făcutu intrarea in Sala Adună­rei, urmata de statul-majoru, ocupăndu fotoliulu Președintelui. După cetirea mesagiului domnescu de deschidere, M. Sa a părăsitu sala Adunărei, iar Corpurile legiuitoare au procesu la inceperea lucrărilor. In ședința de la 16 Noemvrie a Camerei s’a alesu de Președinte D. Gh. Costaforu, vice-pre­­ședinți și ceilalți membri ai biuroului s’au alesu totu acei din sesiunea trecută cu escepțiunea d-lui Văleanu inlocuitu prin d-nu Florescu. La inceputul ședinței, după invitarea guvernu­lui, s’a datu procedere numirei unei Comisiuni pentru cercetarea dosarului relativu la arestarea lui Candiano Popescu. Guvernul este hotăritu a nu se opune de locu la suspendarea acțiunei cri­minale in cursul sesiunei, de se va cere. Pe ur­mă Ministrul financelor a datu cetire mesagiului budgetului depusu de eri, in resumatu cifra bud­getului cea din anul trecutu, deși s’a adaosu optu milioane mai mult pentru căile ferate; s’a man­­țiuntu ca modificațiunile proectelor de imposite presentate in anul trecutu, timbru și monopolulu tutunului; presentarea pentru prima oară a bud­getelor tipărite la inceputul sesiunei a fostu bine primite; s'a regulatu de urgență »um­irea Comi­­siunelor. Scrie din intru. Măria Sa Domnul a primitu in 12 Noemvrie o adresă din partea unei deputațiuni a orășenilor Ploesceni, prin care Măria Sa Doamna a fostu salutată pentru aniversarea sosirei sale in Ro­mânia. La 11 ale curentei, D. Generalu Tell, noul Primar­ al comunei Bucuresci, acompaniații de ajutorii sei și de membri consiliului, au depusu jurământul prescrisa de legea comunală in pre­toriul Ministerului de interne și in presența D-lui Președinte al consiliului de miniștri. Detinu in „Pressa“ de la 12 Noemv. „Aflămu din sorginte sigură, că deja in prima jumătate a linei Dechemvrie stila nou, se va da in esploa­­tare linia căiei ferate Bucuresci-Brăila. Toate a­­rangjamentele sunt făcute și de căt-va timpu cir­culă chiar trenuri pe această linie. Sperărau că de astă dată termenul deschiderei acestei linii nu se va amâna. — Ni se mai comunică, că admi­nistrația căilor ferate Strousberg, va arangja de Duminică (27) 15 Noemvrie, curse regulate și cotidiane intre Bucuresci și Ploesei, și anume in toate 7i ele vor pleca cate done trenuri de la Bucuresci la Ploesei și done de la Ploesei la Bu­­curesci.“ Corpurile legiuitoare. (Depeșă telegraficii.) Bucuresci 17 Noemvrie. Deschiderea Sesiunei ordinare a Corpurilor le­giuitoare pentru anul 1870—71, a avutu locu in 15 Noemvrie. Pe la 11 oare dimineața domnii­­ senatori și deputați, dimpreună cu d-nii Miniștri,­­ Curtea de Casațiune, Curtea de compturi, Curțile­­ și­ Tribunalele, autoritățile administrative, militare și Consiliul comunal ii au asistatu la unu „Te- Deum“ in biserica Mitropoliei. Pe la 11 oare și Buletin­u. Ziarul „Tages­ presse“ publică următoarea de­peșă primită de la Tours, prin care estraordina­­ră: „Cabinetul anglu a comunicatu din nou la Ver­­sailles proiectul seu de armistițiu și aceasta, după cum se pretinde, cu consimțm­entul guvernului provisoriu, a adaugat o oare­cari propuneri de pre­liminarii ale păcii cari ar consista in plata unei indemnisări suficiente de resbel, indem­marea for­­terețelor de la fruntaria și in neutralizarea Alsa­ciei și a Lorrainei. Guvernul anglo propune ca puterile cele mari europene să garanteze implini­­rea exactă și observațiunea riguroasă a acestora stipulațiuni și să nu se recunoscă viitorul guvernu definitivu alu Franciei decăt num­ai dacă va men­­ține aceste convențiuni. Congresul european, care va fi menitu a resolva această cestiune, va tre­bui asemenea să discute și ces­tiunea orientului. Lăsând la o parte observarea că oarecari punc­­turi la tractatul din 1856 au fostu alterate, An­glia, și densa, se declară gata a consimți la re­­vizuirea visului tractatu, dară protestă in contra calei isolată ce Rusia a alesu. Dacă, cu consim­­țimentul tuturor, se va dobendi o reviz­uire a trac­tatului din 1856, cere asigurarea formală din partea Prusiei, ca această din urmă putere, ast­­feliu precum iu tractatul anglo-franco-austriacu din 15 Martie 1856, să considere și să trateze ori­ce violare pe viitorui din partea Rusiei a trac­tatului revisuitu, ca unu easu de resbel.“ Mai multe depeși și corespondențe din Ziarele străine, cu data 28 Noemy, asigură, că Prussia ar fi propușii mai multora puteri o confereață is chestiunea ruso-ottomană; locul conferenței ar fi sau Constantinopolul, sau Londra, sau Petersbur­gs ; mai departe asigură că Russia ar fi aderatu la această propunere amicală a Prussiei. Din Tours, 25 Nov. se scrie, că generalul Gam­­briel ar fi adresatu o scrisoare către Gambetta, prin care respinge toate acuzările d­e tradare și de incapabilitate, rădicate contra sa, cerăndu totu odată ca să fie tradusu înaintea tribunalului mi­litar. Din Viena, 26 Nov. se spune, că respunsul la nota lui Gortsakoff n’a sositu incă. In Russia domnesce o mare indignațiune contra Austriei. „Corespondența Warrens“ de la 22 Noemv. spu­ne că Austria propune unu Congres spre a dis­cuta chestiunea salevată de Rusia. — Italia a de­­claratu a nu coopera cu Austria ia această ches­ Se scrie de la Pesta cu data din 22 Noemv., că Andrassy a declarații in camera de josu că nu poate da esplicațiuni asupra chestiunei rus­­sesci, a căreia negociațiune incă nu este terminată. Cu ocasiunea zgomotelor ce au circulatu in pri­vința inlocuirei comitelui de Beust prin cornițele Andrassy, „Noua Presă,“ din Viena, publică ur­mătoarea corespondință ce­­ i se adresează din Pestha: Declarațiuni autentice, sosite din Viena, asigură că comnitele Andrássy nu aspiră in mo­mentul actual la postul de cancelar alu imperiu­lui. Retragerea sa din postul de președinte alu ministerului ungurii și acceptarea funcțiunei de cancelaru alu imperiului nu suntu nici in inten­­țiunile sale, nici reclamate de împrejurări. Dispo­­sițiunea membrilor celor mai influenți din partidul Deak nu este de locu atăti de resbelică precum o­elicu diarele. Aci, mai inainte de toate, voimu a timpurisa pănă cănd se putemu judeca mai clar atitudinea Prusiei. — Totu aceleași comunicări spunu că la Viena nu se crede că intre Prusia și Rusia există o înțelegere complectă, fiindcă, in casa de resbelu, cestiunea polonă se va afla din nou pusă pe tapeta și consecințele s’ar resimți in provinciele polone din Prusia. Acte oficiale. § Numiri in funcțiuni publicate in „Monitorul Oficial.“ In No. 244. S’a disolvatu consiliul comunei Brăila și s’a inlocuitu cu o comisiune interimariă ; consiliul general alu j județului Cahul s’a disolvatu împreună cu comitetul per­­maninte; d-nu George Vrabie, actualul jude de pace din plasa Berhometele cu tergul Mihaileni, jud. Dorohoiu, in aceeasi calitate la plasa Herța, cu tergul Herța, din acel jud. d. Al. Andreiu, actualul jude de pace la plasa Prutul de Jos cu tergul Rădăuți, jud. Dorohoiu, in aceași calitate la plasa Ber­hometele cu tergul Mihaileni, jud. Dorohoiu , d-nu loan Anestin, jude de pace la plasa Prutu de Josu cu târgul Rădăuți; d-nu Șerban Vlădoianu, grefieru la trib. Argeșu; d-nu N. Caracostea, grefieru la trib. Teleorman; d-nu V. Grigorescu Daecovici, ajutoru de grefă la trib. Argeșu; d­­nu Stavăr Dușescu, ajutoru de grefă la trib. Prahova sec­țiunea a 2-a; d-nu N. Petrescu, ajutoru de grefă la trib. Prahova secțiunea a l­ ia; d-nu G. I. Munteanu, ajutoru d­e grefă la trib. Brăila; d-nu D. Constantinescu, ajutoru de grefă la trib. Răamicu-Sâratu; d-nu Dimitrie Ștefănescu, ajutoru de grefă clasa 2-a la curtea de Focșani; d-nu V. Romanescu, ajutoru de grefă la trib. Putna; d-nu G. Ave­­salon, ajutoru de grefă la trib. Ialomița; d-nu G. Călinescu, ajutoru alu judelui de pace din plasa Trotușu, district. Ba­cău; d-nu I. Moghilescu, ajutoru alu jud. de pace din pla­sa Marginea, jud. Teleormanu; d-nu Alecsandru Niculescu, capitanu alu portului Giurgiu­; d-nu G. Antoniu, capitanu alu portului Turnu-Severinu; d-nu Ghiță Stătescu, capitanu alu portului Stirbey. — In No. 245. S’a numitu președinți ai consiliilor generale ale județelor mai josu însemnate, pentru sesiunile anului 1870 și 1771 ; d-nu loan Paladi, pentru jud. Tutova; d-nu Nicolae Cornățeanu, pentru ju­dețul Argetu; d-nu Dimitrie Ghika, pentru jud. Bacău ; d-nu Alecsandru Casanova, s’a numitu in funcțiunea de secretara alu consiliului și comitetului permanente alu jud. Bolgradu; d-nu G. Vasiliu Benisc ke, s’a numitu in postul de ajun­ru alu biuroului de constatare din jud. Fălciu; d-nu Alecs. Goescu s’a numitu in postul de ajutoru alu biuroului de constatare din districtul Iassi, d-nu Demetriu Lupescu; s’a numitu in postul de ajutoru alu biuroului de constatare din orașul Iassi; s’a avansatu la gradul de capitanu locotenen­tul Tulea Dimitrie, din regimentul de călărași; s’a aprobatu punerea in neactivitate a locotenentului-colonel Balaban Mi­hail, din regimentul alu 6-lea, pentru infirmități timporali; s’a aprobatu demisiunea din armată a căpitanului Homoro­­ceanu Constantin, din regimentul alu 6-le de infanterie.— In No. 246. S’a încuviințata ca d-nu N. Păunescu, ajutorul primăriei comunale Oltenița, să suplinească funcțiunea de primara la această comună, ce este vacantă, pănă la ale­gerea și confirmarea altui primar a; d-nu Nae Săulescu s’a numitu­ in postul de advocatu alu Statului pe lăngă trib. jud. Muscel; d-nu Const. Caciou fostu substitutu, și d-nu N. Costescu, fostu portărel, s’a numitu portărel la trib. Te­leorman ; d-nu Emiliu Drăgoescu, licențiata in dreptu de la facultatea din Turiu, s’a numitu supliminte la trib. Gor­­jiu,; d-nu C. Casimir, ajutoru de grifă clasa I la curtea de apel din Focșani; d-nu loan Moghilescu, ajutoru de grefa la trib. Teleorman; d-nu Dimitrie Constantinescu, ajutoru alu jud. de pace de la plasa Marginea cu târgurile Alec­­sandria și Zimnicea, jud. Teleorman, s'a aprobatu medicu­lui de batalion clasa 2-a, Satmari Ludovig, aflata in ser­viciul civilu, concediu de doi ani și jumătate spre a mer­ge la facultatea de medicină din Berlin. — In No. 247. D. Dimitrie Pădulescu, s’a numitu membru la camera de comerciu din orașul Giurgiu. —In No. 248. D. Anghel Ior­­guțescu, in postul de revisoru vamal la punctul Ismail, d-nu Constantin Drăgulănescu, in postul de șefu alu biuroului vamaln la punctul Bărsca-Roșile. — In No. 249. S’a numitu președinți ai consiliilor generale ale județelor mai josu în­semnate, pentru sesiunele anului 1870—1871, persoanele ur

Next