Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1870 (Anul 3, Nr. 51-119)
1870-11-19 / nr. 108
Anul I. Prețul abonamentului. Iassi : Pe unu anu 14 lei 6 „ șase luni 7 , „ trei „ 3 „ Districte: Pe 1 anu 16 lei noi „ șase luni 8 „ , „ trei „ 4 „ . Austria și Germania : Pe șase luni 5 fiorini hârtie. IASSI, Joi 19 Noemvrie 1870. Francia: Pe șase luni 16 franci. Roșia: Pe anu 25 franci sau 8 ruble. I ®E IASSI. APARE IDE DOUE OPTI EE SEPTEMANA. Redacțiunea și Administrațiunea: in. localul Tipografiei Junimea. CALENDARUL SEPTEMAREI. No. 108. Anunrțuri. .Rândul de 35 liirre sau locul seu 20 hani. Inserțiuni și Reclame Rândul de 55 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistola nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 50 de bani. Stilu Stilu nou Diva. Patronul dilei. Rasăr- Apusul Stilu stil nou ji „ a i Patronul *lilei. Räsar- Apusul veeniu. __ soar. soar. tocsiiu. | * soar. soar. Noemy. Noem. ore m oare in Roem. Dec. orem. ore m. 15 27 Duminecă. Muc. Gurie. 7 37 4 22 19 1 Joi. Prorocul Avdie. 7 41 4 18 16 28 Luni. Matei Evanghelistu. 7 38 4 21 20 2 Vineri. Grigorie Decapolit. 7 42 4 18 17 29 Marți. Păr. Grigorie Episcop. 3 7 39 4 20 21 3 Sâmbătă. (f) Intrarea in Biserică. 7 42 4 17 18 30 Mercuri. Muc. Platon Romano. 7 40 4 19 22 4 Duminică. Apostolul Filimon. 7 431 4 17 Depeși telegrafice. (Serviciul privatu al „Curierului le Iassi.“) Dijon, 27 Noemi. După o recunoascere din 14, Generalul Garibaldi înaintează din Pargues. Unu ataca de avant-posturi s’a respinsu astăzi cu vigoare in mai multe rânduri. Werder inaintează cu 3 brigade, atăcăndu armere-garda inimică lăngă Parques. Inamicul a perdutu 3—400 morți și răniți. Perderile noastre sunt 50 oameni. Versailles, 28 Noemv. (Oficialii.) La Pere a capitulatu după unu bombardamentu de 2 zile, cu 2,000 oameni și 70 tunuri. In noaptea de 26 spre 27 Noemv. s’au datu focuri violente din forturile de la sudul Parisului. In angajamentele de recunoascere din 24 Noemvrie de la Orleans, doua brigade din alu 10-le corpu au respinsu pe corpul alu 20-le francesii din Lacon și Maizieres, și i-au causatu perderi considerabile, făcăndu 200 prisonieri. Perderile noastre sunt 200 oameni. La 26 mai multe companii inamice au fostu respinse de către trupele din al 10-le corpu, lăsăndu 400 morți pe cămpul de bătaie. Intre prisonieri se află unii generalu. Perderile noastre sunt 3 ofițeri și 13 soldați. Mareuil, 28 Noemv. (Oficialui.) Eri pănă in de sară a avutu locu o bătălie victorioasă a armatei ăntăi contra armatei franceze de nordu, care făcea marșul seu inainte. Inimicul care ave forțe superioare, a fostu respinsu in spre Sommes și in posițiile sale retranșate de la Amiens, perzéntru mai multe mii oameni. Perderile noastre sunt considerabile: jumătate toate inaltele corpuri și autorități s’au intrunitu in sala ședințelor Adunărei deputaților. Pornirea cortegiului domnescu de la Palatu s’a anunțatu prin 101 salve de tunuri. La 12 oare M. Sa Domnul a făcutu intrarea in Sala Adunărei, urmata de statul-majoru, ocupăndu fotoliulu Președintelui. După cetirea mesagiului domnescu de deschidere, M. Sa a părăsitu sala Adunărei, iar Corpurile legiuitoare au procesu la inceperea lucrărilor. In ședința de la 16 Noemvrie a Camerei s’a alesu de Președinte D. Gh. Costaforu, vice-președinți și ceilalți membri ai biuroului s’au alesu totu acei din sesiunea trecută cu escepțiunea d-lui Văleanu inlocuitu prin d-nu Florescu. La inceputul ședinței, după invitarea guvernului, s’a datu procedere numirei unei Comisiuni pentru cercetarea dosarului relativu la arestarea lui Candiano Popescu. Guvernul este hotăritu a nu se opune de locu la suspendarea acțiunei criminale in cursul sesiunei, de se va cere. Pe urmă Ministrul financelor a datu cetire mesagiului budgetului depusu de eri, in resumatu cifra budgetului cea din anul trecutu, deși s’a adaosu optu milioane mai mult pentru căile ferate; s’a manțiuntu ca modificațiunile proectelor de imposite presentate in anul trecutu, timbru și monopolulu tutunului; presentarea pentru prima oară a budgetelor tipărite la inceputul sesiunei a fostu bine primite; s'a regulatu de urgență »umirea Comisiunelor. Scrie din intru. Măria Sa Domnul a primitu in 12 Noemvrie o adresă din partea unei deputațiuni a orășenilor Ploesceni, prin care Măria Sa Doamna a fostu salutată pentru aniversarea sosirei sale in România. La 11 ale curentei, D. Generalu Tell, noul Primar al comunei Bucuresci, acompaniații de ajutorii sei și de membri consiliului, au depusu jurământul prescrisa de legea comunală in pretoriul Ministerului de interne și in presența D-lui Președinte al consiliului de miniștri. Detinu in „Pressa“ de la 12 Noemv. „Aflămu din sorginte sigură, că deja in prima jumătate a linei Dechemvrie stila nou, se va da in esploatare linia căiei ferate Bucuresci-Brăila. Toate arangjamentele sunt făcute și de căt-va timpu circulă chiar trenuri pe această linie. Sperărau că de astă dată termenul deschiderei acestei linii nu se va amâna. — Ni se mai comunică, că administrația căilor ferate Strousberg, va arangja de Duminică (27) 15 Noemvrie, curse regulate și cotidiane intre Bucuresci și Ploesei, și anume in toate 7i ele vor pleca cate done trenuri de la Bucuresci la Ploesei și done de la Ploesei la Bucuresci.“ Corpurile legiuitoare. (Depeșă telegraficii.) Bucuresci 17 Noemvrie. Deschiderea Sesiunei ordinare a Corpurilor legiuitoare pentru anul 1870—71, a avutu locu in 15 Noemvrie. Pe la 11 oare dimineața domnii senatori și deputați, dimpreună cu d-nii Miniștri, Curtea de Casațiune, Curtea de compturi, Curțile și Tribunalele, autoritățile administrative, militare și Consiliul comunal ii au asistatu la unu „Te- Deum“ in biserica Mitropoliei. Pe la 11 oare și Buletinu. Ziarul „Tages presse“ publică următoarea depeșă primită de la Tours, prin care estraordinară: „Cabinetul anglu a comunicatu din nou la Versailles proiectul seu de armistițiu și aceasta, după cum se pretinde, cu consimțmentul guvernului provisoriu, a adaugat o oarecari propuneri de preliminarii ale păcii cari ar consista in plata unei indemnisări suficiente de resbel, indemmarea forterețelor de la fruntaria și in neutralizarea Alsaciei și a Lorrainei. Guvernul anglo propune ca puterile cele mari europene să garanteze implinirea exactă și observațiunea riguroasă a acestora stipulațiuni și să nu se recunoscă viitorul guvernu definitivu alu Franciei decăt numai dacă va menține aceste convențiuni. Congresul european, care va fi menitu a resolva această cestiune, va trebui asemenea să discute și cestiunea orientului. Lăsând la o parte observarea că oarecari puncturi la tractatul din 1856 au fostu alterate, Anglia, și densa, se declară gata a consimți la revizuirea visului tractatu, dară protestă in contra calei isolată ce Rusia a alesu. Dacă, cu consimțimentul tuturor, se va dobendi o revizuire a tractatului din 1856, cere asigurarea formală din partea Prusiei, ca această din urmă putere, astfeliu precum iu tractatul anglo-franco-austriacu din 15 Martie 1856, să considere și să trateze orice violare pe viitorui din partea Rusiei a tractatului revisuitu, ca unu easu de resbel.“ Mai multe depeși și corespondențe din Ziarele străine, cu data 28 Noemy, asigură, că Prussia ar fi propușii mai multora puteri o confereață is chestiunea ruso-ottomană; locul conferenței ar fi sau Constantinopolul, sau Londra, sau Petersburgs ; mai departe asigură că Russia ar fi aderatu la această propunere amicală a Prussiei. Din Tours, 25 Nov. se scrie, că generalul Gambriel ar fi adresatu o scrisoare către Gambetta, prin care respinge toate acuzările de tradare și de incapabilitate, rădicate contra sa, cerăndu totu odată ca să fie tradusu înaintea tribunalului militar. Din Viena, 26 Nov. se spune, că respunsul la nota lui Gortsakoff n’a sositu incă. In Russia domnesce o mare indignațiune contra Austriei. „Corespondența Warrens“ de la 22 Noemv. spune că Austria propune unu Congres spre a discuta chestiunea salevată de Rusia. — Italia a declaratu a nu coopera cu Austria ia această ches Se scrie de la Pesta cu data din 22 Noemv., că Andrassy a declarații in camera de josu că nu poate da esplicațiuni asupra chestiunei russesci, a căreia negociațiune incă nu este terminată. Cu ocasiunea zgomotelor ce au circulatu in privința inlocuirei comitelui de Beust prin cornițele Andrassy, „Noua Presă,“ din Viena, publică următoarea corespondință ce i se adresează din Pestha: Declarațiuni autentice, sosite din Viena, asigură că comnitele Andrássy nu aspiră in momentul actual la postul de cancelar alu imperiului. Retragerea sa din postul de președinte alu ministerului ungurii și acceptarea funcțiunei de cancelaru alu imperiului nu suntu nici in intențiunile sale, nici reclamate de împrejurări. Disposițiunea membrilor celor mai influenți din partidul Deak nu este de locu atăti de resbelică precum oelicu diarele. Aci, mai inainte de toate, voimu a timpurisa pănă cănd se putemu judeca mai clar atitudinea Prusiei. — Totu aceleași comunicări spunu că la Viena nu se crede că intre Prusia și Rusia există o înțelegere complectă, fiindcă, in casa de resbelu, cestiunea polonă se va afla din nou pusă pe tapeta și consecințele s’ar resimți in provinciele polone din Prusia. Acte oficiale. § Numiri in funcțiuni publicate in „Monitorul Oficial.“ In No. 244. S’a disolvatu consiliul comunei Brăila și s’a inlocuitu cu o comisiune interimariă ; consiliul general alu j județului Cahul s’a disolvatu împreună cu comitetul permaninte; d-nu George Vrabie, actualul jude de pace din plasa Berhometele cu tergul Mihaileni, jud. Dorohoiu, in aceeasi calitate la plasa Herța, cu tergul Herța, din acel jud. d. Al. Andreiu, actualul jude de pace la plasa Prutul de Jos cu tergul Rădăuți, jud. Dorohoiu, in aceași calitate la plasa Berhometele cu tergul Mihaileni, jud. Dorohoiu , d-nu loan Anestin, jude de pace la plasa Prutu de Josu cu târgul Rădăuți; d-nu Șerban Vlădoianu, grefieru la trib. Argeșu; d-nu N. Caracostea, grefieru la trib. Teleorman; d-nu V. Grigorescu Daecovici, ajutoru de grefă la trib. Argeșu; dnu Stavăr Dușescu, ajutoru de grefă la trib. Prahova secțiunea a 2-a; d-nu N. Petrescu, ajutoru de grefă la trib. Prahova secțiunea a l ia; d-nu G. I. Munteanu, ajutoru de grefă la trib. Brăila; d-nu D. Constantinescu, ajutoru de grefă la trib. Răamicu-Sâratu; d-nu Dimitrie Ștefănescu, ajutoru de grefă clasa 2-a la curtea de Focșani; d-nu V. Romanescu, ajutoru de grefă la trib. Putna; d-nu G. Avesalon, ajutoru de grefă la trib. Ialomița; d-nu G. Călinescu, ajutoru alu judelui de pace din plasa Trotușu, district. Bacău; d-nu I. Moghilescu, ajutoru alu jud. de pace din plasa Marginea, jud. Teleormanu; d-nu Alecsandru Niculescu, capitanu alu portului Giurgiu; d-nu G. Antoniu, capitanu alu portului Turnu-Severinu; d-nu Ghiță Stătescu, capitanu alu portului Stirbey. — In No. 245. S’a numitu președinți ai consiliilor generale ale județelor mai josu însemnate, pentru sesiunile anului 1870 și 1771 ; d-nu loan Paladi, pentru jud. Tutova; d-nu Nicolae Cornățeanu, pentru județul Argetu; d-nu Dimitrie Ghika, pentru jud. Bacău ; d-nu Alecsandru Casanova, s’a numitu in funcțiunea de secretara alu consiliului și comitetului permanente alu jud. Bolgradu; d-nu G. Vasiliu Benisc ke, s’a numitu in postul de ajunru alu biuroului de constatare din jud. Fălciu; d-nu Alecs. Goescu s’a numitu in postul de ajutoru alu biuroului de constatare din districtul Iassi, d-nu Demetriu Lupescu; s’a numitu in postul de ajutoru alu biuroului de constatare din orașul Iassi; s’a avansatu la gradul de capitanu locotenentul Tulea Dimitrie, din regimentul de călărași; s’a aprobatu punerea in neactivitate a locotenentului-colonel Balaban Mihail, din regimentul alu 6-lea, pentru infirmități timporali; s’a aprobatu demisiunea din armată a căpitanului Homoroceanu Constantin, din regimentul alu 6-le de infanterie.— In No. 246. S’a încuviințata ca d-nu N. Păunescu, ajutorul primăriei comunale Oltenița, să suplinească funcțiunea de primara la această comună, ce este vacantă, pănă la alegerea și confirmarea altui primar a; d-nu Nae Săulescu s’a numitu in postul de advocatu alu Statului pe lăngă trib. jud. Muscel; d-nu Const. Caciou fostu substitutu, și d-nu N. Costescu, fostu portărel, s’a numitu portărel la trib. Teleorman ; d-nu Emiliu Drăgoescu, licențiata in dreptu de la facultatea din Turiu, s’a numitu supliminte la trib. Gorjiu,; d-nu C. Casimir, ajutoru de grifă clasa I la curtea de apel din Focșani; d-nu loan Moghilescu, ajutoru de grefa la trib. Teleorman; d-nu Dimitrie Constantinescu, ajutoru alu jud. de pace de la plasa Marginea cu târgurile Alecsandria și Zimnicea, jud. Teleorman, s'a aprobatu medicului de batalion clasa 2-a, Satmari Ludovig, aflata in serviciul civilu, concediu de doi ani și jumătate spre a merge la facultatea de medicină din Berlin. — In No. 247. D. Dimitrie Pădulescu, s’a numitu membru la camera de comerciu din orașul Giurgiu. —In No. 248. D. Anghel Iorguțescu, in postul de revisoru vamal la punctul Ismail, d-nu Constantin Drăgulănescu, in postul de șefu alu biuroului vamaln la punctul Bărsca-Roșile. — In No. 249. S’a numitu președinți ai consiliilor generale ale județelor mai josu însemnate, pentru sesiunele anului 1870—1871, persoanele ur