Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)

1871-08-08 / nr. 87

«I ínul IY. IASSI, Duminică 8 A­u­gust­u 1871. Prețul abonamentului. 1r 38i. Fe uuu anu 20 lei noi­ 1 „ șese luni 10 „ „ , trei , 5 . . Districte: Pe 1 toi 24 lei noi „ șese luni 12­­ „ , trei „ G „ . Austria: Pe șese luni 8 fiorini scurtie. Germtnia: Pe șese luni 18 franci. Francia: Pe șese luni 24 franci. Roșia: Pe șese luni 20 franci. sau 7 ruble hírt­«. APARE DE TREI ORI PE PEPTAMANA: DUMINICĂ, MERCURI ȘI VINERI. Redacțiu­nea și A­dminiistrațiunea: in localul Tipografiei Junimea. No. 87. An­t [UNK]net­uri. Rândul de 40 litere (Petitu) sau locul seu 20 bani Insertion! și Reclame. Rândul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrai cate nu se pri­­mea­u. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Esm­plarul SO de bani. CA SI E I­DA­R­U­L SEPTEMIJEI. A laiu“" »■«.. f ■ •MI-' R“:­A S«'»— *1.^1 p..r..­. „I.... AIS: Augusta. Augustu. ............. ore m. oarem. < Augustu. Augustu. ~ ore. m. ore. m- 8 20 Duminici. Al. Emian,?episc. Chizici. 5 9 6 52 12 21 Jos. Muc. Fotie si Anichit. 5 18 6 45 ,1 f* I­unl.. Apost Matia. 5 11 6 50 13 25 Vineri. I Cut. Maxia, martur. 5 19 6 44 11 ii xi*rdl­ . Mac Larrentie arhid. 5 15 6 491 14 26 Sambat S. Prorocul Mihea. 5 20 6 42 l u________23 Marcuri. Eupun diaconii. C 5 16 6 47 < 15 27 Duminica. (f) Adormire» P>pe la«el. 5 22 6 41 Depeși telegrafice. Paris, 14 Augustu. „Agence Havas“ pu­blică următoare scrisoare din Versailles: Se crede­m­ de comunu, că va urma o în­țelegere intre diferitele partide a­le Adună­rii naționale in privința spre lmgirei plenipo­­tențelor lui Thiers.—Faima despre demisia ministrului Larcy nu se adiveresce. Se afir­mă, că Comitatul Societății internaționale din Londra să fi insciințatu pe fugitivii Comunei aflători in celelalte orașe a­­le Angliei, că guvernul englezu consider­ă pe fugitivii Comu­nei ca fugitivi politici și că nu admite pre­darea lor.­Activitatea tribunalelor militare continuă. Pesta, 14 Augustul „Lloidului“ din Pesta se scrie: La întâlnirea, ce are a urma intre Bismark și Beust se va discuta intre altele și chestia, in ce modu ar fi de intentatu o schimbare a stării politice privilegiate a Ro­mâniei, dacă o aseminea posiție se intrebuin­­țai­ă mereu spre desprețuirea impună a prin­cipiilor dreptului. G­astein, 14. Augustu. Cornitele Beust a avutn o audiență de V/2 oară la Imperatul germanu. Principele Bismark va sosi Mercuri , in 10 c. sara aice, trecéndu prin München. Bean. 14. Augustu. S’au intrunitu aice Admin-.tratijinile tuturoru căilor ferate ger­mane și au­stro-ungare.H dTnistiL.de comer­­ciu a descinsu in numele Imparalui A Șeiîți țele, și apoi s’a pășitu la desbaterea despre reforme, anume despre o clasificare mai ra­țională a bunurilor. Benin, 15 Augustu. „Spen. Zig.“ aduce următorul comunicatu oficiosu: Tratările de pace din Francofurt nu progresază in unu modu îmbucurătorii. Plenipotențiarii fran­cezi după cum se vede nu află­m­ instrucțiu­nile lor decăt pretențiuni, cerendu concesiuni peste concesiuni, fără a oferi pentru densele vre-unu echivalentu. Astfeliu nu vomu ajun­ge nici odată la unu capătu. S’ar fi pututu efectua prea lesne evacuarea departamentelor ocupate in unu terminu ori căt de scurtu, numai dacă ne-ar fi datu Francezii care­ și care re­compensă, anume in privința ameliorării ...și­rei Alsaciei. Dar Francesii totu ceru, fără a da, și astfeliu au deveni­tu tratările in stag­­națiune, incăt noi trebue să luămu in consi­derație cașul, că ele s’ar putea intrerumpe cu to­tul. Intemplăndu-se aceasta, Germania cu cea mai mare biuis ce va lăsa Francezilor timpii pentru ca să-și vină in fire, și atunci să fa­că posebile negociațiunile, oferindu recompen­sații potrivite. Pesta, 15 Augustu. După o scire, anse ne­­autentică, se­­ zice că Cornițele Andrassy ar fi primitu o invitare intimă din partea Prin­cipelui Bismark, ca să vină și el­ la Gaste­­in, unde se va afla pe lângă acești doi și Cornițele Beust. Andrassy să nu fi luatu în­că nici o decisiune in acea­stă privință. München, 15 Augustu. Principele Bismark a sosit­ aici la 2 oare 20 min. cu soția și fiica sa aice și au luatu cuartiru in »Otelul la cele 4 anotimpuri.“ Parisy 10 Augustu. Ti»rările relativa la evacuarea imediată a departamentelor ocu­pate de cătră Germani s’au intreruptu cu de­­severșire și tratele oferite de cătră guvernul din Versailles s’au refusatil in Berlin. Mini­strul de finance Pouyer-Quartier incepe a plă­­t T V^ln jumătate de mliardu in Stras­bourg cu­ l­Bi in metalu, pentru ca sa­­ se evacueze celu­pta cu forurile ParigfiTui și depp. Oise, Seine-ei^p^si Sgi&giet-Marne. Roma, 16 Augustu. Misterul Casei Re­gese i se va instala aicea in­ Octomvrie.—Se cjice, că Regele are de giflat, să numească pe Generalul Menabrea ca arbitru in chestia Alabamei. « Londra, 16 Augustu. Regina va pleca aici de la Osborne la Windsor.—„Times“ scrie, că s’a intamplatu unu căzu de C holeră asia­tică in Londra. Viena, 17 Augusta. In toate proviinciile Austriei, in care sunt disolvate dietele, dom­­nesce o agitațiune cumplită de ambe părțile adecă din partea liberală-germană și reacți­­onară-federalistică, pentru a-și asigura suc­cesul la alegeri. „Volksfreund“ d­­e­­scrie „Avemu să ne luptămu pe viață și moarte contra liberalismului, dușmanul neimpacabilu al bisericei catolice, manca revoluției.“ Scrii din intru. Bucuresci, Subcrierile la împrumutul de 78 milioane s’au imparțitu in următoarele: Diferite subscr. priv. fr. 15,350,000 franci 78,000,000 A Solii locale. *** (Hramul Monastirei 86­ Va) s’a ce­­lebratu Vineri in 6 Augustu se e&tră P. S. S. Arhiereul Scriban, incunjuratu de cleru, asistăndu unu numerosu publica de ambele secse, atăt din Comuna Socolei, cât și din orașu. In timpul ser­viciului divinu s’a hirotonisitu și unu preutu. După sevărșirea celebrărei unm numerosu publicu a visitatu pe P. S. S. Arhiereul in localul seu de acolo. Musica vocală a lipsitui din causă că ele­vii sunt in vacanță. ^(Celebrare). Vineri in 6 Augustu a a­­vutu locu deschiderea și sfințirea cișmelei din partea F­O­I­LET­O­N. CRONICA SEPTE­MANEI. (De la 1­8 August). Europa intregă a stat cu ochii ațintiți asupra in­­tălnirei celor doi monarh­i, Wilhelm­ și Franz-Iosef, așteptăndu cu nerăbdare resultatile acestei întâl­niri petrecute la Ischl. Pe cătu­ se pare vise, a­­ceastă intălnire n’a avutu nici un­or caracteru po­­liticu. Din conversarea amicală^r ®să a Monarh­i­­lor se poate prevede o garanți­i pentru susține­rea bunelor relațiuni intre Austria și Germania. Unele­­ ziare nu se indestulescu a vorbi numai despre o alianță Austro-Germană, ci vreau să vaie că asistă o triplă alianță­­ și anume intre A­ustria, Germania și Russia. D­acă această triplă alianță există in realitate, atunci suntemu in dreptu să ne intrebămu , in prevederea căror e­­ventualități s’a născutu ea ? Prussia, Austria și Germania la­olaltă, trei puterii mari in Europa, compunu alianța intre russa germană și cea sla­vă. Ne putându afirma cu siguranță nimica, fă­­căndu-ne numai datoria de simpli cronicari, totuși ne vine a ne indoi dacă o asem­­enea alianță este possibilă. Intre acestea de la Paris sosescu unele depeși, cari susținu, că Adunarea națională din Versailles deja ’și ar fi datu votul seu pentru prelungirea autorităței lui Thiers pe timpu­rile trei ani. Aman­­damentul lui Ravinel insa, pentru funcționarea gu­vernului și a Adunărei naționale in permanență la Versailles, a produsu mare si nemulțumire in Paris. Thiers a desvoltatu nu­ o activitate pen­tru a proba că acestu amanciuientu este greșitu chiar din punctu de vedere finnciaru, inse ma­joritatea Adunărei nu vroesce să admită nici o capacitate. — Tribunalul misiunii din Versailles continuă cu multă activitate cercetările sale a­­supra faptelor insurgenților atristați. Sorii din Russia cons­tată călmpăratul tuturor rușilor a primitu pe gen. Le Fio, cu cea mai mare afabilitate, assigurăndu’l lespre viile sale simpatii pentru Franța, și desmințănd­ sgomotul despre o alianță intre Russia i­i Prussia. In Orientu lucrurile se para că se petrecu in­­tr’unu modu mai puținu liniștitor. Revolta Al­­banes­or nu se poate năbuși de focu, in Bosnia -comitetele secrete de a scă­­i de sub jugul mu­­sulmanu lucrează cu cea mare activitate, Munte­ Negru ’și numeră lor;Ueie pentru a putea să respundă la apelul ce inreaptă să i se fa —In Grecia, cu toată atitudinea calmă a ge­nului, populațiaLv cu totul agitată.­.* ‘ nu ne asigură, că Europa n­’are să fie bântui uner vßrsuri de sănge. ț A Pentru că vorbimu de chestiunea Orie este locul aci ca să nu prod­ucemu ceea ce qi intro corespondență din­dată ce <fica această „Agitațiunea ce, părți chiar di­n iscite. Contra turcesci au co’ tărie, unde agita’ situ’atiune domn secretă se formează și se propagă in Bosnia. A­­ceastă societate care contează aderenți chiar prin­tre mahometani, ca și printre catolocii și orto­docșii greci? are de scopu de a organisa și pre­para revolta in contra Turciei. Pentru prima oară se vede in istoria țarilor supuse dominații turce, cum populațiunile de diverse religii"“ reunescu intr’unu modu fraternei, uitând a­legerile religioase care le-au divisatu as ' timpu, și se prepară in contra Turciei, țările ce s’au făcutu să circule, se­­di Bosnia s’a formatu unnl­­or 30 de i­ejj ~ gali, mai

Next