Curierul de Iassi, august-noiembrie 1871 (Anul 4, Nr. 87-129)
1871-11-19 / nr. 127
L fi T No. 127. ANUL IV. Prețul Abonamentului: Iassi: Pe unu anu 20 lei noi. „ șese luni 10 „ „ Districte: Pe unu anu 24 lei noi. „ șese luni 12 „ „ VO Olbi. Austria: Pe șese luni 8 fiorini hârtie. Germania : Pe șese luni 18 Franci. Francia: Pe șese luni 24 franci. Rusia: Pe șese luni 20 franci sau 7 ruble hârtie. V t1 ^ ?’ >) IASSI, VINERI 19 NOÉM VRIE 187í Aimnciuri. Rondul de 35 litere sau locul seu 20 bani. Inserțiuni și reclame. Rondul de 35 litere sau locul seu 1 leu nou. Epistole nefrancate nu se primescu. Manuscriptele nepublicate se vor arde. APARE DE TREI ORI PE SĂPTĂMĂNĂ, DUMINICA, MERCURI ȘI VINERI. Exemplarul 50 de bani. REDACȚIUNEA ȘI ADMINISTRAȚIUNEA IN LOCALUL VECHIU, CASELE BANCEI. DE S An I. CALENDARUL SEPTEMANEI Noemv. I Noemv. j Ore.m.iore.m.j Noemv. Noemv. j jore. m.1 Ore 14 I 26 Duminică. 1 Apostolul Filip. I 7 36 4 24 I! 18 30 Joi. I Platon Romano 7 40] 4 19 15 i 27 Luni. Mucenicul Gurie 7 37 4 22 !1 19 Dec. 1 Vineri. STILU ! STILU pITAIIVTTT m m Năsăr. Apus. II STILU ! STILU ...... „ , T l . n l .,nint i FI [ Käsar.| VECHIU.NOU. PIUA. . PATRONUL piLEI. soar.* | soar.’ VECHIU. NOU. j ^1UA* I PATRONUL DIN 1. || soar. j soar. j Prorocul Avche 7 411 4 18 16 1 28 Marți. 1 Matei Evangelistu | 7 38; 4 21]| .20 2 Sâmbătă: Grigorie Decapolit 7 421 4 18 17 1 29 1 Mercuri. 1 Grigorie Episcopul 7 391 4 20| || 21 3 Duminică. (f) Intrarea in Biserică 7 42 4 1< Depeși Telegrafice. New York, 24 Nov. Cugetarea ambasadei rusesci s’a insărcinatu generalul Garloff. Katakasy, fostul gerantu, va petrece pe marele principe Alexis in calătoriele sale, și se va reîntoarce după aceea la Petersburg. Marele principe Alexis a visitatu orașul Anapolis, și pleacă aici la New York inapoi. Berlin, 25 Nov. Bismark inaintă consiliului federalu unu prodiu de lege, care conține următoarele două paragrafe: pentru anii 1872, 1873 și 1874 se licseață numeral armatei germane pentru timpii de pace pe 401,659 soldați, care se vor întreține cu 90 373,275 taleri pe anu, și anume armata imperatorului cu 79.418.374, care cea bavareză cu 10.954.900 taleri. Acestu proectu se va înainta luni Reichsratului. Versailles, 25 Nov. Comisiunea de agrațiare a respinsu recursurile lui Ferré, Rossel, și a altor condamnați la moarte Membrii comisiunii ținu secretă decisiunile lor, care vor fi supuse președintelui republicei spre contrasignare. Comisiunea aceasta s’a amănatu perioa de 4 Decenii. Unu decretu suspendă jurnalul „Le Rappel“. Londra, 25 Nov. Unu telgramu ne anunță unu naufragiu a unei barce algeriane cu 75 persoane; toate persoanele s’au inecatu. Roma, 25 Nov. Thiers a sosituații la 11 oare. In respunsul lui la discursul primarului d’iad, mulțămi acestui departamentu, care l’a alesu in timpu de 27 ani de trei ori ca deputatu, cu scopu, ca el să apere ordinea și libertatea. Roma, 25 Nov. „La Liberia“ ne comunică sub reservă, că toate corporațiunele religioase au redactatu cătră Papa o adresă, prin care ilu roagă, să remănă in Vaticanu. Belgrad, 26 Nov. Călătoria la Livadia a principelui Milan a apărutu descrisă intr’unu suplementu a tliarului oficialu. Intre altele se află următorul pasagiu, ce l’a rostitu Țarul cătră Milan : „Ve primeșui înălțimea Voastră, ca pe copilul meu propriu“. Intr’ adevĕru l’a și primitu familia imperială ca pe unu membru al ei. Bruxela, 26 Nov. Se susține cu multă siguranță demisiunea lui Dedecker. Ordinea nu s’a tulburatu, dar demonstrările continuă. Viena, 27 Nov. Noul ministeriu cisleitanicu este in următorul medii compuse: princepele Auersperg ministru președinte, Holzgerlian ministru ad interim de munde, Lasser ministru de resbelu, Dr. Banhans m. de comerciu, Dr. Stremeyer m. de culte și instrucțiune publică. Dr. Glaser m. de justiție Dr. Unger m. fără portofoliu, Chlumetzky m. de agricultură și Horst ministru pentru apărarea țării. Acte oficiale. Circular» d-lui miniștri" " . interna elitră toti d-nii prefecți de districte. Domnule prefectu! Art. 103 din legea comunale pune in special obligații primarilor pentru păstrarea documentelor, actelor, titlurilor etc. cari se fie trecute intr’unu anume inventarui. Art. 77, din legea comptabilității, aplicabile și comunelor, pune îndatorirea de a se forma inventariu despre toată averea mobilieră, și unu exemplaru să se depună la ministerul financelor, altul la curtea de corupturi și altu să se păstreze de cătră administrațiile respective. Amu avutu ocasie a constata in mai multe impregiurări că aceste disposiții precise ale legii până astăzi nu s’au indeplinitu in comunele urbane și rurali ale țerei. ’Mi esplicu acum, d-le prefect, motivulu pentru care in toți anii figureză sume însemnate in budgetele comunelor pentru material, și cu toate acestea foarte mare parte din comune sunt in lipsă de mobilele necesarii pentru localurile lor, ale tribunalelor și ale judecătorilor de pace, cari asemenea după lege sunt in sarcina bugetului lor. Semnalăndu-ve această neindeplinire a legii, vă invita, d-le prefect, a atrage atențiunea comitetului permanenții asupră’i spre a lua măsuri ca in fiecare comună rurale sau urbane de sub jurisdicția sa, să se dreseze imediatu inventaria de toată averea mobilieră a comunei, la fiecare schimbare de primara, mobilierul și actele să se predea noului primar după inventaria, și, ori de căte ori se reparează sau se reinoesce o parte din material, să se treacă negreșitu in fie care d u cele trei esemplare alu inventarului, spre a se fei respunderea ce incumbă fiecărui primara și a se putea îndeplini legea intre toate prescrieriile ei. Ceru stăruința d-voastre in această cestiune, d-le prefectu. In calitatea de președinte al comitetului, legea ve impune de a priveghea d’aproape și a ocroti interesele comunelor. Dați toată atenția d-voastră asupra precedării și lucrărilor comunelor in cestiunea materialului și nu eșuați de a ve indepli cu stricteță datoria, ori de căte ori veți avea încredințarea că prin neglijență sau rea voință, averea comunei se risipesce. Primiți d-le prefectu, încredințarea considerației mele. Ministru, L. Catargiu. No. 15,176. 1871, Noembre 5 Circulara d-lui ministru al agriculturei, comerciului și lucrărilor publice către d-nii prefecți de județe. Domnule prefectu ! Prin aliniatul al 2-lea de sub art. 28 din legea drumurilor se zfice: „locuitorii din comunele rurali inse, vor fi liberi totdeauna de a se scuti de această dare de trei zile in muncă, plătindu prețul lor după cum se va fixa anual de către consiliul județianu și făcendu această declarațiune in cursul lui Januariu a fiecărui anu.“ Din examinarea ce amu făcuțu prețuri tor fixate de consiliu pentru aceste dile la anii preceding, și din unele județe pe anul curentu, amu vedutu că ele sunt prea mari și prin urmare impoverătoare pentru locuitorii țerei. Dorindu să st ia care este motivul fixării acestor prețuri urcate, în’am informata a fi, pentru a sili prin aceasta pe locuitori ca să lucreze in natură Jftele datorite. Dacă in adevéru aceasta este motivul ce a de FOILETON, HAIMANA SAU PERMUTĂRILE IMPIEGAȚILOR Cănteceluu micu. Teatru represintă o piață in Bucuresci — Haimana in costumu de iarnă șede pe o valisă vechie. Cine m’ar vede ședendu calare pe o valisă in mijlocul unei piețe, ar cuteza poate a crede că sunt unu vagabondu ?. .. Ei bine, acelu cutezătorii nu s’ar înșela... Sunt unu soiu de vagabondu... oficialu, unu membru a birocrației Statului Romănu, unul din acei martiri ai politicei de la 1859 încoace, purtatu din locu in locu după capriciul miniștrilor, aruncatu din postu in postii ca o minge, postitu precum vedeți și neplătitu ia vreme. Sunt impiegata In veci mutatu Și permutatu Și strămutată; Fără răgazu Intre Români, Aice ,usi Ș’aiurea mă ivi . Cercu in zadar Pe locu asta S’am ajunsu chiar De haimana ! Ămblăndu cu șatra carnă și vară Găndiei, cănd colo, cu vai ș’amaru, Din toți boerii ce-au fostu in țară Am remasu singura boeru.. Șatraru ! (Se scoală de pe valisă). Aveți gustu să cunoasceți jalnica mea tragedie ? (Se închină) Mă numescu din botezu Mihăluță, din neamu Spulberații și din poreclă Haimana !. .. M’am născutu din firele babei, pe cănd cutremurul celu mare; de aceea poate am fostu menitu a duce o viață atăt de furtunoasă!... Să vedeți: acum patru ani m’am inamoratu de o veduviță desperată care jurase ca să se înfunde la monastire, dar cum me zări. . plecăciune ! uita și monastire și pe reposatul și găsi cu cale să me plece la jugul căsătorescu... Prin urmare sunt însurata; am doi copilași care nu-mi samănă mie nici de frică; pe unul l’am botezatu Maximus-Trebonius-Pompilius-Neron-Caracala pentru ca să probezu că’su strănepotu de-a lui Traian, ear pe celalaltu Juarez, pentru că cine scie ?.. poate s’avemu și republică in țară... Precum vedeți dar : sunt omu cu familie, poate me’ți întreba unde ’mi e familia ? Unde ?... cu toată sărăcia mea, așa da bucurosu unuirmilicu acelui care mi-ar spune incătro rătăcesce biata Săftica, soția mea, cu puii sei! Sermana!.. De trei ani de cănd aleargă după mine, fără a pute da de urmă, și asta grație principiului de stabilitate despre care se pomenesce atăt de desu in Paria... Paravramentul din Bucuresci... Să vedeți, păn’ a nu me mușca chistrrița ambiției de a servi Statului Romănu și pofta de a gusta din cașcavalul budgetului, trăeam cum trăeam... greu sau in huzur... De cănd ânse mi-am datu glasul unui deputatu pentru ca să me pue in păue... și să capetu unu locu, trăescu... ce’i dreptul mult mai greu, dar fără nici picu de huzur. Paingul are cuibu de matasă Cărtța groapă, ursul birlocu, Moronu’n apă stă ca in casă Și salamandra trăesce’n focu, Eu n’am nici casă, nu am nici masă Nici căt o plantă nu am norocu. Sparanga cresce pe stratu gustoasă, Eu rădăcină nu prindu de locu. La inceputu am fostu rânduita sub prefectura Cuhni!. . M’am sculatu de la Hărlău unde’mi aveam forul locuinței și am plecatu jirendu nevestei să vendră tot in urmă și să vie după mine in Basarabia... Era vara pe la Iulie, o vară de acele unde găinele făcu oue coapte!. . După cinci mie de chiri, mortu, copta am sositu la Cahul ... Urff!.. Mi-am luatu îndată o casă cu chirie ca unul ce credeam instabilitate și m’am pusu pe treabă, vreudu a da probe de capacitate, de onestitate, de activitate și de toate ce-