Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)

1872-01-05 / nr. 1

în post­­mul e­e neactivitate, prin retragerea de funcțiune: capit. Dune» Ioan, din regim. No. 3; capit. Brăgoiescu Mi- , ed.’ ’, fîiu regimentul No. 3; capit. Hor­ ;­jur, din 1­­­71­ ,1. Í No 8; leot. Romanov George, din regim. No .>; Silv-locot. Costinescu Constantin, din regimentul No. 3; se pune in posițiune de neactivitate pentru infirmități tempo­rali sub­locot. Bolintineanu Michail, din batalionul al 2-le de vânători; s’a disolvatu consiliul comunei rurale Barcea, din județul Tecuciu; d. Grigorie Ralea este num­itu direc­­toru al cancelariei comisiei de Negru din capitală. SOIRI DIN AFARĂ FRANȚA. Ducele d’Aum­ale a fostu alesu membru Aca­demiei franceze cu 29 voturi, contra unuia sin­gurii.—Comisiunea de inițiativă, a respinsu in un­animitate propunerea d. Hervé de Sassy de a se pune la vote, sub formă de plebiscite, cestiunea formei de guvernu. In ședința sa din 4 ianuarie adunarea națională a adoptat, cu 472 voturi con­tra a 92, propunerea depusă de unul din cestori, d. Princetean, și care interzice deputaților de a primi funcțiuni publice salariate, afară de acele capatate in urmarea unui concursu sau a unei a­­legeri. Făcu escepțiune de la această lege func­țiunile de ministru, de ambasadoru sau de minis­tru plenipotențiarii.—Proiectul de lege a d-lui Si­mon, asupra instrucțiunii obligătoarie pare foarte amenințații la Versailles. Din membrii comisiunii numite spre a’lu esamina, numai doi sunt favo­rabili proiectului, pe cănd 11 sunt in contra lui.­­Alegerile complementare, ficsate pentru 7 Ian., au ocupatu mai exclusivu spiritele și presa, cu deosebire alegerea de la Paris. Doi candidați rem­ăsesc față in față in Paris, Victor Hugo și Vautrain, cel ănteiu representăndu partida radi­cală, cel al doilea, republicanu ca și Victor Hugo, representăndu im­ pacarea si susținendu guvernul actualu. N­esultatul scrutinului a doveditu că Pa­risul vroeste pacea și că partida republicană e in majoritate, in aceasta politie, atătu de sbuciumată in timpurile din urmă; d. Vautrain a eșu­a cu o majoritate de aproape 30 mii voturi. Celelalte a­­legeri au fostu de aseminea foarte satisfăcătoare ,pentru partida republicană. Candidații aleși sunt astfel in clasați după opiniunile lor politice : 8 re­publicani, 4 radicali, 4 conservatori și unu bona­­partistu. Ideele republicane au tăcutu, precum se reite, și tăcu pe fie care 4* in Franția, progrese simțitoare. Fie ca oamenii cari’și iubescu țara lor, sa se convingă odată pentru totdeauna că sin­gura formă de guvernu posibilă in Franția este republica, guvernul care, după o vestită vorbă a <1­11 Thiers, produce mai puste divisiuni. AU­STRO-UNGARIA. G‘‘»■•*■ [UNK] [UNK] J< Vi una, publica oficiala numirea con­­telui de W­impft­eil in posti­, ,, ,* triniisu estrHoi.lî- Daru si ministru plenipotențiaru pe lângă curtea Italiei.—Duitre acestea,se va discuta in Reichsrab­ respunsul la discursul tronului. Raportorul comi­­siunii insărcinate cu redacțiunea proectului, d. Herbst, e unul din cei mai buni oratori ai Adu­­nărei, și opiniunile sale unitare și centraliste sunt bine cunoscute. După informări din Viena, res­punsul, par afrăsăndu discursul tronului, va es­­t­ima încrederea camerei in intențiunele stricte constituționale a ministeriului, și-i va asigura, spri­jinul ei, cănd el va vroi să introducă in carta constituțională modificări ce ar putea fi necesare pentru a satisface dorinți legitime. Respunsul do­­vedesce in urmă nevoia de a iritări regimul con­stituțional in Austria, creăndu o representare na­țională neatărnate de dietele particulare. In Ungaria cestiunea croată e departe de a fi regulată. Conferințele deschise la Viena, in pri­ CURIERUL DE virea aceasta, mis; ministru unguri și capa die­tei croate, pare a nu fi ajunsa in nici­­ o înțele­membri mai toți anti-unioniști, și ori­ce espedi­­ente din partea ungariei devinu imposibile și poate periculoase De aici resulta­ pentru unguri necesitatea de a urmări o regulare a cestiunii. Insă depărtarea ître concesiunile ce ei sunt dis­puși a face și ceerile croaților, care i­ndu la o neatârnare ca și complectare a regatelor slave, este foarte consîerabilă. GERMANIA In timpul din urm­ă s’a făcutu mare­­ viteta in Germania de artări maritime pregătite in portul Kiel spre a forța o escadră ce se ducea desti­nata la demontări navale in contra Brasiliei și a Perului. Sumele oficioase au desmințitu aceste viteze. O depeș din Kiel anunța că armarea fregatei cuirasa, Frederic Carol, precum și a ce­­lorlalte bastimete destinate pentru o espedițiune in Atlantica, a osta suspendată, și reserva ma­ritimă ce fusese nobilisată, a fost trimisă pe acasă. Unu mare nmeru de soldați germani dispă­ruse in timpul lsbelului. Ministrul de resbelu, in­­terpelata in Cm­era deputaților din Berlin, in pri­virea absenților a respunsu că numerul absenți­lor se ridică, pntru corpurile Germaniei de Nord, la 3241 soldaț insă mulți din ei au muritu din causa rănilor au de boală, cănd erau prisonieri in Franția. D.de Roon a vorbitu cu această oca­­siune in fermii lăudabili despre modul cum au fostu tratați b­ Franți, răniți și prisonierii. Respunsul a­păratului la felicitările de anul nou a miniștrlor și generalilor sei e o nouă do­vadă despre sarea pacifică a Europei. Elu reco­mandă necesittea de a profita de pac­e asigurată pentru mult t­impu spre a consolida elementele care au contriui­u la mărirea de față a patriei, desvoltăndu și cultivăndu cu îngrijire bunurile a­­tăt materiale căt și morale a națiunii. ANGLIA Convalescența prințului de Galles e destul de înaintată, pet­ru ca doctorii se nu mai creadă ne­­cesari de a publica buletine sjilnice. Regina, îm­preună cu ce­ii care ședu încă cu dansa au pur­­cesu la Osbone, unde vor sta vr’o 5 zi­le. ITALIA Pentru ăntâia oară regele a primitu felicitările obi«mnite de anul non. o, Roma nor­­ <­>iu­lă a regatului. In timpii ce regele primea omagere di­verselor autorității, unul din adjutanții sei era tri­mișii din să feliciteze­­ pe papa iu Vatican. O mică lună, ppdecatu pe Piu IX de a primi in persoană pe trimisul regelui, cardina­lul Antonell­a seusatu pe papă, rugăndu pe ad­­jutanta, í^L­a­ j.Cinea­ 8ca regelui din parte’i si se’i presenteze omageie­­ sale; asupra acestei serate teatrale, care întrunise unu publica foarte numeroșii. Efectul piesei none. „O palmi­­ra baiu- nascaiii“ a fost a multe autoare. *** (1111 u­m­p­l­a­r­e). La 29 sala D. G. Ma­­teiu, capitan de Poștă de la Copou, voindu a in­­cărca unu revolveru, s’a rănitu prin aceasta, că re­volverul s’a descarcatu de la sine. Rana nu este peri­culoasă și prin ajutorul medicilor s’a scosu glontele din palmă. *** (Trenul și p­o­ș­t­ai) Din causa troie­­nelor de omătu, trenul drumului de feri nu a pututu umbla esactu in decursul săptămănei; cre­dem că aceasta va fi causa—de nu ne-au venitu nici gazetele cu posta de la Bucuresci. Primiriu din partea d-nei Maria R. Roznovano următorul comunicat, pe care­ lu dămu publicități. D-na Maria R. R­oznovano, a văndu onoarea de a primi următoarea depeșă, din partea Inalțimei Sa­le Elisabeta, Domnitoarea României, cu inserci­­narea de a interpreta sentimentele Măriei Sale cătră persoanele onorate de cunoștința sa, nepu­­tăndu din causa sănătăței a o comunica insuși tuturor persoanelor din societate, se crede datoa­re de a o aduce la cunoștința D-lor.— D-nei Maria Roznovanu. Ci­scasiunea anului nou suntu insercinată de înălțimea Sa Doamnă a vé aduce celle mai plăcu­te uriri de fericire atăt DV. cătu și familiei DV. rugărduve tot­ odată se fiui interpreta Inalțimei Sale tsemiitea urări cătră toate Doamnele ce L S. Domina a avutu mulțumirea a cunoaște­ri că­lătoria sa la Iassi. Primiiți vă ruga Doamna mea espresiunea deose­bitei sime ce ve porta. Zalnia Sturdza. Toate­­ fiarele sunt­­ rugate să bine-voească a reproduce următorul articol: Dnmiule Redactorul Ve­rtgu să bine-voiți a da locu­ri coloanele stimabilului d-voastre ziaru următoarele rânduri. Primii asigurarea considerației mele. A. D. Xenopol. Cuvertarea festivă rostită de subsemnatul la serbarea de la Putna s’a tipărit­u in 1600 esem­­plare care s’au destinatu a se vinde in profitul unui fouiu pentru rădicarea unui monumentu lui Ștefan cel Mare. Credit de datoria mea a da o sumă publică despre ceea ce s'a făcutu până acuma cu aceste cuvântări. P­mn aceste broșure s’a vândutu la Putna pen­tru a se acoperi deficitul cheltuelelor 120 S’a impărțitu gratis la studenți etc. 300 Restul pină la 1500 s'a depusu spre verisare in mai mute locuri și anume: La librăria Lovandovsky in Iassi 50 La celelilte librării din Iassi împreună 50 La librăria Socec in Bucuresti 50 Sciii Locale. *** (A visu). Din causa serbătorilor de Joi foaea noastră nu va putea să apară Vineri in Z. a. c. *** (Consiliul Comunala) de la 28 Decembre t t. și pană la 3 Ianuarie a e. nu a ținutu ședință.—In ședința de 3 Ianuarie, fi­­indu la ordinea zilei budgetul anului 1872 s’a votatu mai multe articole. *** (T­e­at­r­u) Duminica trecută s’a represen­­tatu done emedii a d-lui G. Bengescu, și anume: „Amorul un­chiului“ și „o palmă la bal­ mascatu“. Nu ne permite spațiul fonei se facem o recensiu­­ne acestei epresentațiuni care se terminase cu esecutarea­­ mediei d-lui Alecsandri intitulate: „Crai nou“. Ne reservămu dreptul de a reveni Totalu 1500 La librăria Samitca in Craiova 50 La prim­a ne lunim &o, idem. de Bacau­t ,­­idem. de Botoșani >JLí La idem. de Berladu 50 idem de Dorolioiiț' ’ 11 ,,M.EMB®5( 30 ideit. de Vasluiu -------— * A ,5Q| ideu. de Rom.mu idem. de Huși | ft _UCl# »-.‘MT La d-nul Zaharia in Romanu 25 La Reacția imparțialului (Galați) 50 La d-nul Mihailescu (Galați) 100 La d-nul Beraru (Cernăuți) 30 La d nul Danu (Cernăuți) 100 La d nul Eminescu (Viena) 50 La Tipografia Arhidiecesana (Sibiu) 50 La d-nul Meșotă (Brașovu) 50 Ventute in Iassi de sub­semnatul 65 dină. mai incetu pe lăngă trăsura ceea, și apoi să la dreapta pe lăngă via Cogălniceanului și dreptu la Pester, dar răpede.“ „Ințelegu“ respinse bir­jarul, și urmă întocmai. Ajunsu dinaintea grădi­­nei, Scruteanu se uită neliniscitu in jurul seu. Nu mai era altă trăsură acolo. —­ „Trăsura intratu ca canașu“ făcu vezeteul a­­rStăndu eu virful biciului nisce urme proaspete de roti in aleea gradinei „eu nu asceptamu alte adause elu, eu mergu lăngă via boisa, unde nu vede nime la mine, și cănd coeanașu strigă, eu vine.“ „Bine, bine,“ taise Scruteanu și intră in­gră­ Toată lumea din Iași cunoasce grădina numită a lui Pester. Deși proprietatea unui particularii, ea este deschisă la ori­ce oară publicului iubitoru de preumblări. In sala in care am vedutu pe Scruteanu in­trând d in ea, grădina Pester era in toată splen­doarea frumuseței sale. Aerul era parfumatu de mirosul plăcutii a m­ultoru specii de flori. Privi­­ghitorile cântau din toate părțile incăntăndu ure­chile și astupăndu in acelașu timpu resunetele pașilor. Lumina lunei străbătându abia prin întu­necoasele alei, făcea ici strimte cărări luminoase, cele numai nisce linii de foca. Scruteanu, intrăndu in gradină, făcu căți-va pași și se opri. Elu scoase pălăria, șterse sudoarea ce-i acoperia fruntea, privi in dreapta și in strigă cu precauțiune, stătu căte-va momente iu nehotărire, și apoi apucăndu săpede aleapa din dreapta intrărei, făcu căți-va pași, și se­­pri­eară. Părea că ascultă. Aceasta urmă așa cu­­ va timpu, dar deodată puse mana pe inimă ca cum ar voi să-i micșureze bataia. Elu audise o foșnire pe o bancă și in adeveru pe acea bancă, ședeau la umbra copacilor doue fe­mei. Scrutennu inainti spre densele „Da­ist­e­“ șopti o voace. „Rebeca“, 4'se acum tremurăndu Scruteanu. „Rebeca, îți sunt nu me cunosci ?“ și se așez­ă o bancă lengă cea mai teneră din femei, care se strii­cătră cealală, tremurăndu. „Ce-ți e frică de mine Rebeca?“ u-mă Scruteanu luăudu măna tinerei evreice, can in silă. Dreptu respunsu, Rebeca strinse puțiiu unu degetu al amicului nostru. „Sura“ s’idresă acesta acum cătră cea mai bă­­trăna „du-te D-ta te rogu la marginea aleei și bagă de samă să nu vină cineva. Rebeca păru nnu momenta că voesce să opriască pe Sura, a­­ceasta insă se depărtă in tăcere și se opri la mar­ginea aleei, căți-va pași de la banca pe care șe­deau a fiiăndai tinerii. — „Rebeca, tu tremuri,... de ce tremuri, iu­bita mea... tu plângi chiar... Rebeca ce ai... respundemi, te rogu !“ Aceste cuvinte fură­­ lise cu glasu rugătoru de ténerul nostru și întrerupte prin căte­va sărutări, pe măna tremurăndă a ti­nerei evreice. „Veșli d-ta, torgule“ respinse evreica cu glasu m­ădușitu „veiji­ . • ai cerutu să vinu aice cu mă­tușa mea... am venitu... am inșălatu pe tatăl meu... i-am 4­su că vie ducu la mătușă mea a­­casă... și am venitu aice.... lorgule, d-ta ai să fii culisa unei mari nefericiri pentru mine“ și a copi și fața cu manele, lăsă capul pe peptu, larg < sprinteendu-i talia o strinse spre sine, 1“, Lie ein „așa mă iubesci tu ? In loci. ‘indi. cu acela sur­su dulce cu care ci și mi vorbesci de ne­­: făcu cu Rebecca ?... V w.c.i " ,­­Aer . ni.nei­u cum incă nu am inKrit?! Vina mea este, dacă de mai alaltăieri ven­i acesta momente am 5 str. friguri du­ Zimbesce-mi Rebeca ca să fiu cela o­t> fericita orna. .. Zim­besce­ BH draga mea să cisiu că s’a deschisu cera! pentru mine.“ Direuul aceste, Iorgu luase ambele măni ale evreicei u; traile sale .­. n­oii lacrămănți ai copiiei. Rebeca zimbi printre lacrimi. —— „Cănd mé vei­ privi așa. . . cănd te voi a vedea așa, lorgule, nu - ișu suride­­lise ea. Tinerii începură acum acea cu." ■­­ N*ț:m­­e v­e­che și clasică care urmează totul . .­­ cu coc variante, intre juni înamorați și le p­ !<i , una nouă. După vre­o jumătate de vară Sura se ap de denșii și le spuse că vara dispăru­rei sunase Aceștia se sculară amândoi de pe bancă și-și l tă­ia oa bună fără a-și vorbi. Ambele femei suflă in birja ce ascepta in grădină și pom­ii Iorgu le ajută la intrare in trăsură și privi lungii după ele.­­ (Va urma.) (fronv. Lit.) i

Next