Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)
1872-01-05 / nr. 1
în postmul ee neactivitate, prin retragerea de funcțiune: capit. Dune» Ioan, din regim. No. 3; capit. Brăgoiescu Mi- , ed.’ ’, fîiu regimentul No. 3; capit. Hor ;jur, din 171 ,1. Í No 8; leot. Romanov George, din regim. No .>; Silv-locot. Costinescu Constantin, din regimentul No. 3; se pune in posițiune de neactivitate pentru infirmități temporali sublocot. Bolintineanu Michail, din batalionul al 2-le de vânători; s’a disolvatu consiliul comunei rurale Barcea, din județul Tecuciu; d. Grigorie Ralea este numitu directoru al cancelariei comisiei de Negru din capitală. SOIRI DIN AFARĂ FRANȚA. Ducele d’Aumale a fostu alesu membru Academiei franceze cu 29 voturi, contra unuia singurii.—Comisiunea de inițiativă, a respinsu in unanimitate propunerea d. Hervé de Sassy de a se pune la vote, sub formă de plebiscite, cestiunea formei de guvernu. In ședința sa din 4 ianuarie adunarea națională a adoptat, cu 472 voturi contra a 92, propunerea depusă de unul din cestori, d. Princetean, și care interzice deputaților de a primi funcțiuni publice salariate, afară de acele capatate in urmarea unui concursu sau a unei alegeri. Făcu escepțiune de la această lege funcțiunile de ministru, de ambasadoru sau de ministru plenipotențiarii.—Proiectul de lege a d-lui Simon, asupra instrucțiunii obligătoarie pare foarte amenințații la Versailles. Din membrii comisiunii numite spre a’lu esamina, numai doi sunt favorabili proiectului, pe cănd 11 sunt in contra lui.Alegerile complementare, ficsate pentru 7 Ian., au ocupatu mai exclusivu spiritele și presa, cu deosebire alegerea de la Paris. Doi candidați remăsesc față in față in Paris, Victor Hugo și Vautrain, cel ănteiu representăndu partida radicală, cel al doilea, republicanu ca și Victor Hugo, representăndu im pacarea si susținendu guvernul actualu. Nesultatul scrutinului a doveditu că Parisul vroeste pacea și că partida republicană e in majoritate, in aceasta politie, atătu de sbuciumată in timpurile din urmă; d. Vautrain a eșua cu o majoritate de aproape 30 mii voturi. Celelalte alegeri au fostu de aseminea foarte satisfăcătoare ,pentru partida republicană. Candidații aleși sunt astfel in clasați după opiniunile lor politice : 8 republicani, 4 radicali, 4 conservatori și unu bonapartistu. Ideele republicane au tăcutu, precum se reite, și tăcu pe fie care 4* in Franția, progrese simțitoare. Fie ca oamenii cari’și iubescu țara lor, sa se convingă odată pentru totdeauna că singura formă de guvernu posibilă in Franția este republica, guvernul care, după o vestită vorbă a <111 Thiers, produce mai puste divisiuni. AUSTRO-UNGARIA. G‘‘»■•*■ [UNK] [UNK] J< Vi una, publica oficiala numirea contelui de Wimpfteil in posti, ,, ,* triniisu estrHoi.lî- Daru si ministru plenipotențiaru pe lângă curtea Italiei.—Duitre acestea,se va discuta in Reichsrab respunsul la discursul tronului. Raportorul comisiunii insărcinate cu redacțiunea proectului, d. Herbst, e unul din cei mai buni oratori ai Adunărei, și opiniunile sale unitare și centraliste sunt bine cunoscute. După informări din Viena, respunsul, par afrăsăndu discursul tronului, va estima încrederea camerei in intențiunele stricte constituționale a ministeriului, și-i va asigura, sprijinul ei, cănd el va vroi să introducă in carta constituțională modificări ce ar putea fi necesare pentru a satisface dorinți legitime. Respunsul dovedesce in urmă nevoia de a iritări regimul constituțional in Austria, creăndu o representare națională neatărnate de dietele particulare. In Ungaria cestiunea croată e departe de a fi regulată. Conferințele deschise la Viena, in pri CURIERUL DE virea aceasta, mis; ministru unguri și capa dietei croate, pare a nu fi ajunsa in nici o înțelemembri mai toți anti-unioniști, și orice espediente din partea ungariei devinu imposibile și poate periculoase De aici resulta pentru unguri necesitatea de a urmări o regulare a cestiunii. Insă depărtarea ître concesiunile ce ei sunt dispuși a face și ceerile croaților, care indu la o neatârnare ca și complectare a regatelor slave, este foarte consîerabilă. GERMANIA In timpul din urmă s’a făcutu mare viteta in Germania de artări maritime pregătite in portul Kiel spre a forța o escadră ce se ducea destinata la demontări navale in contra Brasiliei și a Perului. Sumele oficioase au desmințitu aceste viteze. O depeș din Kiel anunța că armarea fregatei cuirasa, Frederic Carol, precum și a celorlalte bastimete destinate pentru o espedițiune in Atlantica, a osta suspendată, și reserva maritimă ce fusese nobilisată, a fost trimisă pe acasă. Unu mare nmeru de soldați germani dispăruse in timpul lsbelului. Ministrul de resbelu, interpelata in Cmera deputaților din Berlin, in privirea absenților a respunsu că numerul absenților se ridică, pntru corpurile Germaniei de Nord, la 3241 soldaț insă mulți din ei au muritu din causa rănilor au de boală, cănd erau prisonieri in Franția. D.de Roon a vorbitu cu această ocasiune in fermii lăudabili despre modul cum au fostu tratați b Franți, răniți și prisonierii. Respunsul apăratului la felicitările de anul nou a miniștrlor și generalilor sei e o nouă dovadă despre sarea pacifică a Europei. Elu recomandă necesittea de a profita de pace asigurată pentru mult timpu spre a consolida elementele care au contriuiu la mărirea de față a patriei, desvoltăndu și cultivăndu cu îngrijire bunurile atăt materiale căt și morale a națiunii. ANGLIA Convalescența prințului de Galles e destul de înaintată, petru ca doctorii se nu mai creadă necesari de a publica buletine sjilnice. Regina, împreună cu ceii care ședu încă cu dansa au purcesu la Osbone, unde vor sta vr’o 5 zile. ITALIA Pentru ăntâia oară regele a primitu felicitările obi«mnite de anul non. o, Roma nor <>iulă a regatului. In timpii ce regele primea omagere diverselor autorității, unul din adjutanții sei era trimișii din să feliciteze pe papa iu Vatican. O mică lună, ppdecatu pe Piu IX de a primi in persoană pe trimisul regelui, cardinalul Antonella seusatu pe papă, rugăndu pe adjutanta, í^La j.Cinea 8ca regelui din parte’i si se’i presenteze omageie sale; asupra acestei serate teatrale, care întrunise unu publica foarte numeroșii. Efectul piesei none. „O palmira baiu- nascaiii“ a fost a multe autoare. *** (1111 umplare). La 29 sala D. G. Mateiu, capitan de Poștă de la Copou, voindu a incărca unu revolveru, s’a rănitu prin aceasta, că revolverul s’a descarcatu de la sine. Rana nu este periculoasă și prin ajutorul medicilor s’a scosu glontele din palmă. *** (Trenul și poștai) Din causa troienelor de omătu, trenul drumului de feri nu a pututu umbla esactu in decursul săptămănei; credem că aceasta va fi causa—de nu ne-au venitu nici gazetele cu posta de la Bucuresci. Primiriu din partea d-nei Maria R. Roznovano următorul comunicat, pe care lu dămu publicități. D-na Maria R. Roznovano, a văndu onoarea de a primi următoarea depeșă, din partea Inalțimei Sale Elisabeta, Domnitoarea României, cu insercinarea de a interpreta sentimentele Măriei Sale cătră persoanele onorate de cunoștința sa, neputăndu din causa sănătăței a o comunica insuși tuturor persoanelor din societate, se crede datoare de a o aduce la cunoștința D-lor.— D-nei Maria Roznovanu. Ciscasiunea anului nou suntu insercinată de înălțimea Sa Doamnă a vé aduce celle mai plăcute uriri de fericire atăt DV. cătu și familiei DV. rugărduve tot odată se fiui interpreta Inalțimei Sale tsemiitea urări cătră toate Doamnele ce L S. Domina a avutu mulțumirea a cunoașteri călătoria sa la Iassi. Primiiți vă ruga Doamna mea espresiunea deosebitei sime ce ve porta. Zalnia Sturdza. Toate fiarele sunt rugate să bine-voească a reproduce următorul articol: Dnmiule Redactorul Vertgu să bine-voiți a da locuri coloanele stimabilului d-voastre ziaru următoarele rânduri. Primii asigurarea considerației mele. A. D. Xenopol. Cuvertarea festivă rostită de subsemnatul la serbarea de la Putna s’a tipăritu in 1600 esemplare care s’au destinatu a se vinde in profitul unui fouiu pentru rădicarea unui monumentu lui Ștefan cel Mare. Credit de datoria mea a da o sumă publică despre ceea ce s'a făcutu până acuma cu aceste cuvântări. Pmn aceste broșure s’a vândutu la Putna pentru a se acoperi deficitul cheltuelelor 120 S’a impărțitu gratis la studenți etc. 300 Restul pină la 1500 s'a depusu spre verisare in mai mute locuri și anume: La librăria Lovandovsky in Iassi 50 La celelilte librării din Iassi împreună 50 La librăria Socec in Bucuresti 50 Sciii Locale. *** (A visu). Din causa serbătorilor de Joi foaea noastră nu va putea să apară Vineri in Z. a. c. *** (Consiliul Comunala) de la 28 Decembre t t. și pană la 3 Ianuarie a e. nu a ținutu ședință.—In ședința de 3 Ianuarie, fiindu la ordinea zilei budgetul anului 1872 s’a votatu mai multe articole. *** (Teatru) Duminica trecută s’a representatu done emedii a d-lui G. Bengescu, și anume: „Amorul unchiului“ și „o palmă la bal mascatu“. Nu ne permite spațiul fonei se facem o recensiune acestei epresentațiuni care se terminase cu esecutarea mediei d-lui Alecsandri intitulate: „Crai nou“. Ne reservămu dreptul de a reveni Totalu 1500 La librăria Samitca in Craiova 50 La prima ne lunim &o, idem. de Bacaut ,idem. de Botoșani >JLí La idem. de Berladu 50 idem de Dorolioiiț' ’ 11 ,,M.EMB®5( 30 ideit. de Vasluiu -------— * A ,5Q| ideu. de Rom.mu idem. de Huși | ft _UCl# »-.‘MT La d-nul Zaharia in Romanu 25 La Reacția imparțialului (Galați) 50 La d-nul Mihailescu (Galați) 100 La d-nul Beraru (Cernăuți) 30 La d nul Danu (Cernăuți) 100 La d nul Eminescu (Viena) 50 La Tipografia Arhidiecesana (Sibiu) 50 La d-nul Meșotă (Brașovu) 50 Ventute in Iassi de subsemnatul 65 dină. mai incetu pe lăngă trăsura ceea, și apoi să la dreapta pe lăngă via Cogălniceanului și dreptu la Pester, dar răpede.“ „Ințelegu“ respinse birjarul, și urmă întocmai. Ajunsu dinaintea grădinei, Scruteanu se uită neliniscitu in jurul seu. Nu mai era altă trăsură acolo. — „Trăsura intratu ca canașu“ făcu vezeteul arStăndu eu virful biciului nisce urme proaspete de roti in aleea gradinei „eu nu asceptamu alte adause elu, eu mergu lăngă via boisa, unde nu vede nime la mine, și cănd coeanașu strigă, eu vine.“ „Bine, bine,“ taise Scruteanu și intră ingră Toată lumea din Iași cunoasce grădina numită a lui Pester. Deși proprietatea unui particularii, ea este deschisă la orice oară publicului iubitoru de preumblări. In sala in care am vedutu pe Scruteanu intrând d in ea, grădina Pester era in toată splendoarea frumuseței sale. Aerul era parfumatu de mirosul plăcutii a multoru specii de flori. Privighitorile cântau din toate părțile incăntăndu urechile și astupăndu in acelașu timpu resunetele pașilor. Lumina lunei străbătându abia prin întunecoasele alei, făcea ici strimte cărări luminoase, cele numai nisce linii de foca. Scruteanu, intrăndu in gradină, făcu căți-va pași și se opri. Elu scoase pălăria, șterse sudoarea ce-i acoperia fruntea, privi in dreapta și in strigă cu precauțiune, stătu căte-va momente iu nehotărire, și apoi apucăndu săpede aleapa din dreapta intrărei, făcu căți-va pași, și seprieară. Părea că ascultă. Aceasta urmă așa cu va timpu, dar deodată puse mana pe inimă ca cum ar voi să-i micșureze bataia. Elu audise o foșnire pe o bancă și in adeveru pe acea bancă, ședeau la umbra copacilor doue femei. Scrutennu inainti spre densele „Daiste“ șopti o voace. „Rebeca“, 4'se acum tremurăndu Scruteanu. „Rebeca, îți sunt nu me cunosci ?“ și se așeză o bancă lengă cea mai teneră din femei, care se striicătră cealală, tremurăndu. „Ce-ți e frică de mine Rebeca?“ u-mă Scruteanu luăudu măna tinerei evreice, can in silă. Dreptu respunsu, Rebeca strinse puțiiu unu degetu al amicului nostru. „Sura“ s’idresă acesta acum cătră cea mai bătrăna „du-te D-ta te rogu la marginea aleei și bagă de samă să nu vină cineva. Rebeca păru nnu momenta că voesce să opriască pe Sura, aceasta insă se depărtă in tăcere și se opri la marginea aleei, căți-va pași de la banca pe care ședeau a fiiăndai tinerii. — „Rebeca, tu tremuri,... de ce tremuri, iubita mea... tu plângi chiar... Rebeca ce ai... respundemi, te rogu !“ Aceste cuvinte fură lise cu glasu rugătoru de ténerul nostru și întrerupte prin căteva sărutări, pe măna tremurăndă a tinerei evreice. „Veșli d-ta, torgule“ respinse evreica cu glasu mădușitu „veiji . • ai cerutu să vinu aice cu mătușa mea... am venitu... am inșălatu pe tatăl meu... i-am 4su că vie ducu la mătușă mea acasă... și am venitu aice.... lorgule, d-ta ai să fii culisa unei mari nefericiri pentru mine“ și a copi și fața cu manele, lăsă capul pe peptu, larg < sprinteendu-i talia o strinse spre sine, 1“, Lie ein „așa mă iubesci tu ? In loci. ‘indi. cu acela sursu dulce cu care ci și mi vorbesci de ne: făcu cu Rebecca ?... V w.c.i " ,Aer . ni.neiu cum incă nu am inKrit?! Vina mea este, dacă de mai alaltăieri veni acesta momente am 5 str. friguri du Zimbesce-mi Rebeca ca să fiu cela ot> fericita orna. .. Zimbesce BH draga mea să cisiu că s’a deschisu cera! pentru mine.“ Direuul aceste, Iorgu luase ambele măni ale evreicei u; traile sale .. noii lacrămănți ai copiiei. Rebeca zimbi printre lacrimi. —— „Cănd mé vei privi așa. . . cănd te voi a vedea așa, lorgule, nu - ișu suridelise ea. Tinerii începură acum acea cu." ■ N*ț:me veche și clasică care urmează totul . . cu coc variante, intre juni înamorați și le p !<i , una nouă. După vreo jumătate de vară Sura se ap de denșii și le spuse că vara dispărurei sunase Aceștia se sculară amândoi de pe bancă și-și l tăia oa bună fără a-și vorbi. Ambele femei suflă in birja ce ascepta in grădină și pomii Iorgu le ajută la intrare in trăsură și privi lungii după ele. (Va urma.) (fronv. Lit.) i