Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)
1872-05-28 / nr. 59
desordinelor, și dacă li s’ar fi părut necesar a interveni conform instrucțiunilor primite, ar fi putut cel puțin să se dispense de a ne adresa niște reproșe nemeritate. Chiar întârzierea comunicațiunilor de care semnătorii actului citat mai sus se plâng este justificată, având in vedere că prin nota mea cu data de la 7/19 Fevr. trecut, unii reservasem de a le comunica resultatul instrucțiunii, iar nu ancheta, precum zic d-lor, care avea de scop mai mult de a informă pe guvern despre conduita impigaților sei. Instrucțiunea procesului dură timpul necesar pentru ascultarea mai multor sute de martori și nefiind complectată decăt acum in urmă, guvernul trebuia neapărat să aștepte pronințarea justiției spre a comunica d-lor agenți resultatul general al instrucțiunei tuturor proceselor, dintre care unul se judică chiar astăzi dinaintea Curței cu Jurați din Brăila. Guvernul actual și-a făcut tot dauna datoria către d-nii representanți ai puterilor străine; el era in drept, la rândul său, să se aștepte la mai multe menaguri din parte-le. Față cu faptele zilnice ce se petrec sub ochii d-lor agenți, ministerul ar fi trebuit să fie mai bine susținut pe lăngă cabinetele străine, mai cu samă el care are a lupta contra tendințelor ostile ale acelora cari nu menajează algerea armelor și cari nu se tem nici odată de a împrumuta de la nepopularitatea unei situațiuni mijloacele de combătut care le lipsesc pe terenul lealităței și al adevărului. U-nii agenți ai marelor puteri garante, care negreșit au dreptul de a atrage atențiunea guvernului României asupra unor cestiuni de interes general care preocupă lumea civilizată, nu ar trebui să uite, că in urma unor acte precipitate și a căror dreptate, atăt din puntul de vedere al formei căt și al fondului, a putut să scape de perspicacitatea lor, nu fac decât să alimenteze iritațiunea spiritelor fără știrea lor și contrariu cu instrucțiuni ^ 1 ~~ * •; f* Kj. Costaforu. Publicam următorul jurnal al Consiliului Miniștrilor, aprobat de M. S. Domnitorul, relativ la neprimirea seminariștilor in vre o funcție a Statului: Jurnal. Astăzi, 26 Aprilie 1872, consiliul miniștrilor luând in deliberare referatul cu No. 3.804 al d-lui ministru cultelor și instrucțiunii publice, relativ la măsurile propuse a se lua asupra elevilor seminariști cari ’și au terminat și’și vor termina studiile in seminare pe cheltueala Statului; Având in vedere că adevăratul scop al înființării seminariilor a fost de a face ca gradul să nu se mai simtă in cler lipsa de preoți; Considerând că și prin legea instrucțiunii pusă in aplicare încă din anul 1865 s’a avut aceasta in vedere, și prin art. 268 s’a prevăzut obligațiunea legală pentru junii ce se admit ca bursieri in seminare ca, in termen de trei ani cel mult de la terminarea studiilor, să primească funcțiunea preoțească ce li - ar oferi, sau la din contra să întoarcă Statului cheltueala făcută cu denșii. Considerând că, cu toate aceste disposițiuni precise ale legii, clerul simte încă mare lipsă de preoți. Avănd in vedere că această lipsă provine pe de-o parte că legea in astă privință n’a fost strict aplicată, cară pe d’alta că acești seminariști bursieri, cu care Statul a cheltuit pentru terminarea studiilor clericali, uităndu-și îndatoririle Ce ’și au luat asupră-le la început și care ți se impune și prin legea instrucțiunii la articolele citate mai sus, au imbrăcișat și imbrăcișază diferite carieri contrarii celei pentru care au fost și sunt meniți . Consiliul miniștrilor, in vederea acestor considerente și spre a se putea pe de-o parte atinge pe deplin scopul înființării seminariilor, fară pe de alta a inceta gradat lipsa de preoți ce se simte atăt de mult astăzi, unindu-se cu opiniunea d-lui ministru de culte ș i instrucțiune publică, incuviințază măsura propusă prin referat ca in nici o funcțiune a Statului să nu se mai primească seminariști care nu vor fi hirotonisiți, afară de funcțiunile anume prevăzute la art. 245 din legea instrucțiunii, sau cănd ei vor fi hirotonisiți. Disposițiunile jurnalului de față se vor aduce la îndeplinire după ce mai intâia se vor supune și la înalta aprobare a Măriei Sale Domnitorului. CURIERI Chestiunea Israelită. Causa jidovilor din România in parlamentul impriului German. In urmarea esceselor comise din desprațiune la Ismail, Bolgrad, Galați, de bugării și de grecii coloniști din acelea locul jidovii și patronii jidovilor s’au fost dus Berlin, unde au dat petițiuni la parlamentul Germaniei și au mers la imperatul Wilhelm cu „jalba in proțiap“, cum se zicea România pe timpul Fanarioților. In une din acelea petițiuni nu se cerea mai puți decăt intervențiune, adică invasiune armai in favoarea jidovilor. Petițiunile jidovei s’au transpus unei comisiuni ad hoc spre delibera asupra lor și a relaționa in parlament ceea ce s’a și intemplat in decursul Ion Maiu, eare apoi președintele a dat causa sdavilor in desbaterea parlamentului. S’a citt mai inteiu raportul comisiunei care țnea, ca parlamentul se considere pașii diplomatici făcuți mai dăunăzi in aceasta ca să ia guvernul din București ca satisfacții ne data jidovilor și să treacă la ordinea zlei. Comisiunea își motivase opiniunea sa c argumente și considerati uni politice, din car ese pr intre linii, ca densa dacă și condamn necondiționat esensele comise in contra jllavilor, recunoștea anse ca locuitorii crești fuseseră aduși la desperațiune. La desbriere partecipare cățiva oratori, intre acetia anse cavalerul Bamberger se arata foate nemulțumit cu verdictul comisiunei cerea, ca Romania să fie cel puțin umerit față cu intervențiune. Se scula însă craierul Lasker și combatea cu multă logii pe Bamberger și pe cel care ținea cu de sus. D. Lasker pronuncia intre altele următoarele cuvinte memorabile: „Prin nem și inșelătoriele pe care le au comis aceștia România, s’a deșteptat neîncrederea cotra tuturor străinilor căți fac comerciu in acè țară, eară acea neîncredere se manifesta munteiu in contra părței celei mai debile (in slabe), adică in contra jidovilor.“ Cu aceași ocasiune s’a mai zis in parlament, nu este bine, ca tocmai germanii să se arite atăt de resbunători in contra Românii in favoarea jidovilor, pentru ca ori căt ar românii de molateci și ertători, cu toate cestea, prin asemenea procedura s’ar dește ta in ei și mai mare ura in contra nemlor, și — ce e mai mult, ar semăna nemții de aceea se arata așa trufași, di prețuitori cătră români, pentru că acuma au Domn de viță germană; cu aceasta ăi numai căt s’ar compromite posițiunea ace Domn bun. — Bamberger și compania se lasare, ci cu sofisme se încercare se fritist.n.Q fiica ! CU tc'’.tc rÂ> Hni patronul jidovilor că ? oieri piva * r tc, i$i # mend si modifi ca el prim* î ro> nnere așa, incăt aceea fi adoptata des pe lăngă guvern pentru a deacțiune a sa in sensul acelor pro-Jurnalul Jewish Chronicle (Cronica Bască) zice că comitatul român a primit o comunicațiune de la primele case de b din Berlin, făcându-i cunoscut că, un meeting de bancheri ținut la Berlin, care au fost represintați șesesprezecitabili israeliți, s’a hotărit in unanimitat in fața continuelor persecțianii al obiect au fost Jidovii in România, nici una din casele citate să nu mai negocieze sau să contracteze vreun împrumut cu guvernul român nici la vr’o întreprindere oarecare din România. „Semnăturii invitate pre agenții și corespondenții lor din Europa, a le da tot adjutorul pentru executarea acestei hotăriri. Pentru acest sfârșit au și trimis copii după hotărirea lor, la Londra, Paris, Amsterdam, Francfort, Viena și Hamburg, intemeinduse pre patriotismul coreligionarilor lor ca să le dea tot adjutorul in presiunea ce voe se exercita asupra guvernului roman.“ (Trompeta). — Ziarul N. F. Presse mai conține următorul articol asupra „persecuțiunilor Evreilor in România“: „Chiar acuma primăria de Iași a emis un Ukas, in care reîmprospătează vechea lege care oprește pe Evrei de a avea servitori Creștini. Agenții comunali intră in casele Israeliților și scot cu violență de acolo pe servitorii creștini, fără a lua in considerație obligațiunele contractate sau leafa primită. Pentru continuarea intervențiunei diplomatice spre apararea Evreilor se interesează mai ales Anglia. In Londra avu loc Vinerea trecută un Meeting foarte numeros sub președința deputatului Lawrence, la care a participat aproape 40 de membri ai parlamentului, pentru a se consulta asupra măsurilor de luat pentru apărarea Evreilor. Lord Shaftesbury propuse următoarele : Acest Meeting protestează contra exceselor comise in România asupra Evreilor, ca m contra unei batjocoriri a civilisațiunei moderne și’și exprimă adânca sa părtinire pentru nenorocitele victime. După ce această propunere a fost primită cu mare entusiasm, face episcopul anglican de Glocester a doua propunere: „Dreptatea cere sprijinirea acelora care au suferit daune in persoana sau proprietatea lor, precum și o apărare îndestulătoare a jidovilor Români in contra unor excese viitoare și anume prin faptul ca să li se asigure egalitatea drepturilor civile cu concetățenii lor, conform cu tractatele.“ Și această propunere a fost primită și Meetings denumi o deputațiune numeroasă care î C IAI DIN AFARĂ. FRANȚIA. iunea generală a legei militare 1 din Versailles, a luat cuventul de Orleans, Dupanloup, ansă pentre alte lucruri in loc de orgaitară. Singura care a avut legă•ea a fost că serviciul militar deresturnarea tuturor ideilor divine In urmă au mai luat cuvăntul și i,după care discuțsiunea generală isă, incepăndu-se cea pe articule. ăntăi Adunarea a votat cinci arii conțin principiile esențiale a re i -visa deliberărei sale, adecă care legațiunea personală și generală ui, fixarea timpului in care va trevească, și suprimarea dreptului pentru soldații sub steag. La acest rticul, adunarea a respins o proonală care cerea ca militarii iu să nu poată fi aleși deputați dereiifi după eșirea lor din serviciul a ședința din 31 Mai, discuțiunea a mers răpede, căci s’au votat 18 artii, care regulează chemarea condei lui și scutirile. Acest din urmă s’a terminat in acea ședință. In uitarea s’a ocupat de imunitatea , in favoarea tinerilor socotiți ca nerecțiunea unei exploatări agricole sale. D. Gambetta a combătut cu est gen de scutire, fiindcă prin hide poarta abuzului. Adunarea aici o hotărâre, ci a amânat discutru ședința viitoare, iiunea de banchetă asupra condiți selor lucrătoare, d. D’Audiffretpreședintele ei, și autorul acesteia aer a cerut ca ancheta să se facă înceapă cu Parisul. D. Dulaurent. Comisiunea n’a luat încă nici o hotărâre. ANGLIA era comunitar, d. Gladstone, deși explicările sale, a desmințit anse dată de Times și Daily Telegraph imperea negocierilor cu Sfaturilee pe șile cele mai noue din Newne că s’au schimbat intre Londra ugton esplicări mulțumitoare asupra si adoptată de senatul american, linia din 31 Mai, d. Gladstone in numele cabinetului, că nu se va o hotărâre definitivă asupra concii America fără concursul Parla, și fiindcă congresul Staturilor Unite trebute să se amâne de la 3 Iunie, o soluțiune nu va fi mult așteptată. Partida republicană guvernamentală in Staturile Unite face mare pregătiri pentru viitoarele alegeri la președenție. Convențiunea se va întruni in curend la Philadelphia. Se crede că ea va fi unanimă pentru realegerea d-lui Grant și că candidatura d-lui Colfax la vice-preșidenție va fi adoptată cu o mare majoritate. Incăt privește d. Orațiu Greeley, concurentul secesionist a d-lui Grant, el perde pe fiecare zi mai mulți partizani, pentru că partida democratică, pe a casia voturi contau desidenții, se pronunță din ce in ce in contra acestui candidat. GERMANIA. Propunerea d-lui Lasker, relativă la întinderea competenței federale la legislațiunea civilă, a fost in Parlamentul german obiectul unei lungi discuțiuni. Opoziția se compunea mai cu sumă din representanții Staturilor de Sud, d. Faeustle, ministru bavarez, comisarul federal saxon Held și ministrul würrtembergbez d. de Mirtnacht. Acest din urmă cu deosebire a combătut mania de decentralizare contrară spiritului constituțiunii federale. Rezultatul probabil al deliberațiunii va fi ca și acel al deliberațiunilor trecute, majoritatea parlamentară va vota in zadar o hotărire in înțelesul proposițiunii Lasker, consiliul federal, organ al guvernelor confederate, nu va lăsa să se atingă § 13 al articulului 4 din constituțiune care determină limita intre drepturile imperiului și acele ale statului care-l compun. Oricare va fi votul final, DD. Lasker și consorții săi au anunțat că ei vor reinoi propunerea lor pănă ce vor triunfa. Guvernul prusian este tare hotărât a urmări procesul intentat preotului militar enchef Namczanowski. Generalul Schlith e insărcinat cu instrucțiunea lui. Toți eclesiasticii alipiți cătră armată au primit ordinul de a rumpe raporturile cu capul lor și cu vicarul lui general. De altă parte,preotul garnizoană de Colonia, d. Lunemann, care, conform ordinilor primite de la capul său, refuzase de a celebra oficiul pentru trupe in biserica interzisă de preotul en chef, a fost de aseminea revocat din funcțiunile sale de cătră comandant, general de Frankenberg. El a trebuit să încredințeze autorităței militare cheile bisericei Sant-Pantaleon. SPANIA. Jurnalul el Tiempo din Madrid publică noutăți particulare din Bilbao, anunțând că nu mai remăne in Biscaya decăt o bandă de vre o sută de carliști. Insă de altă parte o telegramă directă tot de la Madrid, ne spune că armata de Nord, comandată de generalul Behague, se îndreaptă spre Navarra, lucru ce nu arată că insurecțiunea e cu totul pacificată. Mareșalul Serrano, sosind la Madrid in 1 iunie dimineața, a liniștit pe miniștri, foarte încurcați prin convențiunea iscălită de președintele lor, cu capii bandelor carliste. Nu va fi clar crisă ministerială. In Cameră, moțiunea de censură contra președintelui Congresului, presentată de d. Zorrilla, fiind respinsă cu 165 contra a 51 voturi, acest deputat, capul partidei progresiste, a dat demisiunea sa. E cu putință ca această retragere să fie semnul unei resculări a partidelor opuse guvernului, deși telegrama care anunță faptul zice, că hotărârea d-lui Zorrilla a causat o surprindere generală și că se crede că membrii deosebitelor partide de opoziție vor continua a lua parte la lucrările Congresului ITALIA. Parlamentul italian a ascultat in 31 Maiu desvoltarile d-lui Cairoli asupra proectului relativ la introducerea sufragiului universal. Guvernul, prin organul d-lui Lanza, s’a declarat in contra sufragiului universal, căci legea electorală actuală e foarte liberală, înainte de a dota poporul cu un drept așa de important, a zis d. Lanza, trebue să începem a-i da instrucțiunea și a-i pune in stare să înțeleagă datoriile și drepturile sale. De altfel guvernul nu s’a opus la luarea in considerare a proectului d-lui Cairol I, care a fost votat de Cameră. Sciri Locale. *** (Hram.) Joia trecută fiind hramul monastirei Golia, înălțarea Domnului, serviciul divin s’a săvârșit de P. S. S. Mitropolitul și de inaltul cler, la care serviciu au asistat un public numeros. *** (Apelul) făcut de Compania căei ferate contra d-lui Voinescu s’a retras de însăși Compania nu mai având interes al susține căci execuțiunea s’a terminat. *** (Spânzurat.) Recrutul Dimitrie Gheorghe s’a spânzurat in noaptea de 25 spre 26 a curentei pe un copac din dosul palatului administrativ. Causa nu este cunoscută. *** (Scapat). Iosef Hafter, unul din hoții cei mai dibaci, pe care justiția pusese măna in timpurile din urmă și in contra căruia sunt mai multe acțiuni penale, fiind dus in ziua de 23 spre a fi judecat de Tribunal pentru un furt comis in paguba d-lui Brize, au fost condamnat de Tribunal la 6 luni de închisoare. El spuse atunci soldaților că vra să meargă la curte să facă apel. Soldații se prinseră. Acolo el cunoscând un foc pe unde să scape, se ceru afară și se făcu nevăzut, sărind pe o fereastâ. Nu s-a prins incă. *** (Ruine.) Orașul nostru presentă cel mai desgustător aspect prin ruinele ce se află in toate părțile și pentru rădicarea cărora nu se ie nici o mresură. Lăsând la o parte ruinele cele mari — rămășiți a unei splendori trecute ! ! — cum e cazarma de la Copou, Mitropolia, cate altele de aceste semn de decadență și neingrijire ne lovesc din toate părțile. Una lăngă biserica Sf. Neculai, alta pe strada Rusască, o a treia pe strada Lăpușneanu și cate altele. Cănd eși la Copou, ruine, cănd eși la Socola, ruine. Biserica cea frumoasă de la Galata șede închisă și se ruinează. Moluzul pe strade nu se mai rădică nici odată, ca pedeapsă pentru ulițele ce ni se fac(Y?) Dacă este vreo dovadă bună de bărbăria in care zăcem cu toate pretențiile de civilisație, apoi desigur acest aspect al orașului este cea mai frapant. Și mai frapant este încă lipsa de măsuri in contra unei asemene stări de lucruri. Ne place a trăi intre ruine, nearăn-