Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1872 (Anul 5, Nr. 1-72)

1872-05-28 / nr. 59

desordinelor, și dacă li s’ar fi părut ne­cesar a interveni conform instrucțiunilor primite, ar fi putut cel puțin să se dis­pense de a ne adresa niște reproșe ne­­meritate. Chiar întârzierea comunicațiunilor de care semnătorii actului citat mai sus se plâng este justificată, având in vedere că prin nota mea cu data de la 7/19 Fevr. trecut, unii reservasem de a le comunica resultatul instrucțiunii, iar nu ancheta, precum zic d-lor, care avea de scop mai mult de a informă pe guvern despre con­duita imp­igaților sei. Instrucțiunea pro­cesului dură­­ timpul necesar pentru as­cultarea mai multor sute de martori și nefiind complectată dec­ăt acum in urmă, guvernul trebuia neapărat să aștepte pro­­­nințarea justiției spre a comunica d-lor agenți resultatul general al instrucțiunei tuturor proceselor, d­intre care unul se judică chiar astăzi d­inaintea Curței cu Jurați din Brăila. Guvernul actual­­ și-a făcut tot d­a­­una datoria către d-nii representanți ai puterilor străine; el era in drept, la rân­dul său, să se aștepte la mai multe me­­nag­uri din parte-le. Față cu faptele zilnice ce se petrec sub ochii d-lor agenți, ministerul ar fi trebuit să fie mai bine susținut pe lăngă cabinetele străine, mai cu samă el care are a lupta contra tendințelor ostile ale acelora cari nu menajează al­gerea ar­melor și cari nu se tem nici o­dată de a împrumuta de la nepopularitatea unei situațiuni mijloacele de combătut care le lipsesc pe terenul lealităței și al adevă­rului. U-nii agenți ai marelor puteri garante, care negreșit au dreptul de a atrage a­­tențiunea guvernului României asupra unor cestiuni de interes general care preocupă lumea civilizată, nu ar trebui să uite, că in urma unor acte precipitate și a că­ror dreptate, atăt din puntul de vedere al formei căt și al fondului, a putut să scape de perspicacitatea lor, nu fac decât să alimenteze iritațiunea spiritelor fără știrea lor și contrariu cu instrucțiu­n­­i ^ 1 ~~ * •; f* Kj. Costa­foru. Publicam următorul jurnal al Consiliului Miniștrilor, aprobat de M. S. Domnitorul, relativ la neprimirea seminariștilor in vre o funcție a Statului: Jurnal. Astăzi, 26 Aprilie 1872, consiliul miniștri­lor luând in deliberare referatul cu No. 3.804 al d-lui ministru cultelor și instrucțiunii pu­blice, relativ la măsurile propuse a se lua asupra elevilor seminariști cari ’și au ter­minat și’și vor termina studiile in seminare pe cheltueala Statului; Având in vedere că adevăratul scop al înființării seminariilor a fost de a face ca gra­dul să nu se mai simtă in cler lipsa de preoți; Considerând că și prin legea instrucțiunii­ pusă in aplicare încă din anul 1865 s’a a­­vut aceasta in vedere, și prin art. 268 s’a prevăzut obligațiunea legală pentru junii ce se admit ca bursieri in seminare ca, in ter­men de trei ani cel mult de la terminarea studiilor, să primească funcțiunea preoțească ce li - ar oferi, sau la din contra să întoar­că Statului cheltueala făcută cu denșii. Considerând că, cu toate aceste disposi­­țiuni precise ale legii, clerul simte încă ma­re lipsă de preoți. Avănd in vedere că această lipsă provine pe de-o parte că legea in astă privință n’a fost strict aplicată, cară pe d’alta că acești seminariști bursieri, cu care Statul a chel­tuit pentru terminarea studiilor clericali, ui­­tăndu-și îndatoririle Ce ’și au luat asupră-le la început și care ți se impune și prin legea instrucțiunii la articolele citate mai sus, au­­ imbrăcișat și imbrăcișază diferite carieri con­trarii celei pentru care au fost și sunt me­­niți . Consiliul miniștrilor, in vederea acestor considerente și spre a se putea pe de-o par­te atinge pe deplin scopul înființării semi­nariilor, fară pe de alta a inceta gradat lip­sa de preoți ce se simte atăt de mult as­tăzi, unindu-se cu opiniunea d-lui ministru de culte ș­ i instrucțiune publică, incuviințază măsura propusă prin referat ca in nici o funcțiune a Statului să nu se mai primeas­că seminariști care nu vor fi h­irotonisiți, afa­ră de funcțiunile anume prevăzute la art. 245 din legea instrucțiunii, sau cănd ei vor fi h­irotonisiți. Disposițiuni­le jurnalului de față se vor aduce la îndeplinire după ce mai intâia se vor supune și la înalta aprobare a Măriei Sale Domnitorului. CURIERI Chestiunea Israelită. Causa jidovilor din România in parlamentul imp­riului German. In urmarea esceselor comise din desp­­rațiune la Ismail, Bolgrad, Galați, de bu­gării și de grecii coloniști din acelea locul jidovii și patronii jidovilor s’au fost dus Berlin, unde au dat petițiuni la parlamen­tul Germaniei și au mers la imperatul Wi­lhelm cu „jalba in proțiap“, cum se zicea România pe timpul Fanarioților. In une din acelea petițiuni nu se cerea mai puți decăt intervențiune, adică invasiune armai in favoarea jidovilor. Petițiunile jidovei s’au transpus unei comisiuni ad hoc spre delibera asupra lor și a relaționa in parlament ceea ce s’a și intemplat in decursul Ion Maiu, eare apoi președintele a dat causa s­davilor in desbaterea parlamentului. S’a c­itt mai inteiu raportul comisiunei care ț­nea, ca parlamentul se considere pașii di­plomatici făcuți mai dăunăzi in aceasta ca să ia guvernul din București ca satisfacții ne data jidovilor și să treacă la ordinea z­lei. Comisiunea își motivase opiniunea sa c argumente și considerati uni politice, din car ese pr intre linii, ca densa dacă și condamn necondiționat esensele comise in contra j­llavilor, recunoștea anse ca locuitorii crești fuseseră aduși la desperațiune. La desbr­iere partecipare căți­va oratori, intre ace­tia anse cavalerul Bamberger se arata foa­te nemulțumit cu verdictul comisiunei cerea, ca Romania să fie cel puțin umerit față cu intervențiune. Se scula însă c­raierul Lasker și combatea cu multă logii pe Bamberger și pe cel care ținea cu de sus. D. Lasker pronuncia intre altele ur­mătoarele cuvinte memorabile: „Prin nem și inșelătoriele pe care le au comis aceșt­ia România, s’a deșteptat neîncrederea co­tra tuturor străinilor căți fac comerciu in acè țară, eară acea neîncredere se manifesta m­unteiu in contra părței celei mai debile (in slabe), adică in contra jidovilor.“ Cu ac­eași ocasiune s’a mai zis in parlament, nu este bine, ca tocmai germanii să se ari­te atăt de resbunători in contra Românii in favoarea jidovilor, pentru ca ori căt ar românii de molateci și ertători, cu toate cestea, prin asemenea procedura s’ar dește ta in ei și mai mare ura in contra nem­lor, și — ce e mai mult, ar semăna nemții de aceea se arata așa trufași, di prețuitori cătră români, pentru că acuma au Domn de viță germană; cu aceasta ăi numai căt s’ar compromite posițiunea ace Domn bun. — Bamberger și compania se lasare, ci cu sofisme se încercare se frit­ist.n.Q fiica ! CU tc'­’.tc rÂ> Hni patronul jidovilor că ? oieri piva * r­ tc, i$i # mend si modi­fi ca el prim* î ro­> nnere așa, incăt aceea fi adoptata de­s pe lăngă guvern pentru a de­­acțiune a sa in sensul acelor pro­-Jurnalul Jewish Chronicle (Cronica B­ască) zice că comitatul român a prim­it o comunicațiune de la primele case de b din Berlin, făcându-i cunoscut că, un meeting de bancheri ținut la Berlin, care au fost represintați șese­spre­zeci­tabili israeliți, s’a hotărit in unanimitat in fața continuelor perse­cțianii al obiect au fost Jidovii in România, nici una din casele citate să nu mai negocieze sau să contracteze vre­un împrumut cu guver­nul român nici la vr’o întreprindere oare­care din România. „Semnăturii invitate pre agenții și cores­pondenții lor din Europa, a le da tot adju­­torul pentru executarea acestei hotăriri. Pentru acest sfârșit au și trimis copii după hotărirea lor, la Londra, Paris, Amsterdam, Francfort, Viena și Hamburg, intemeindu­­se pre patriotismul coreligionarilor lor ca să le dea tot adjutorul in presiunea ce voe se exercita asupra guvernului roman.“ (Trompeta). — Ziarul N. F. Presse mai conți­ne următorul articol asupra „persecuțiunilor Evreilor in România“: „Chiar acuma primăria de Iași a emis un Ukas, in care reîmprospătează vechea le­ge care oprește pe Evrei de a avea servi­tori Creștini. Agenții comunali intră in ca­sele Israeliților și scot cu violență de acolo pe servitorii creștini, fără a lua in conside­rație obligațiunele contractate sau leafa pri­mită. Pentru continuarea intervențiunei di­plomatice spre apararea Evreilor se intere­sează mai ales Anglia. In Londra avu­ loc Vinerea trecută un Meeting foarte numeros sub președința deputatului Lawrence, la care a participat aproape 40 de membri ai par­lamentului, pentru a se consulta asupra mă­surilor de luat pentru apărarea Evreilor. Lord Shaftesbury propuse următoarele : A­­cest Meeting protestează contra exceselor comise in România asupra Evreilor, ca m contra unei batjocoriri a civilisațiunei mo­derne și’și exprimă adânca sa părtinire pen­tru nenorocitele victime. După ce această propunere a fost primită cu mare entusiasm, face episcopul anglican de Glocester a doua propunere: „Dreptatea cere sprijinirea ace­lora care au suferit daune in persoana sau proprietatea lor, precum și o apărare îndes­tulătoare a jidovilor Români in contra unor excese viitoare și anume prin faptul ca să li se asigure egalitatea drepturilor civile cu concetățenii lor, conform cu tractatele.“ Și această propunere a fost primită și Meetin­gs denumi o deputațiune numeroasă care î C I­A­I DIN AFARĂ. FRANȚIA. iunea generală a legei militare 1 din Versailles, a luat cuventul de Orleans, Dupanloup, ansă pen­­tre alte lucruri in loc de orga­­itară. Singura care a avut legă­­•ea a fost că serviciul militar de­­resturnarea tuturor ideilor divine In urmă au mai luat cuvăntul și i,după care discuțsiunea generală isă, incepăndu-se cea pe articule. ăntăi Adunarea a votat cinci ar­ii­­ conțin principiile esențiale a re­­ i -visa deliberărei sale, adecă care legațiunea personală și generală ui, fixarea timpului in care va tre­­­­vească, și suprimarea dreptului p­e­ntru soldații sub steag. La acest rticul, adunarea a respins o pro­­­onală care cerea ca militarii iu să nu poată fi aleși deputați de­rei­i­fi după eșirea lor din serviciul a ședința din 31 Mai, discuți­unea a mers­­ răpede, căci s’au votat 18 arti­­i, care regulează chemarea con­dei lu­i­ și scutirile.­­ Acest din urmă s’a terminat in acea ședință. In uitarea s’a ocupat de imunitatea , in favoarea tinerilor socotiți ca ne­­recțiunea unei exploatări agricole sale. D. Gambetta a combătut cu est gen de scutire, fiind­că prin hide poarta abuzului. Adunarea aici o hotărâre, ci a amânat discu­­tru ședința viitoare, iiunea de banchetă asupra condiți­­­ selor lucrătoare, d. D’Audiffret­­președintele ei, și autorul acestei­a aer a cerut ca ancheta să se facă înceapă cu Parisul. D. Dulaure­nt. Comisiunea n’a luat încă nici o hotărâre. ANGLIA­ era comunitar, d. Gladstone, de­și explicările sale, a desmințit anse dată de Times și Daily Telegraph imperea negocierilor cu Sfatu­rile­­e pe șile cele mai noue din New­­ne că s’au schimbat intre Londra ugton esplicări mulțumitoare asupra si adoptată de senatul american, linia din 31 Mai, d. Gladstone i­n numele cabinetului, că nu se va o hotărâre definitivă asupra con­­cii America fără concursul Parla­­, și fiind­că congresul Staturilor Unite trebute să se amâne de la 3 Iunie, o soluțiune nu va fi mult așteptată. Partida republicană guvernamentală in Staturile Unite face mare pregătiri pentru viitoarele alegeri la președenție. Convențiu­­nea se va întruni in curend la Philadelphia. Se crede că ea va fi unanimă pentru reale­gerea d-lui Grant și că candidatura d-lui Colfax la vice-preșidenție va fi adoptată cu o mare majoritate. In­căt privește d. Ora­­țiu Greeley, concurentul secesionist a d-lui Grant, el perde pe fie­care zi mai mulți partizani, pentru că partida democratică, pe a casia voturi contau desidenții, se pronunță din ce in ce in contra acestui candidat. GERMANIA. Propunerea d-lui Lasker, relativă la întin­derea competenței federale la legislațiunea civilă, a fost in Parlamentul german obiec­tul unei lungi discuțiuni. Opoziția se com­punea mai cu sumă din representanții Sta­turilor de Sud, d. Faeustle, ministru bava­rez, comisarul federal saxon Held și minis­trul würrtembergbez d. de Mirtnacht. Acest din urmă cu deosebire a combătut mania de decentralizare contrară spiritului constituțiu­­nii federale. Rezultatul probabil al delibe­­rațiunii­ va fi ca și acel al deliberațiunilor trecute, majoritatea parlamentară va vota in zadar o hotărire in înțelesul proposițiu­­nii Lasker, consiliul federal, organ al guver­nelor confederate, nu va lăsa să se atingă § 13 al articulului 4 din constituțiune care determină limita intre drepturile imperiului și acele ale statului care-l compun. Ori­ca­re va fi votul final, DD. Lasker și consorții săi au anunțat că ei vor reinoi propunerea lor pănă ce vor triunfa. Guvernul prusian este tare hotărât a ur­mări procesul intentat preotului militar en­chef Namczanowski. Generalul Schlith e in­­sărcinat cu instrucțiunea lui. Toți eclesias­­ticii alipiți cătră armată au primit ordinul de a rumpe raporturile cu capul lor și cu vicarul lui general. De altă parte,­­preotul garnizoană de Co­lonia, d. Lunemann, care, conform ordinilor primite de la capul său, refuzase de a ce­lebra oficiul pentru trupe in biserica inter­zisă de preotul en chef, a fost de aseminea revocat din funcțiunile sale de cătră coman­dant, general de Frankenberg. El a trebuit să încredințeze autorităței militare cheile bi­­sericei Sant-Pantaleon. SPANIA. Jurnalul el Tiempo din Madrid publică noutăți particulare din Bilbao, anunțând că nu mai remăne in Biscaya decăt o bandă de vre­ o sută de carliști. Insă de altă parte o telegramă directă tot de la Madrid, ne spune că armata de Nord, comandată de generalul Behague, se îndreaptă spre Na­varra, lucru ce nu arată că insurecțiunea e cu totul pacificată. Mareșalul Serrano, sosind la Madrid in 1 iunie dimineața, a liniștit pe miniștri, foarte încurcați prin convențiunea iscălită de pre­ședintele lor, cu capii bandelor carliste. Nu va fi clar crisă ministerială. In Cameră, mo­țiunea de censură contra președintelui Con­gresului, presentată de d. Zorrilla, fiind res­pinsă cu 165 contra a 51 voturi, acest de­putat, capul partidei progresiste, a dat de­­misiunea sa. E cu putință ca această retra­gere să fie semnul unei resculări a partide­lor opuse guvernului, de­și telegrama care anunță faptul zice, că hotărârea d-lui Zorrilla a causat o surprindere generală și că se crede că membrii deosebitelor partide de opoziție vor continua a lua parte la lucră­rile Congresului ITALIA. Parlamentul italian a ascultat in 31 Maiu desvoltarile d-lui Cairoli asupra proectului relativ la introducerea sufragiului universal. Guvernul, prin organul d-lui Lanza, s’a de­clarat in contra sufragiului universal, căci legea electorală actuală e foarte liberală, înainte de a dota poporul cu un drept așa de important, a zis d. Lanza, trebue să în­cepem a-i da instrucțiunea și a-i pune in stare să înțeleagă datoriile și drepturile sa­le. De altfel guvernul nu s’a opus la luarea in considerare a proectului d-lui Cairol I, ca­re a fost votat de Cameră. Sciri Locale. *** (H­r­a­m.) Joia trecută fiind hramul monastirei Golia, înălțarea Domnului, ser­viciul divin s’a săvârșit de P. S. S. Mitro­politul și de inaltul cler, la care serviciu au asistat un public numeros. *** (Apelul) făcut de Compania căei ferate contra d-lui Voinescu s’a retras de însăși Compania nu mai având interes al sus­ține căci execuțiunea s’a terminat. *** (Spânzura­t.) Recrutul Dimitrie Gheorghe s’a spânzurat in noaptea de 25 spre 26 a curentei pe un copac din dosul palatului administrativ. Causa nu este cu­noscută. *** (Scap­at). Iosef Hafter, unul din hoții cei mai dibaci, pe care justiția pu­sese măna in timpurile din urmă și in con­tra căruia sunt mai multe acțiuni penale, fi­ind dus in ziua de 23 spre a fi judecat de Tribunal pentru un furt comis in paguba d-lui Brize, au fost condamnat de Tribunal la 6 luni de închisoare. El spuse atunci soldaților că vra să meargă la curte să fa­că apel. Soldații se prinseră. Acolo el cu­noscând un foc pe unde să scape, se ceru afară și se făcu nevăzut, sărind pe o fereas­­tâ. Nu s-a prins incă. *** (Ruin­e.) Orașul nostru presentă cel mai desgustător aspect prin ruinele ce se află in toate părțile și pentru rădicarea că­rora nu se ie nici o mresură. Lăsând la o parte ruinele cele mari — rămășiți a unei splendori trecute ! ! — cum e cazarma de la Copou, Mitropolia, cate altele de aceste semn de decadență și neingrijire ne lovesc din toate părțile. Una lăngă biserica Sf. Neculai, alta pe strada Rusască, o a treia pe strada Lăpușneanu și cate altele. Cănd eși la Copou, ruine, cănd eși la Socola, ruine. Biserica cea frumoasă de la Galata șede în­chisă și se ruinează. Moluzul pe strade nu se mai rădică nici odată, ca pedeapsă pen­tru ulițele ce ni se fac(Y?) Dacă este vre­o dovadă bună de bărbăria in care zăcem cu toate pretențiile de civilisație, apoi de­sigur acest aspect al orașului este cea mai fra­pant. Și mai frapant este încă lipsa de măsuri in contra unei asemene stări de lu­cruri. Ne place a trăi intre ruine, nearăn-

Next