Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)
1872-10-25 / nr. 118
Y ß v Anul V. PREȚUL ABONAMENTULUI: lassi: Pe un an 20 lei noi. „ șese luni 11 „ „ trei luni O ., ^ Districte : Pe un an 24 lei noi. „ șese luni 13 „ „ „ trei luni "T „ •„ Austria: Pe șese luni 14 franci. Germania: Pe șese luni 18 franci. Italia : Belgia. Elveția: lassi, Mercuri 25 Octomvrie 1872. I Pe șese liiiii 22 fr. DE I A i 8 I. Pe șese luni 26 franci. Apare de trei ori pe săptămănă, Duminică, Mercur și Vineri. Redactiunea si Administratiunea inJtocalul Tipo litografiei Nationale. * 2 23 24 25 CALENDARUL SEPTEMANEI. No. 118.MINCIURI. Rândul sau locul sau 15 bani. Inserțiuții și reclame. Rândul 60 bani. Epistole nefrancate nu se primesc. Manuscriptele nepublicate se vor arde. ’ SC Din causa serbatorei de Joi, numerul viitor a fonei noastre va apare Duminica. Exemplarul 20 de bani. Francia: Stil Stil nTi>Am vi Tvit Nli Sti N vI Răsăritul Apusul I Stil Stil DIOA P T IIil t fl II IIRN I Răsăritul Apusul vechiu. nou. PI0A‘ [ PATSONUL ȘK t U Soarelui. j Soarelui. | v^chiu. nou. PJTBIlJVlJL Viliul. j Soarelui. | Soarelui. OttomVrié. ’^Noemvriei k ŐrtT. m. Öctomvrie. Noemvrie. ,Ure. m. Ore. m. 22 3 Duminică. Sf. Averchie. fi 39 4 50 26 7 Jei. (f) Sf. M. .Mart. Dimitrie. 6 45 4 45 23 4 Luni. Sf. Apost. Iacob bataie Domnului. 6 41 4 49 27 8 Vineri. Sf. Mart. Nestor. 6 47 4 44 24 ■ 5 Marți. Sf. Mart. Aretha. 6 43 4 48 28 9 Sâmbătă. Sf. Terentiu și Neonila. 6 48 4 43 25 6 Mercuri. Sf. Mart. Marcion._____________________ 6 44 4 46 ______29___________10_______Duminică. Cuv. Mart. Anastasia romană._________ 6 49 4 40 ANUNCIU. Modificăndu-se atribuțiunile impiegaților Tipo-litografiei Naționale și luăndu-se d-lui Anton Se. Savul funcțiunea de Casier și Director Stabilimentului Tipo-litografiei Naționale precum și a fonei „Curierul de Iași,“ se aduce aceasta la cunoștința publicului, invităndu-se pe toți acei ce au a da bani Stabilimentului să binevoiască a-i trimite sub adresa: Direcțiunea Tipolitografiei Naționale. Direcțiunea. Situațiunea județului Covurlui dela 18 Oct. 1871—18 Oct 1872 le Ch. Dimitrescu președintele Comitetului permanent și Ch. Mihailescu și I. Severin membri.—Aceasta broșură eșită acum in Galați resumă pe scurt activitatea Comitetului permanent in distr. Covurlui și dă o idee destul de lămurită despre afacerile județului. Expunerea este concepută in un stil moderat. Autorii nu’și fac Hușii asupra stărei județului și nu ascund adevărul, lucru ce din nenorocire la noi e cam la ordinea zilei acolo unde e vorba de noi, de mersul țerei etc. mai ales in expunerile oficiale. Acesta este deja un mare merit al acestei dări de samă, și ne inspiră încredere in cele conținute in ea. Lucrul cel mai important, după noi, și care este un fapt din cele mai triste, este că și in această expunere se adeverește legea predomnirei mortalitatii asupra nașterilor, despre care am vorbit in un număr trecut. Și aice numarul morților in semestrul I din 1872 este de 1764 pe când acel al născuților numai de 1619. Deci diferență in plus pentru morți de 145 pe jumătate de an. Și este de observat că mortalitatea e mai mare nu numai in orașul Galați ci și la țară. Astfel numărul născuților in comunele rurale este de 890 pe când al morților este de 914, diferență de 24. Dar mortalitatea predominate mai tare in oraș. Și in acest district vedem adeverindu-se ăncă odată despopurarea țertii Pe lăngă acest mare zeu, un altul care roade existența țerei este dilapidările de bani publici. Județul Covurlui unde controlul administrației superioare și a comitetului permanent s’a făcut mai cu seriositate ne aduce resultate înspăimântătoare. Din 43 de comune nu 9 s’a comis dilapidările cele mai nerușinoase pentru care 11 persoane, primari, notari și perceptori au fost predați justiției. Din Ianuarie pană in Iulie figurează 72.823 f. n. încasați, p din care cheltuiți 61,367 și dilapidați 14,664. Așadar , din comune a fost devalisate de dregătorii lor. Suma dilapidată este Vș din incăaări! Poate că revista cea minuțioasă și energicele măsuri luate de D. Mihailescu pentru darea in judecată a culpabililor se mai îndrepte răni— dacă nu vor fi aceștia achitați de autoritățile judecătorești, după ce se intămplă in genere cu delapidătorii, din simpatii pentru fapt. Scoalele par a fi in oarecare început de progres. Numărul lor e însemnat: sunt 42 scoli de băeți și 21 scoli de fete cu 1900 de elevi. S’a înmulțit deci numărul școlilor cu 11 peste câte erau in 1871. întreținerea staulelor este însă cu totul mediocră. „Comitetele școlare corespund prea puțin misiunei lor și modieitatea veniturilor comunale stă de cea mai mare piedică la îmbunătățirea localelor de școale.“ Obligativitatea instrucției au început a fi înțeleasă, dar aplicarea amenzilor pentru călcarea legei nu se face, vra să zică tocmai sancțiunea ei se neglijează. Se zidește însă o școală de meserii pentru care se cheltuesc 31,713 lei noi, un început din cele mai lăudabile, căci dacă instrucția intelectuală poate fi utilă in țara noastră, desigur că acea meseriașă o întrece pe zece părți. S’a făcut de asemine începuturile unei biblioteci județane. Biserici sunt 97 car preoți numai 87 de unde resultă clar că 10 nu au preoți. In privrea cultului s’a numit o comisiune de cercetare fiind multe de îndreptat. Pentru îmbunătățirea semințelor s’a luat măsuri, de asemine pentru acea a vitelor dăruindu-se de Consiliu fiecărei plase căte un buhaiu. S’a ținut un concurs de alături despre care am relatat nn un număr trecut. Premiile date au fost pluguri nouă. Cu plăcere constatăm că acest bun început ce se practicase in un an in toată țara, nu au fost părăsit in districtul Covurluiului, precum s’a făcut din nenorocire in cele mai multe districte. Unul din relele cele mari de care sufere întregi’] județ este lipsa completă de,păduri.— 1.Agricultura acestui județ sufere in genere din causa lipsei de păduri, care apoi ca consecință aduce sterilitate simțitoare de ploi, pe lăngă aceste numeroasele rădăcini ce umplu unele părți ale ținutului nu sunt un puțin obstacol la întinderea agriculturei, lăsănd la o parte inferioritatea instrumentelor de splontaj cum și lipsa de cunoștinți in hrănirea pămăntului care toate concurg la scăderea singurei avuții de care dispunem, adecă a agriculturei.“ Lipsa de lemne este atât de mare incăt se intimpină greutăți mari in construcția șoselelor lipsind materialul necesar pentru facerea podurilor, ce trebue adus din alte ținuturi. Cu toate aceste rădăcinele cele multe de care vorbește raportul dovedește existența de mai nainte a pădurilor numeroase. Județul Covurluiului este un viu exemplu de răul cel nemăsurat ce se face prin exploatarea nerațională a pădurilor, și ar trebui să atragă cea mai serioasă luare aminte a tuturor, mult mai mare decât politica zilnică, oposiția, comunicatele și schimbările de minister, care azi vin, măne se duc, pe cănd disposițiunea pădurelor este o causă permanentă de rău, precum ar fi esploatarea lor rațională o causă permanentă de bine. Terminând această expunere asupra elaboratului Comitetului permanent, nu ne remăne decăt a-i mulțămi pentru expunerea sinceră a stărei județului, pentru activitatea ce desvoltă spre propășirea lui, și a exprima dorința de a vedea acest exemplu imitat și de celelalte județe in care se face cu mult prea multă politică și prea puțină treabă. Nu mai puțin atragem luarea aminte a onorabililor cetitori asupra discursului d-lui Mihailescu pronunțat cu ocazia serbării concursului plugurilor, și care conține căteva idei sănătoase nu numai vorbe și declamări: DISCURSULU Rostit de d-l« th. Mihailescu, Membrul Comitetului Permanent de Covurlui, la peasia serbărei concursului de Plugari și a exposițumei de producte agricole, ce a avut loc la 1 Octomvrie 1872, in comuna Tărgu Stujor, după disposițiile luate de Comitet Domnilor! Sunt vesel că pentru a doua oară vin in mijlocul plugarilor Jud. Covurluiu, onorat cu sarcina spre a spune in numele Comitetului Permanent gândirile și sentimentele sale, in ceea ce privește serbarea de față, și cu deosebire a vă vorbi asupra agriculturei și micei noastre industrii, singurile comori de înavuțire a marei și micei proprietăți. Domnilor! — Scopul serbărei ce ne-a adunat aci este ca să ne deprindem a cinsti munca, și a încuraja hărnicia plugarului gospodar, cum și silințele meseriașului deștept..—Județul a voit să Vă dea această frumoasă serbătoare, ca semn de aducere aminte, că autoritățile d-v. ori care ar fi mulțimea grijelor ce le incunjoară, ele n’au uitat a se găndi și la soarta plugarului, ce este inceput și temelia pe care se razimă toate streprinderile noastre. — Noi homîinii neavănd fabrice care se ve dea pănzării, postavuri bune și mașini, suntem nevoiți a trimite toți banii noștri afară, in alte țeri, ca să le cumpărăm de acolo; și așa pe cănii noi nu avem de văndut de căt producte (cereale), celelalte nații ne văndu stare, fierărie bună, lemnării, farfurării, ba până și chibrituri? și apoi să știe că cine cumpără mult și vinde puțin acela nu poate merge departe tară să se întâlnească cu sărăcia in casă. La noi singură pungă de unde scoatem bani nu este decăt plugăria, ce va fi dar vacă și pe aceasta o vom părăsi, sau nu o vom îngriji d’ajuns! * Iată pentru care scop au alergat aci atătea persoane însemnate, eată pentru ce a venit aci Prefectul districtului, autoritățile toate, și fruntașii județului ca să vaza cum îngrijiți pământul, cu ce fel de pluguri ve slujiți șî ce fel de producte ați pregătit in anul acesta. Căci, de la bunătatea lor atărnă să vindem cu prețiv; și dacă vom ști să cumpărăm și eftiu marfa altora, atunci am găsit secretul de a scăpa de lipsă, adică de sărăcie. Însă poporul n’a păstrat degeaba zicătoarea că: Sarac nu e cel care tiare mamă și tată, ci Cel care nu are invețătură, și oare plugarul are nevoe de invețătură, și plugăria simte ca ver o necesitate din cele ale științei? — Li Dlorl — Nici un meșteșug omenesc nu cere mai multă invețătură, mai multe și variate cunoștințe ca plugăria, căci ea, după creșterea ce a luat astăzi vn țerile luminate, a ajuns să fie și știință și artă, adecă ea pretinde nu numai să avem mulțime de cunoștinți, dar apoi cere să le și aplicăm in plin, și aci e marea greutate. Meșteșugul cel de căpitenie a oricărei agriculturi fiind de a deschide noi locuri de lucrat, și subunități pe cele vechi, urmează neapărat să cunoaștem, ce fel de loc priește grâului, ce fel secarei, ce fel porumbului și ce fel trifoiului sau stițernei, această ăaie nu se poate dobândi decăt prin experiență, sau prin invețătură. Pe lăngă acestea din pilda zilnica dv., știți că pământul slăbește prin lucrare multă, și ori căt de bun soi s’au dovedit că sunt cămpiele noastre, ele nu pot fi in nesfârșit frământate de pluguri, fără ca să ajungă la sterpiciune, și prin urmare fără ca să aibă nevoe de ingrașare cum se face in țevile celelalte, ca bunăoară in Belgia, o țară cu un pământ mult mai mic decăt al nostru, căci nu are decăt 29,155 delometre patrați de suprafață, și cu un număr de locuitori numai de 4,978,000, fără se va mai spun că aerul acestei țări este in genere umed, iar pământul ei mai mult lutos și păros.; cu toate acestea, Belgia cultivează numai cereale mai mult de 1,000,000 ectare, sau aproape 2,000,000 pogoane, șii ridică pe fiecare an peste 5,000,000 oi, pe cănci noi cu o suprafață de 120,000 ehilometri patrați cu o climă și un pământ admirabil de bun, nu cultivăm decăt până la 2,538,546 pogoane cereale, și nu creștem decăt cel mult 4,824,900 oi și 1,078,970 boi, deși avem un pământ mai de patru ori mai mare decăt al Belgiei, și de o calitate ce nici se poate compar*a. Pe lăngă acestea exportul nostru in total, adică vânzarea ce facem celorlalte nații, in afară, nu se ridică decăt pănă la 307,000,000 * lei vechi, pe cănd *) Analele statistice ale României arată că exportul in 1863 a fost 307,600,000, in anul 1864 de 401,005,857 lei vechi și in 1867 de 298,299,023 lei vechi, prin urmare ca termin mediu se poate lua anul 1863, dar averile comerțului esterior a Belgiei se ridică pănă la 2 miliarde lei noi, adecă vine folos de fiecare cap de locuitor căte 400 lei noi sau 1,080 lei vechi, pe cănd la noi tot folosul ce vine de fiecare chip nu se ridică de la 61 pănă la 62 lei vechi? — Această scădere simțitoare nu poate negreșit să vină decăt din bicisnicia mijloacelor de care ne servim la lucratul pământului, adecă arăm mult și zeu, nu ingrășem pământul și umblăm cu pluguri ce lucrează din greu și cu puțin folos; nu facem valori din materiile brute, adecă nu ne dăm la meșteșuguri, sau cu alte cuvinte nu însoțim la munca noastră cunoștințele științei, sau le însoțim, prea puțin. — Lucrăm încă cu mușchii și întrebuințăm prea puțin crierii. — Trebue dar se înțelegem că nu putem ajunge la bogăție decăt prin muncă, și nu poate fi muncă, folositoare fără învățătură. Dacă noi in loc să ne frământăm mintea cum să ne facem primari, notari sau altele, ne am apuca de meseriile cele bănoase, pe care ni le ca alții din mană, adecă dacă ne- am apuca să ne facem lemnari, ferari, tapițeri, croitori, ciubotari, lenichegii, văpsitori, și mașiniști, am vedea cum ar curge bogăția in casele noastre, și cănd fiecare va fi bine la el, atunci țara va fi mai bine declt totdeauna, și exportul ei ar întrece cele doue miliarde ale Belgiei, cum o intrecem mai de patru ori in pământ, însa suntem cu patruzeci de ori inapoea meșteșugurilor sale. In acest scop atăt prefectul ținutului, cum, și întregul Consiliu județan a lucrat din toate puterile ca se înființeze o școală de meserii, a cănea zidire priviți cum se înalță sub ochii d-v., grație hărăzire de loc ce ne-a făcut proprietarul acestei moșii onorabilul d. Lascar Catargi, căruia am de o plăcută mulțumire ai exprima aicea recunoștința județului, și nădejdea inimei noastre este că in toamna viitoare vom chema un numer mai bine de 20 copii din finul d-voastre spre a-i imbraca, a-i îngriji și a-i invâța meșteșugul ferăriei și lemnăriei, meșteșuguri ce sunt de neapărată trebuință la înflorirea agriculturei, a cărei serbătoare o facem astăzi. Negreșit exemplul nostru este mic și de puține foloase, față cu țara, însa de va găsi imitatori, el nu poate fi decăt cel mai sigur medicament la îndreptarea sănătăței noastre economice. Acesta e adevaratul camp pe care trebue să ne îmbulzim a lucra cu toții. Sorii din Intru. Măria Sa Domnul a primit in audiență. Mercuri trecută, la ora unu și jumătate, pe D. Le Sourdaginte și consul generale al Franței, care i-a remis o scrisoare autografă a d-lui Thiers, președintele Republicei, esprimând’ atăt personalminte căt și din partea națiunei franceze sentimentele de simpatii și de amiciție ce n’au incetat de a avea pentru Măria Sa Domnul și pentru națiunea romană. Dare de samă către d. Ministru de interne in privința sesiunei a opta a congresului internațional de statistică din Petersburg Domnule ministru. Incredințăndu-mi se de către d-voastre misiunea de a representa împreună cu d. Alexandru Pencovici, capul oficiului central statistic, guvernul romăn la a opta sesiune a congresului internațional de statistică, care a avut loc in Petersburg, am onoare, conform, adresei d voastre sub No. 10,513, a ve da o scurtă relațiune despre lucrările urmate și resultatele dobândite la această întrunire internațională. Programul numeroaselor cestiuni, ce trebuiau a fi supuse congresului, a fost alcătuit de către comisiunea organisatoare, și publicat intr’un volum, care a fost distribuit fiecărui membru al congresului. Mersul lucrărilor a fost cel următor. Ante-congresul, compus numai de delegați oficiali ai Statelor representate, a ținut trei