Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1872 (Anul 5, Nr. 73-142)
1872-11-19 / nr. 128
Anul V. PREȚUL ABONAMENTULUI: lassi: Pe un an 20 lei noi. „ șese luni 11 „ „ „ trei luni 6 „ „ Districte: ■ Pe un an 24 lei noi. .. șese luni 13 „ „ „ trei luni 7 „ » Austria: Pe șese luni 14 franci. Germania: Pe șese luni 18 franci. Italia : 1 Belgia: Pe șese luni 22 fr. Elveția: Francia: Pe șese luni 26 franci. No. 188. MINNCIURI, Rândul Sau locul seu 15 bani. Inserțiuni și reclame. Bănatul 60 bani. Epistole nefrancate nu se primesc. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Exemplarul 20 de bani. Iassi, Dumineca 19 Noemvrie 1872. D 92 IA IS§ I. Apare de trei ori pe săptămănă: Duminică, Mercuri și Vineri. Redactiunea si Administratiunea in localul Tipolitografiei Nationale. CALENDARUL SEPTEMANEI. Din causa Sf. serbatori de Marti numerul viitor va apare Vineri. Mesagiul Domnesc la deschiderea Corpurilor Legiuitoare, Domnilor Senatori, Domnilor Deputați. Sunt pătruns de o vie mulțămire deschizând astăzi pentru a treia oară sesiunea Corpurilor Legiuitoare, inconjurat de aceiași mandatari ai țerei și de aceiași consilieri ai Tronului. Sper că și in sesiunea aceasta veți continua opera d-voastre ale căreia bune resultate sunt atăt de evidente. In adevăr, veți vedea, Domnilor Senatori și Domnilor Deputați, in cursul desbaterilor, căi de mari au fost foloasele ce s’au obținut, grație voturilor ce aui dat, pentru stabilirea ordinei in finance și pentru desvoltarea tuturor ramurelor administrațiunei. O percepere mai regulată a dărilor a permis tesaurului public să facă onoare la timp plăților sale. Creditul Statului sa mentinut in condițiunile cele mai favorabile in intru și afara, chiar in epoca crizei ce domnește pe piețele cele mai importante ale Europei. Grație adjutorului ce ar ți dat tesaurului public prin votarea legei monopolului tutunului și a timbrului inregistrării, putem zice astăzi cu încredere că s’a pus capăt perturbațiunilor financiare și că țara nu va mai fi in viitor dureros surprinsă prin supunerea la plata de imense datorii flotante. Căile ferate care au trecut prin atâtea rase neplăcute și au dat loc la atâtea desbateri și complicațiuni, aproape de a deveni periculoase, sunt astăzi in plină mișcare, și mai mult de noue sute kilometre sunt deja la disposițiunea călătorilor și a mărfurilor. Linia Pitești, Slatina, Craiova, Turnu-Severin, Vărciorova, se va începe in curând și se va termina conform legei. Acest mare bine țara ’i datorează înțelepciunea cu care Domniile Voastre a’ți știut să puneți capăt tuturor peripețiilor in cari căzuse această importantă Gestiune. Pentru complectarea acestei opere, Guvernul meu vă va presinta in sesiunea aceasta Convențiunea încheiată cu Austro-Ungaria pentru funcțiunile căilor ferate destinate a inlesni productelor noastre și transitului străin mijloace de a se transporta la diferite destinațiuni in distanțe depărtate. Căile ferate, D-lor, vor transforma cu totul starea economică a României. Agricultura și comerciul se resimt deja de binefacerile unei mișcări grabnice și regulate , bogăția generale se mărește și chiar in anul acesta, sperăm, din producțiunea liniei Pitești-Galați-Roman să putem diminua anuitatea înscrisă in budget pentru această linie. Dacă pe lăngă toate acestea și pe lăngă votarea budgetelor ce vi se vor presenta, veți resolva, Domnilor Senatori și Domnilor Deputați, in această sesiune, și cestiunea creditului funciar, cestiune care încă din sesiunea trecută a ocupat deliberările d-voastre, atunci putem fi siguri că ne vom afla in cele mai bune condițiuni de a vedea prosperând marea noastră industrie agricolă, care reclamă toată solicitudinea noastră. Pentru întărirea armatei, Domniile Voastre, DD. Senatori și DD. Deputați, nu a’ți refuzat niciodată mijloacele ce vi s’au cerut. Asemene și pentru viitor, sunt sigur că veți acorda ceea ce va trebui pentru complecta aplicare a legii dela 27 Martie, astfel ca oștirea noastră să poată totdeauna corespunde la misiunea ei. Această lege abia s’a pus in lucrare și deja am avut plăcerea personalmente să constat, cu ocasiunea concentrărei din toate județele a unei părți din trupele române, căt de mari și bine-făcătoare au să fie resultatele ce așteptăm de la noua organisațiune. Prin diferitele inspecțiuni ce miniștrii mei au făcut in interiorul țerei, au putut vedea de aproape nevoile și lipsele ce se simt in diverse localități, au dat ascultare scrupuloasă cererilor ce s’au ivit, au stimulat activitatea organelor și impiegaților administrațiunii și s’au luat toate măsurile de îmbunătățire potrivit cu mijloacele ce Guvernul a avut la disposițiunea sa. S’a pus in aplicațiune legea reformată a Consiliilor județene, legea tocmelelor agricole, s’au creat din nou trei penitenciare, s’au făcut studii și planuri pentru construcțiuni de nave penitenciare sistematice, combinate cu înființare de atelieruri. Legea pentru biurourile poștei rurale s’a pus in aplicațiune și in curând corespondința publică va putea merge regulat și singur in toate comunele țerei. Pe lăngă proiectele din anul trecut, guvernul meu va supune desbaterilor d-voastre mai multe legi ce sunt indispensabile pentru satisfacerea intereselor celor mai importante in diversele ramuri ale administrațiunei. Justiția este cea mai mare instituțiune intr’o țară unde independința legei domnește. Guvernul meu s’a silit in toate modurile a ameliora această ramură a administrațiunii. Pe lăngă proiectul privitor la unile modificări de introdus in codicele penale și de procedură penale, ce se afla supus deliberărilor d-voastre inca din sesiunea trecută, guvernul va cugeta cu maturitate asupra nouelor reforme de introdus. Biserica și școala sunt cea mai inaltă preocupare a noastră tuturor. Religiunea, această legătură sublimă a omului cu Dumnezeu, această temelie statornică a familiei și a moralei, această perpetuă măngăere a durerilor lumei, este in același timp pavăza in contra caria s’au infrănt toate lovirile ce s’au cercat a se da naționalității noastre. Sunt convins dară, Domnilor, că veți grăbi a desbate și a vota legea privitoare la alegerea Mitropoliilor și a Episcopilor și la instituirea Sinodului bisericei. Asemenea veți lua in desbatere legea instrucțiunii publice și veți pune guvernul in stare să dea junimei învățători luminați, cară terei să-i asigure o viitoare generațiune inspirată de sentimentul binelui și al datoriei. Relațiunile noastre esterioare sunt satisfăcătoare; astfel, Domnilor, cu ordinea și liniștea din intru și cu concursul înțelept al Domniilor Voastre, putem privi viitorul cu toată încrederea Domnilor Senatori, Domnilor Deputați! Prin luminatul sprijin ce ați dat Guvernului meu, ați înlesnit silințele sale in greaua sarcină ce a pus asupră-i încrederea mea. Primiți mulțămirile mele. Dumnezeu să bine cuvinteze lucrările Domniilor Voastre. CAROL. Președintele Consiliului Miniștrilor și Ministru de interne, L. Catargi, Ministru lucrărilor publice, N. Kretzulescu. Ministru justiției, Manolaki Kostaki. Ministru cultelor și instrucțiunei publice, General Cristian Tell. Ministru afacerilor străine, G. Costa-Font. Ministru finanțelor, P. Mavrogeni. Ministru resbelului, General I. Em. Florescu. No. 1868. București. 15 Noemvrie 1872. Stil Stil I, iI, 1 , I, I , I Răsăritul Apusul Stil Stil TILORI PAT Ii fi NIT t i, , , i,. i |J Răsăritul Apusul vechi u. nou. VIDA PATRONUL FILE 1. Soarelui. Soarelui. veci. iu. nou. P10A* | FUTALIJUt țIlIU J Soarelui. | Soarelui. Koemvne. Decemvrie. a Ore. m. Ore. m. Jecemvrie. Decemvrie. Ore. m. Ore. m. 19 1 Duminică. | Prof. Avidie și Sf. Varlam. 7 16 4 22 23 5 Joi. Păr. Grigore episc. Acrag.si amt. I 7 20 4 22 20 2 Luni. J Sf. Păr. Grigorie decapolitul 7 17 4 22 24 6 Vineri. Păr. Climent al Romei. i 7 21 4 22 21 3 Marți. J Intr. in Bis. a Maicei Domnului. 7 18 4 22 25 7 Sâmbătă. S-ta M. Mart. Ecaterina. 7 22 4 22 22 4 Mercuri. 1 Apost. Philimon.___________________ 7 19 4 22 >6 8 Duminică. Cuv. Păr. Alipiu Stălpnic nr. 17 23 4 . 22 Despre jurament. Corpurile legiuitoare vor avea înaintea lor mai multe proiecte de legi privitoare la modificarea corpului de legi existent, civile și criminale. Intre proiectele aceste nu știm insă pe nici unul care să fi atins chestia jurământului atăt in afaceri civile căt și criminale. Se știe că legile noastre de acuma nu mai cer jurămentul săvârșit in biserică, ci se mulțămesc cu acel jurămănt așa numit civil, care se săvârșește înaintea judecătorilor. Această disposiție a codicelor noastre a pornit din aceeași idee cu introducerea căsătoriei civile, care după codicele civil înlocuia cu totul căsătoria religioasă, lăsănd- o pe aceasta in buna voe a părților, dar nefiind impusă de cură legile civile. Prin aceste doue disposițiuni care nu se potrivea de loc cu starea de cultură a poporului nostru se excludea influența puternică a religiunei tocmai din acele sfere, unde singură ea este in stare, prin marea ei autoritate și dominare asupra spiritelor, să imprime un caracter de solemnitate actelor ce se revărșeau. In curând insă se simți că FOILETON. EROUL TIMPULUI NOSTRU. De M. Lermontov, trad. de C. Aroneanu. BELA. (Urmare). — Intr’o dimineață vin la dinști —pare că vod ăncă: Bela ședea pe pat imbracată in un strai de matasă, palidă la față și atăt de tristă, incătric spărțat. — „Unde-i Piciorin? întrebai. — „La venit — „Astăzi a eșit?“ —Ea tăcefi ca și cum i era greu să respundă. — „Nu, ăncă de ieri, zise ea insfirșit suspinând greu. — „Oare nu i s’a intamplat ceva?“ — „Eri toată ziua, m’am gândit respinse ca lăcrămând: i-mi incchipueam deosebite nenorociri: imi incchipueam sau că l’au lovit vreun mistreț, sau că l’hutărăt in munți vreun Cecen . . . Dar astăzi socot că el nu mé mai iubește. — „In adevĕr, dragă, mai rău,decât aceasta nimic nu ți-ai fi putut închipui“—Ea incepu a plănge, apoi ridică cu măndrie capul iși șterse lacrimii și urma: — „Dacă nu mă mai iubește, cine-i oprește să mă trimeată acasă? Eu nu-i cad silă. Și dacă aceasta va mai urma, atunci mă voi duce singură, nu sunt roabă — sunt fiică de prinț! . . — începui a o măngăia. — „Ascultă, Belă, nu poate el nu veci ședea aici legat, el e tener, i place venitul, — va imbla și se va intoarce; dar dacă vei tot rănji, mai ușor ei vei deveni urătă.“ „Adevărat, adeverat! respunse ea, voi fi voioasă. — Și rizind iși luat tamburinul seu, incepu a căuta și a juca și a se inverti in jurul meu, dar și aceste nu ținu lung: ea din nou caza pe divan și și acoperi fața cu mănele. — Ce eram să fac? Eu, știți, n’am avut a face cu femeele niciodată: mă gândit cum să o măngăi și nu iscodit nimic; a trecut un timp și noi amândoi tăceam . . . Posițiune foarte neplăcută! — In sfârșiți zisei: „vrai să eșim la plimbare pe șanțul cetăței? timpul e frumos!“ — Eram in luna lui Septemvrie. Și’n adevăr ziua era minunată, senină și nu arzetoare, toți munții se vedeau ca in palmă. Umblarăm in tăcere înainte și inapoi pe șanțul cetăței; in sfirșit ea se puse pe un trunchiu, și eu mă așezai lăngă densa. In adevĕr, imi vine a ride, când imi aduc aminte, umblam după densa, întocmai ca o dadacă. — Cetatea noastră se afla pe un loc nalt, și o primvire frumoasă se desfășură de aci; pe deoparte un tăpșan larg săpat de căteva șanțuri, se termina prin o pădure ce se întindea pănă chiar pe coama munților, unde și unde pe densul fumegau aulurile, îmbiau hergheliele; pe de altă parte curgea un ruleț și de densul se alipea un desiș care învelea rădicaturile petroase, ce se împreunau cu catena principală a Caucazului. Ni ședeam la colțul intăriturilor incăt putem prim vi ln ambele părți. Ved deodată, că elă din pădure cineva călare pe un cal sur, vine din ce in ce mai aproape și’nsfirșit se oprește de cea parte a fiului la vre-o suté de stănjini de la noi, și incepu a inverti calul seu ca un nebun. Ce să fie!.. . .„Ian vezi Belă“ visei: „tu ai ochi tineri, cine-i acela: pe cine a venit el să amuzeze? “ — Ea prim și esclamă: acesta-i Cazbici!. — A, tâlharul! ce, poate a venit să și bată joc de noi?“—Privesc mai bine, și’n adevăr era Cazbici, mutra lui brună, șdremțeros și murdar ca in totdeauna. — Acesta-i calul tatălui meu,“ zise Bela, apucăndu-me de mănă; ea tremura ca frunza și ochi sei fulgerau.—Alia! gândit, și’n tine dragă, nu tace săngele de hoț! — „Apropie-te incoace,“ zisei santinelei: „vezi pușca, și restoarnă-mi voinicul cela,— vei ave o carboavă. — Aud, d-le Stabs-capitan: ansé el nu stă pe loc . “ Ordoană-i zisei rizând . . .— „Ei, iubite!“ striga sentinela, facându i semn cu măna, „așteaptă puțin, ce te invertești ca un titirez?“— Cazbici se opri in adever și’ncepu a asculta: desigur el credea că vroim să intrăm cu densul in negociări, — cum nu! . . Grenadirul meu ochește .. . poc! . . . alăture. Cazbici inboldi calul care se zbi ii lături. El se ridică in scări, strigă nu știu ce in limba lui, amenință cu biciul și — despărți. — „Nu-ți e rușine!“ zisei sentinelei. „Domnule stabs-capitan! s’a dus să moară,“ respunse el: „așa i de blastamat că nu-1 ucizi deodată.“ — Peste un sfert de vară, Peciorin se’ntoarse de la venit. Bela i se arunca in găt