Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)

1873-02-25 / nr. 23

denșii, și că aceștia insistă, prin tot felul­­ de mijloace, ca articolul 8 să fie respins. Ase­menea manevre nu pot avea se înțelege nici un efect anse impertinența și entezarea lor e atât de mare nn­căt e am­ auzit declarând, că lor nu le trebue alta de­căt numai ca legea să nu fie votată astăzi in 17. Puteți înțelege care e scopulf și speranța lor. NTMIR­I. Prin decret cu No. 330, (1. Gabriel Capsa s’a confirmat in funcțiunea de adjutor pe lângă d. primar al comunei urbană Fălti­ceni, din județul Suceava.—Prin decret cu No. 340, s’a disolvat­ consiliul comunei ru­rale Măstăcanii, din județul Covurluiu, și s’a inlocuit, cu o comisiune interimară pre­văzută de menționatul art. de lege, până la o nouă alegere. — Prin decret cu No. 360, d. Stefan Rusănescu s’a confirmat in func­țiunea de primar al comunei urbană Craiova, din județul Doljin, fară in aceea de adju­­toare pe lângă d-sa, d-nii Costach­i Dimi­­trescu, Ștefan Zugănescu, Petre Mihail și Eftime Donescu. — Prin decret cu No. 362, s’a disolvat consiliul comunei rurale Turce­­nii, din județul Gorjiu, și s’a înlocuit cu o comisiune interimară prevăzută de mențio­natul articol de lege, până la o nouă alegere. — Prin decret cu No. 352, din 12 Fevrua­­rie 1873, d. Rădulescu Constantin, s’a con­firmat in postul de conductor postal clasa II cu Începere de la 1 (13) Martie. — Prin decrete cu No.­­24, din 9 Fevruarie 1873, s’a confirmat in postul de conductor postal clasa I Pavel Chiriac Gustav, pe ziua de 15 Fevruarie curent. — Prin decret cu No. 335, d. Marin Petrescu, s’a confirmat in funcția de primar al comunei urbane Alec­­sandria, din districtul Teleorman, eară in­­tr’acea de, adjutoare pe lăngă d-sa pe d. Pandele Zahariescu, preotul Angh­ei, Tana­­se Iliescu și Ioan Marinovîci. — Prin decret cu No. 345, din 12 Fevruarie 1873, d. G. Obreja s’a numit verificator la casieria Su­ceava, in locul d-lui Dimitriu. — Prin decret cu No. 334, din 10 Fevruarie 1873, s’a nu­mit d. Dog­ărescu, actual factor clasa III la gara Giurgiu, adjutor al perceptorului de bagaje la aceeași gară, in locul d­lui I. Grigorovici, destituit. — Prin decret cu No. 347, din 12 Fevruarie 1873, d. sub-locote­­nent. Ioachim loan, aflat in neactivitate prin retragerea funcției, s’a chemat in activitate la vacanța ce este in regimentul 1 de ro­șiori.— Prin decret cu No. 333, din 10 Fe­vruarie 1873, s’au numit și permutat: d. C. Grigorie Bengescu, fost procurore la curtea de apel din Craiova, membru la aceeași curte, in locul d-lui I. O. Boltineanu, d. O. Stefănescu, licențiat in drept din Paris, ac­tual p­rocurore pe lângă curtea de apel din București, membru la aceeași curte, in lo­cul remas vacant prin punerea in disponi­bilitate a d-lui M. Pală; d. G. Schina, doc­tor in drept de la facultatea din Paris, fost șef de bi­rou in ministerul justiției, actual membru la tribunalul Ilfov, procurare pe lăngă curtea din București, in locul d-lui C. Stefănescu, înaintat; d. V. Arvencse, licen­țiat in drept din Paris, actual membru la tribunalului Ilfov, președinte la secția II, a­­celași tribunal, in locul vacant; d. Dimitrie Șoimescu, doctor in drept din Paris, actual membru la secția II corecționale a tribuna­lului Ilfov, in aceeași dualitate la secțiunea I civile a aceluiași tribunal, in locul d-lui V. Arvenesc, înaintat; d. S. Ciulei, actual jude instructoro la tribunalul Prahova, mem­bru la tribunalul Ilfov, secțiunea II corec­­ționale, in locul d-lui Șoimescu, permutat; d. N. Prisiceanu, licențiat in drept din Pa­ris, actual membru la tribunalul Ilfov, sec­țiunea comerciale, in aceeași dualitate la secțiunea II civile, in locul d-lui G. Schina, înaintat; d. N. Xida, vechia membru de tri­bunal, întrunind condițiunile art. 1 și 7 din legea de admisibilitate, membru la secțiunea comercială a tribunalului Ilfov, in locul d-lui Prisicianu, permutat: — Prin decrete cu data din 13 Fevruarie curent, s’au numit: d. Ge­orge Constantin Rovinaru, fost sub-prefect, polițain și sub-stitut, sub-prefect la plasa Jiul, județul Gorjiu, in locul d-lui loan Con­­stantinescu­, destituit, d. Vasile Ghencil, sub­prefect la plasa Corodai, județul Tuto­va, din 13 Noemvrie o tălmăcire care il pune in deplină armonie cu raportul d-lui de Bro­glie.­Se asigură că­ in urmarea unui con­siliu de miniștri, și sub presiunea membri­lor di­n cabinetul sen care eșiți din șirurile drepte’, luase angajamente cătră dansa, d. Thiers a lăsat d-lui Dufaure sarcina de a menținea echivocul care domnește in Fran­ția de la întrunirea Adunărei actuale. Camiera după­ ce a­ auzit­ din urmă pe mai mulți deputați, a pronunțat inchiderea dis­­cuțiunii generale și a hotărit cu 475 voturi contra 199 și 25 absențiuni, că va trece la discuțiune pe articole. Cela 199 voturi de oposiție sunt: a­le dreptei extreme și a­le stângei radicale.­­NGLIA. Cestiunea Asiei centrale a dat foc in Ca­mera Comunilor la nonle interpelări. De astă dată era vorba de un tratat secret pe care Rusia l-ar fi inchiat cu Persia, a că­­ruia esistență a fost negată de amăndoue aceste puteri. Lordul Enfield a respuns că acest tratat a fost obicctul unor corespon­dențe care in curăm­ vor fi comunicate Par­lamentului. Guvernul reginei nu a fost in­format de căt in 1872 de înțelegerile din­tre curțile de Teheran și St. Petersburg, în virtutea cărora Rusia ocupă malul drept a riului Azzek, ce se varsă in marea Caspică. Procesul despre reforma educației superi­oare in Irlanda, tot provoacă incă vii ob­­iecțiuni. Representanții sectelor religioase neatărnate întrunite la Birmingam, au for­mulat o protestare care razemă imputările ce s’ar putea face propunerilor d-lui Glad­stone, din puntul de vedere liberal. GERMANIA. După inițiativa mareșalului de Moltke, guvernul imperial german a supus consiliu­lui federal un procet de lege prin care un credit de un milion de franci pentru face­rea de noue harte pe deosebite scări, spre a înzestra cu ele statul major general și cele cinsprizate corpuri de armată. Proectul de lege care modifică done avii* cule din constituțiunea prusiană, spre a o pune in armonie cu legile anticlericale, su­puse oamerilor, a fost adoptat definitiv cu majoritate de 218 voturi contra a 108. Progresiștii care de respect pentru­ principi­ile lor, făcuse la tribună obiecțiunii lor, nu s’au separat la votul final de majoritate. Modificarea acestor articole din constitu­­țiune, care se rapoartă la libertatea cultului, implică cu necesitate adoptarea legilor an­­ticlericale, care se abat in câtva de aceste garanții constituționale. Nu rămâne clar nici o indocală că aceste proecte de legi vor fi votate fără lungi desbateri, și cu o mare majoritate. Ele vor avea in urm­ă să treacă prin Camera înaltă, insă după expe­­riența celui de pe urmă conflict intre aceas­tă Cameră și guvern, adoptarea lor este si­gură. Ministrul cultelor, d. Falk, a decla­rat-o dinainte cu mari aplauze­­ din partea Camerei deputaților. Tot acest ministru in­sistând asupra necesității de a m­ăuțirea pentru câtva timp cel puțin consiliul supe­rior eclesiastic a cultului evangelic, a anun­țat cu mare mulțumire a Camerei, că a re­dactat un procet­ de lege destinat a refor­ma, intr'un înțeles mai liberal organizarea ierarhică actuală a Bisericei evangelice, a căria cap legal este regele. El iși propune mai intăi de a proceda organizând sinodu­­rile după provinții, și de a nu constitui un sinod general de­căt cănd sinodurile pro­vinciale vor fi manifestat dorința. Aceasta este o adeverată discentralizare a ierarhiei protestante. HVITERA. Lupta intre puterea civilă și conspirația ultramontană continuă și se agravează. Pre­oții cantonului care au subsemnat o pro­testare in contra revocărei episcopului Lo­­chat, au fost somați de a se retracta sub pedeapsă de a fi urmăriți pe calea legală. Ex-episcopul Mermiliad, alungat din Geneva, se bucură la Feri­cv de ovațiunile credin­cioșilor săi, dar guvernul elvețian pare că proc­­iv să pună un capăt acestor demon­strări, încurajate de vatican. Un preot ca­tolic din Bern a găsit un mijloc ingenios de a brava oprirea impusă­­ le lege să ce­tească pe amvon) scrisoarea pastorală a e­­piscopului Lochat. El a dat s’o cetească in biserică un dentist. Legea n’a fost violată negreșit, dar invențiunea este demnă de un Jesuit. AU­ST­RO-U­N­G­A­RIA. Camera deputaților din Pesta a primit o propunere presentată de un membru din stânga,­­l. Irányi, prin care invită pe gu­mi de a supune Dietei, căt mai degrabă, ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. La ședința din 28 Fevr., D. de Broglie a respins (l­u­i Gambetta, printrrun discurs care șamanii foarte mult cu raportul seu, ce caută a cruța pe toți dar fără a lămuri ni­mic. Cerăndu-se in urmă închiderea discu­­țiunei generale, ea a fost respinsă până ce guvernul nu va da expuicările ce i se ceruse, cu toate că d. Thera a dat a înțelege că ar prefera să lase aceste explicări pentru discu­țiu­nea art­icolelor. In ședința din 1 Martie, d. Dufaure a dat explicările cerute guvernului. Discursul seu n’a făcut de loc se înceteze, îndoiala de care se plăug in același timp deputații din stânga și din dreapta. El arată totuși o nouă conversiune a guvernului spre dreapta. Spre »’și atrage această fracțiune, d. Du­faure a reinoit manopera sa din 14 De­cemvrie. El a susținut că pactul din Bor­deaux rămâne neatins, și a dat mesajului" CURIERUL DE­UM. proectele de legi asupra libertăței religioase și asupra căsătorii civile obligatoare. Pro­punerea a fost adoptată, și guvernul se ve­de astfel silit de a dovedi liberalismul seu prin măsuri serioase. ȘTIRI LOCALE. «*** (P­r­ol­e­c­ț­i­un­e.) Astăzi la ora unul după două­spre­zece, D. I Negruzzi va ține a patra prelecțiune a Societăței Junimea. D-sa va vorbi despre descope­rirea plugului. *""* (C­o­n­c­e­r­t.) Mâne sară va avea loc in sala tronului conceutul dat de D. Marek, cu concursul mai multor dame din societate D-na A Negruzzi, D-na E. Racoviță, D-na Casimir și acel a so­ției D-sale D-na Marek. Programul pe care il publicăm mai la vale este di­n cele mai interesante piese atrăgătoare. La sfirșitul concertului D. Th. Aslan va cânta două șansonete comice francese. în­ (Teatru,) Joi la 1 Martie, se va juca pentru prima și ultima oară, in beneficiul eminenților noștri artiști D-na Stavrosen și D. Balănescu, drama in 5 acte intitulată „Arta și Inima sau viața unei actrițe“, de D. Th. Bariere. Numi­ta piesă este una din cele mai frumoase drame a repertorului teatral, unde am­­pii noștri artiști se deosebesc prin ro­lurile d-lor, D na Stavrescu ca tragedi­­aia eminentă și D. Bâlănescu ca comic de primul ordin.—Suntem siguri că pu­blicul va fi numeros. (T­i­m­p­u­l) ce a fost atât de fru­mos câte­va zile incăt primavara părea că a sosit, acuma s’a stricat de tot. A început ploi ce promit a ținea mult timp, barometrul a căzut de tot jos. Insertium și Reclame, E­PIT­R­O­P­I­A GENERAL A ll Casei Spitalelor si Ospiciilor Sf. Spiridon. AJ II­I, Ț­E­M­I­R­E. No. 496. Onorabililor persoane, notate mai jos, care au bine­voit a oferi seama­ Spita­lului din vilea l­ărlău, această Epitropie le esprimă cuvenitele saie m­istremiri, pentru aseminea ofrandă făcută in profitul omenirei suferinde: „ Ecaterina Mustea, Iași . . 100 Epitropi : T­r. Bendella. Director Marinoschi. Șef Serviciului I­. Filostrat. 1873 Fevruarie 21 zile. Drumuri. D-na Eliza Sturza din comuna Șcheia 350 » Maria Bilea, Hărlău . . . 25 n Finareta Gh­ica, Deleni . . 150 n Gatinca Gheorghiu, Iași . . 160 « Profira Dimitriu, Iași ... 110 „ Maria Tomovescu, Hărlău. . 60 Compania drumului ferat Lemb.-Cern,­Iași. Liniile Române. I­N­Ș­T­I­I­N­Ț­A­R­E. Se face aici cunoscut onor. public, cum că de la Fevruarie a. c. incepănd se va reduce prețul unui străujiu (mold.) de lemne­­le foc din depositul garei, de la 82 la 77 franci și a unui jumătate stănjin de la 42,50 bani la 40 franci, sub ințeles și caratul lor in curtea destinată, Iași, in 22/1i Fevruarie 1873. Direcția de esploatare. INDUSTRIA ROMÂNA LIBERTATEA COMERCIULUI JJK IMPORTATIUNE. Ochire generală. (Urmare), înainte de a fi propagată de către en­glezi, libertatea comercială fusese scoasă la lumină ca teorie de cătră francosul Quesnay, fumlatorele școalei fisiocratice. Acesta ca mai m­ult ca filosof și ca filantrop decât ca om de Stat și economist practic, îi plăcea să considere lumea ca o republică comercianta , raționa pentru fericirea omenirei și mai in­­totdeauna făcea abstracțiune de națiuni. Ast­fel dară in urma ideilor lui QueeDity și Smith economia politică care pănă aci fusese pentru oamenii de Stat din toate ță­­rile și in special­­l in Englitera și Francia, o știință care in va­ța cum sa se desvolteze avuția națională a fie­căruia Stat, in parte deveni o știință umanitară. Oamenii cari începură să o cultiveze, luând pe Smith de model, ui­tară că exista națiuni; că națiunile au inte­rese diverse, avură și au pănă astăzi in ve­dere lumea întreaga, umanitatea. Americanul Thomas Cooper, unul dintre cei mai călduroși apărători ai libertății co­merciale, crezind ca tot un cate înțeles pe deplin, scria că „națiunea este o invențiune gramaticală, imaginată numai pentru a în­lătura peri trasele, ceva care iți asistă de­cât iu­crierii oamenilor politici“. Nimeni nu se poate îndoi despre bunele intențiuni ale unor oameni însem­nați ca Smith­; nimeni nu contestează că lumea să indru­­mează treptat cătră libertatea comercială, cătră relațiuni ca să zicem așa frățește intre popoare, că viitorul va produce o confede­­rațiune universală de popoare producând in pace, ceea ce insa ne permitem a crede dimpreună cu alți oameni celebri, și intre alții cu ilustrul economist List, este că in momentul de față toată lumea nu este gata ea să se aplice asemenea teorii; că de­o­cam­dată, după cum­ zice economistul citat, „economia politică sau națională, plecând de la ideea de naționalitate, trebue să se in­vețe cum o națiune dată, in situațiunea ac­tuală a lumei, și fiind in samă împrejurări­le carii sunt particulare, poate conserva și ameliora starea sa economică“. Permis eco­nomiștilor teoretici să privească desvoltarea economică a națiunilor din punctul de ve­dere cosmopolit, umanitar, permis să Îndem­ne lumea ca să se aplice a lucra pentru a pregăti o asociațiune universală intre po­poare, pentru a sa apropia și a realisa vi­surile de pace perpetuă, de înfrățire univer­sală ale abatelui de Saint-Pierre și Enric IV, permis in sine ca să urmărească adop­tarea cu timpul a libertății comercială; ănstj, fie permis și economiștilor practici, oameni­lor de Stat ebiemați a căr­as și a presiuia la desvoltarea economică a diferitelor Sta­turi, ale asigura independința națională, că, ținănd samă de starea politică, socială și economică actuală, și de interesele particu­lare ale fie­cării națiuni, să lucreze in sen­sul economiei naționale. Schița istorică care urmează mai la vale, va arata că ormenii de stat, cu toate stă­ruințele economiștilor cosmopoliți, au urmat pănă in ziua de astăzi o politică economică cu totul opusă doctrinei libertății absolute a comerțului; că guvernul englez n’a intrat pe calea libertății comerciale decăt atunce cănd s’a convins că industria englesa poate concura cu industria sumei întregi, că și as­tăzi Engliteza a păstrat in legislațiunea sa tarife iu destul de protectoare pentru unele producte; —că Francia, cu toată prosperi­tatea industriei și comerțului seu, are pănă astăzi o legislațiune dianiară foarte protec­toare;— cu Austria și Rusia nu se mulțu­mesc numai de facsa protectoare, dară­și prohibează importarea m­ai multor obiecte; că Staturile­ Unite ale americei, a cărora in­dustrie este mai Înflorită decăt a celor mai înaintate Staturi in Europa, totuși au pănă in ram­untul de față legislațiunea cea mai protectoare; că industria, agricultura și co­merțul au înflorit in toate Staturile, fără as­­cepțiune, sub regimul protector; că in fi­­e căte-va Sfaturi cari din causa neștiinței și a nepricepere!, sau din alte împrejurări au renunțat la sistemul protector, n’au nici o industrie, stau in amorțire. România cu riscul de ași compromite e­­xistența sa politică, de a nu vedea nici o industrie importantă prinzind rădăcini pe teritorul seu, de a fi pentru veci colonia a acelor staturi cari ’i trimit productele indus­triei, nu poate să urmeze altă cale decât acea pe care a urmat-o și o urmează pănă astăzi toate staturile înflorite. Ar fi o sub­c­­ție care ar periclita esistență națională, ca noi să pretindem a face mai bine decăt En­glitera, Francia, Germania etc. Sunt permise experiențele cănd ele nu lovesc in esistență unui stat. ăusc nu putem admite că pentru a face plăcere școalei engleze, școalei eco­nomice cosmopolite, să ne apucăm noi să esperimentăm teoriele neaplicate pănă ase­tăzi de cătră nici o țară dintre acelea cari au ajuns la oare­care grad de prosperitate. Dacă in lumea aceasta ar exista o turmă și un păstor, dacă oamenii in loc să caute a se cotropi și a se sfâșie, am trăi ca frații; dacă chiar in condițiile de astăzi, România ar fi tot a­tăt de înaintată ca și Enghitera, atunci negreșit că protecțiunea contra con­curenței străine ar fi in dauna intereselor noastre Dară ce suntem? Ce industriă a­­vem? In ce stare ui senilă comerțul? adep­ții scoalei cosmopolite ne vor zice că indus­triei create prin protecțiune nu pot fi du­rabile, și noi la rândul nostru le vom res­­punde, că nu vedem industria franceză cre­ată de Colbert și des­voltat­ă sub regimul protector, să nu fi durat; asemenea și acea englesă, americană și altele. Noi nu cerem că in România să se introducă industrii im­posibile, ci dintre acelea fără cari un stat trebue considerat ca barbar, ast­fel sunt fa­­bricațiunea postavurilor, a penzeturilor de in și de cânepă, a stofelor de lână și ran>­tasă, industria ferului, fabricațiunea puilor, a hârtiei și altele, care toate ar prospera dacă la inceput ar fi incuragiate și prote­­giate. Ni se va opune ănsc că aici aceasta nu putem face căci tractatul de comerț in­chiat intre Turcia și alte staturi ale Euro­pei ne este impus, și că după acest tractat nu putem avea taxe protectoare. Știm din nefericire, că undle sfaturi ne-au iubit atăt de mult și au dorit să vază țara aceasta atât de prosperă, incăt au luat toate m­iisu­­rile ce le-a stat iu putință, pentru ca să nu apucăm pe calea greșită pe care au apucat ele iușite! Acest tractat pe care românii nu'i recunosc și nu’l pot recunoaște, căci a­­ceasta ar fi peirea lor, nu are să fie etern, numai noi să știm lacra. Afară de aceasta avem in destule mijloace pentru a putea in­­curagia industriele locale până atunci cănd vor ajunge in stare ca să se lupte cu in­dustriile streine; și aceste mijloace simt scutirea de ori­ce dări pentru un timp dat. Înlesniri de esploatațiime, scutirea de vamă

Next