Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1873 (Anul 6, Nr. 1-69)
1873-02-25 / nr. 23
denșii, și că aceștia insistă, prin tot felul de mijloace, ca articolul 8 să fie respins. Asemenea manevre nu pot avea se înțelege nici un efect anse impertinența și entezarea lor e atât de mare nncăt e am auzit declarând, că lor nu le trebue alta decăt numai ca legea să nu fie votată astăzi in 17. Puteți înțelege care e scopulf și speranța lor. NTMIRI. Prin decret cu No. 330, (1. Gabriel Capsa s’a confirmat in funcțiunea de adjutor pe lângă d. primar al comunei urbană Fălticeni, din județul Suceava.—Prin decret cu No. 340, s’a disolvat consiliul comunei rurale Măstăcanii, din județul Covurluiu, și s’a inlocuit, cu o comisiune interimară prevăzută de menționatul art. de lege, până la o nouă alegere. — Prin decret cu No. 360, d. Stefan Rusănescu s’a confirmat in funcțiunea de primar al comunei urbană Craiova, din județul Doljin, fară in aceea de adjutoare pe lângă d-sa, d-nii Costachi Dimitrescu, Ștefan Zugănescu, Petre Mihail și Eftime Donescu. — Prin decret cu No. 362, s’a disolvat consiliul comunei rurale Turcenii, din județul Gorjiu, și s’a înlocuit cu o comisiune interimară prevăzută de menționatul articol de lege, până la o nouă alegere. — Prin decret cu No. 352, din 12 Fevruarie 1873, d. Rădulescu Constantin, s’a confirmat in postul de conductor postal clasa II cu Începere de la 1 (13) Martie. — Prin decrete cu No.24, din 9 Fevruarie 1873, s’a confirmat in postul de conductor postal clasa I Pavel Chiriac Gustav, pe ziua de 15 Fevruarie curent. — Prin decret cu No. 335, d. Marin Petrescu, s’a confirmat in funcția de primar al comunei urbane Alecsandria, din districtul Teleorman, eară intr’acea de, adjutoare pe lăngă d-sa pe d. Pandele Zahariescu, preotul Anghei, Tanase Iliescu și Ioan Marinovîci. — Prin decret cu No. 345, din 12 Fevruarie 1873, d. G. Obreja s’a numit verificator la casieria Suceava, in locul d-lui Dimitriu. — Prin decret cu No. 334, din 10 Fevruarie 1873, s’a numit d. Dogărescu, actual factor clasa III la gara Giurgiu, adjutor al perceptorului de bagaje la aceeași gară, in locul dlui I. Grigorovici, destituit. — Prin decret cu No. 347, din 12 Fevruarie 1873, d. sub-locotenent. Ioachim loan, aflat in neactivitate prin retragerea funcției, s’a chemat in activitate la vacanța ce este in regimentul 1 de roșiori.— Prin decret cu No. 333, din 10 Fevruarie 1873, s’au numit și permutat: d. C. Grigorie Bengescu, fost procurore la curtea de apel din Craiova, membru la aceeași curte, in locul d-lui I. O. Boltineanu, d. O. Stefănescu, licențiat in drept din Paris, actual procurore pe lângă curtea de apel din București, membru la aceeași curte, in locul remas vacant prin punerea in disponibilitate a d-lui M. Pală; d. G. Schina, doctor in drept de la facultatea din Paris, fost șef de birou in ministerul justiției, actual membru la tribunalul Ilfov, procurare pe lăngă curtea din București, in locul d-lui C. Stefănescu, înaintat; d. V. Arvencse, licențiat in drept din Paris, actual membru la tribunalului Ilfov, președinte la secția II, același tribunal, in locul vacant; d. Dimitrie Șoimescu, doctor in drept din Paris, actual membru la secția II corecționale a tribunalului Ilfov, in aceeași dualitate la secțiunea I civile a aceluiași tribunal, in locul d-lui V. Arvenesc, înaintat; d. S. Ciulei, actual jude instructoro la tribunalul Prahova, membru la tribunalul Ilfov, secțiunea II corecționale, in locul d-lui Șoimescu, permutat; d. N. Prisiceanu, licențiat in drept din Paris, actual membru la tribunalul Ilfov, secțiunea comerciale, in aceeași dualitate la secțiunea II civile, in locul d-lui G. Schina, înaintat; d. N. Xida, vechia membru de tribunal, întrunind condițiunile art. 1 și 7 din legea de admisibilitate, membru la secțiunea comercială a tribunalului Ilfov, in locul d-lui Prisicianu, permutat: — Prin decrete cu data din 13 Fevruarie curent, s’au numit: d. George Constantin Rovinaru, fost sub-prefect, polițain și sub-stitut, sub-prefect la plasa Jiul, județul Gorjiu, in locul d-lui loan Constantinescu, destituit, d. Vasile Ghencil, subprefect la plasa Corodai, județul Tutova, din 13 Noemvrie o tălmăcire care il pune in deplină armonie cu raportul d-lui de Broglie.Se asigură că in urmarea unui consiliu de miniștri, și sub presiunea membrilor din cabinetul sen care eșiți din șirurile drepte’, luase angajamente cătră dansa, d. Thiers a lăsat d-lui Dufaure sarcina de a menținea echivocul care domnește in Franția de la întrunirea Adunărei actuale. Camiera după ce a auzit din urmă pe mai mulți deputați, a pronunțat inchiderea discuțiunii generale și a hotărit cu 475 voturi contra 199 și 25 absențiuni, că va trece la discuțiune pe articole. Cela 199 voturi de oposiție sunt: ale dreptei extreme și ale stângei radicale.NGLIA. Cestiunea Asiei centrale a dat foc in Camera Comunilor la nonle interpelări. De astă dată era vorba de un tratat secret pe care Rusia l-ar fi inchiat cu Persia, a căruia esistență a fost negată de amăndoue aceste puteri. Lordul Enfield a respuns că acest tratat a fost obicctul unor corespondențe care in curăm vor fi comunicate Parlamentului. Guvernul reginei nu a fost informat de căt in 1872 de înțelegerile dintre curțile de Teheran și St. Petersburg, în virtutea cărora Rusia ocupă malul drept a riului Azzek, ce se varsă in marea Caspică. Procesul despre reforma educației superioare in Irlanda, tot provoacă incă vii obiecțiuni. Representanții sectelor religioase neatărnate întrunite la Birmingam, au formulat o protestare care razemă imputările ce s’ar putea face propunerilor d-lui Gladstone, din puntul de vedere liberal. GERMANIA. După inițiativa mareșalului de Moltke, guvernul imperial german a supus consiliului federal un procet de lege prin care un credit de un milion de franci pentru facerea de noue harte pe deosebite scări, spre a înzestra cu ele statul major general și cele cinsprizate corpuri de armată. Proectul de lege care modifică done avii* cule din constituțiunea prusiană, spre a o pune in armonie cu legile anticlericale, supuse oamerilor, a fost adoptat definitiv cu majoritate de 218 voturi contra a 108. Progresiștii care de respect pentru principiile lor, făcuse la tribună obiecțiunii lor, nu s’au separat la votul final de majoritate. Modificarea acestor articole din constituțiune, care se rapoartă la libertatea cultului, implică cu necesitate adoptarea legilor anticlericale, care se abat in câtva de aceste garanții constituționale. Nu rămâne clar nici o indocală că aceste proecte de legi vor fi votate fără lungi desbateri, și cu o mare majoritate. Ele vor avea in urmă să treacă prin Camera înaltă, insă după experiența celui de pe urmă conflict intre această Cameră și guvern, adoptarea lor este sigură. Ministrul cultelor, d. Falk, a declarat-o dinainte cu mari aplauze din partea Camerei deputaților. Tot acest ministru insistând asupra necesității de a măuțirea pentru câtva timp cel puțin consiliul superior eclesiastic a cultului evangelic, a anunțat cu mare mulțumire a Camerei, că a redactat un procet de lege destinat a reforma, intr'un înțeles mai liberal organizarea ierarhică actuală a Bisericei evangelice, a căria cap legal este regele. El iși propune mai intăi de a proceda organizând sinodurile după provinții, și de a nu constitui un sinod general decăt cănd sinodurile provinciale vor fi manifestat dorința. Aceasta este o adeverată discentralizare a ierarhiei protestante. HVITERA. Lupta intre puterea civilă și conspirația ultramontană continuă și se agravează. Preoții cantonului care au subsemnat o protestare in contra revocărei episcopului Lochat, au fost somați de a se retracta sub pedeapsă de a fi urmăriți pe calea legală. Ex-episcopul Mermiliad, alungat din Geneva, se bucură la Fericv de ovațiunile credincioșilor săi, dar guvernul elvețian pare că prociv să pună un capăt acestor demonstrări, încurajate de vatican. Un preot catolic din Bern a găsit un mijloc ingenios de a brava oprirea impusă le lege să cetească pe amvon) scrisoarea pastorală a episcopului Lochat. El a dat s’o cetească in biserică un dentist. Legea n’a fost violată negreșit, dar invențiunea este demnă de un Jesuit. AUSTRO-UNGARIA. Camera deputaților din Pesta a primit o propunere presentată de un membru din stânga,l. Irányi, prin care invită pe gumi de a supune Dietei, căt mai degrabă, ȘTIRI DIN AFARĂ. FRANȚIA. La ședința din 28 Fevr., D. de Broglie a respins (lui Gambetta, printrrun discurs care șamanii foarte mult cu raportul seu, ce caută a cruța pe toți dar fără a lămuri nimic. Cerăndu-se in urmă închiderea discuțiunei generale, ea a fost respinsă până ce guvernul nu va da expuicările ce i se ceruse, cu toate că d. Thera a dat a înțelege că ar prefera să lase aceste explicări pentru discuțiunea articolelor. In ședința din 1 Martie, d. Dufaure a dat explicările cerute guvernului. Discursul seu n’a făcut de loc se înceteze, îndoiala de care se plăug in același timp deputații din stânga și din dreapta. El arată totuși o nouă conversiune a guvernului spre dreapta. Spre »’și atrage această fracțiune, d. Dufaure a reinoit manopera sa din 14 Decemvrie. El a susținut că pactul din Bordeaux rămâne neatins, și a dat mesajului" CURIERUL DEUM. proectele de legi asupra libertăței religioase și asupra căsătorii civile obligatoare. Propunerea a fost adoptată, și guvernul se vede astfel silit de a dovedi liberalismul seu prin măsuri serioase. ȘTIRI LOCALE. «*** (Prolecțiune.) Astăzi la ora unul după douăsprezece, D. I Negruzzi va ține a patra prelecțiune a Societăței Junimea. D-sa va vorbi despre descoperirea plugului. *""* (Concert.) Mâne sară va avea loc in sala tronului conceutul dat de D. Marek, cu concursul mai multor dame din societate D-na A Negruzzi, D-na E. Racoviță, D-na Casimir și acel a soției D-sale D-na Marek. Programul pe care il publicăm mai la vale este din cele mai interesante piese atrăgătoare. La sfirșitul concertului D. Th. Aslan va cânta două șansonete comice francese. în (Teatru,) Joi la 1 Martie, se va juca pentru prima și ultima oară, in beneficiul eminenților noștri artiști D-na Stavrosen și D. Balănescu, drama in 5 acte intitulată „Arta și Inima sau viața unei actrițe“, de D. Th. Bariere. Numita piesă este una din cele mai frumoase drame a repertorului teatral, unde ampii noștri artiști se deosebesc prin rolurile d-lor, D na Stavrescu ca tragediaia eminentă și D. Bâlănescu ca comic de primul ordin.—Suntem siguri că publicul va fi numeros. (Timpul) ce a fost atât de frumos câteva zile incăt primavara părea că a sosit, acuma s’a stricat de tot. A început ploi ce promit a ținea mult timp, barometrul a căzut de tot jos. Insertium și Reclame, EPITROPIA GENERAL A ll Casei Spitalelor si Ospiciilor Sf. Spiridon. AJ III, ȚEMIRE. No. 496. Onorabililor persoane, notate mai jos, care au binevoit a oferi seama Spitalului din vilea lărlău, această Epitropie le esprimă cuvenitele saie mistremiri, pentru aseminea ofrandă făcută in profitul omenirei suferinde: „ Ecaterina Mustea, Iași . . 100 Epitropi : Tr. Bendella. Director Marinoschi. Șef Serviciului I. Filostrat. 1873 Fevruarie 21 zile. Drumuri. D-na Eliza Sturza din comuna Șcheia 350 » Maria Bilea, Hărlău . . . 25 n Finareta Ghica, Deleni . . 150 n Gatinca Gheorghiu, Iași . . 160 « Profira Dimitriu, Iași ... 110 „ Maria Tomovescu, Hărlău. . 60 Compania drumului ferat Lemb.-Cern,Iași. Liniile Române. INȘTIINȚARE. Se face aici cunoscut onor. public, cum că de la Fevruarie a. c. incepănd se va reduce prețul unui străujiu (mold.) de lemnele foc din depositul garei, de la 82 la 77 franci și a unui jumătate stănjin de la 42,50 bani la 40 franci, sub ințeles și caratul lor in curtea destinată, Iași, in 22/1i Fevruarie 1873. Direcția de esploatare. INDUSTRIA ROMÂNA LIBERTATEA COMERCIULUI JJK IMPORTATIUNE. Ochire generală. (Urmare), înainte de a fi propagată de către englezi, libertatea comercială fusese scoasă la lumină ca teorie de cătră francosul Quesnay, fumlatorele școalei fisiocratice. Acesta ca mai mult ca filosof și ca filantrop decât ca om de Stat și economist practic, îi plăcea să considere lumea ca o republică comercianta , raționa pentru fericirea omenirei și mai intotdeauna făcea abstracțiune de națiuni. Astfel dară in urma ideilor lui QueeDity și Smith economia politică care pănă aci fusese pentru oamenii de Stat din toate țările și in speciall in Englitera și Francia, o știință care in vața cum sa se desvolteze avuția națională a fiecăruia Stat, in parte deveni o știință umanitară. Oamenii cari începură să o cultiveze, luând pe Smith de model, uitară că exista națiuni; că națiunile au interese diverse, avură și au pănă astăzi in vedere lumea întreaga, umanitatea. Americanul Thomas Cooper, unul dintre cei mai călduroși apărători ai libertății comerciale, crezind ca tot un cate înțeles pe deplin, scria că „națiunea este o invențiune gramaticală, imaginată numai pentru a înlătura peri trasele, ceva care iți asistă decât iucrierii oamenilor politici“. Nimeni nu se poate îndoi despre bunele intențiuni ale unor oameni însemnați ca Smith; nimeni nu contestează că lumea să indrumează treptat cătră libertatea comercială, cătră relațiuni ca să zicem așa frățește intre popoare, că viitorul va produce o confederațiune universală de popoare producând in pace, ceea ce insa ne permitem a crede dimpreună cu alți oameni celebri, și intre alții cu ilustrul economist List, este că in momentul de față toată lumea nu este gata ea să se aplice asemenea teorii; că deocamdată, după cum zice economistul citat, „economia politică sau națională, plecând de la ideea de naționalitate, trebue să se invețe cum o națiune dată, in situațiunea actuală a lumei, și fiind in samă împrejurările carii sunt particulare, poate conserva și ameliora starea sa economică“. Permis economiștilor teoretici să privească desvoltarea economică a națiunilor din punctul de vedere cosmopolit, umanitar, permis să Îndemne lumea ca să se aplice a lucra pentru a pregăti o asociațiune universală intre popoare, pentru a sa apropia și a realisa visurile de pace perpetuă, de înfrățire universală ale abatelui de Saint-Pierre și Enric IV, permis in sine ca să urmărească adoptarea cu timpul a libertății comercială; ănstj, fie permis și economiștilor practici, oamenilor de Stat ebiemați a căras și a presiuia la desvoltarea economică a diferitelor Staturi, ale asigura independința națională, că, ținănd samă de starea politică, socială și economică actuală, și de interesele particulare ale fiecării națiuni, să lucreze in sensul economiei naționale. Schița istorică care urmează mai la vale, va arata că ormenii de stat, cu toate stăruințele economiștilor cosmopoliți, au urmat pănă in ziua de astăzi o politică economică cu totul opusă doctrinei libertății absolute a comerțului; că guvernul englez n’a intrat pe calea libertății comerciale decăt atunce cănd s’a convins că industria englesa poate concura cu industria sumei întregi, că și astăzi Engliteza a păstrat in legislațiunea sa tarife iu destul de protectoare pentru unele producte; —că Francia, cu toată prosperitatea industriei și comerțului seu, are pănă astăzi o legislațiune dianiară foarte protectoare;— cu Austria și Rusia nu se mulțumesc numai de facsa protectoare, darăși prohibează importarea mai multor obiecte; că Staturile Unite ale americei, a cărora industrie este mai Înflorită decăt a celor mai înaintate Staturi in Europa, totuși au pănă in ramuntul de față legislațiunea cea mai protectoare; că industria, agricultura și comerțul au înflorit in toate Staturile, fără ascepțiune, sub regimul protector; că in fie căte-va Sfaturi cari din causa neștiinței și a nepricepere!, sau din alte împrejurări au renunțat la sistemul protector, n’au nici o industrie, stau in amorțire. România cu riscul de ași compromite existența sa politică, de a nu vedea nici o industrie importantă prinzind rădăcini pe teritorul seu, de a fi pentru veci colonia a acelor staturi cari ’i trimit productele industriei, nu poate să urmeze altă cale decât acea pe care a urmat-o și o urmează pănă astăzi toate staturile înflorite. Ar fi o subcție care ar periclita esistență națională, ca noi să pretindem a face mai bine decăt Englitera, Francia, Germania etc. Sunt permise experiențele cănd ele nu lovesc in esistență unui stat. ăusc nu putem admite că pentru a face plăcere școalei engleze, școalei economice cosmopolite, să ne apucăm noi să esperimentăm teoriele neaplicate pănă asetăzi de cătră nici o țară dintre acelea cari au ajuns la oarecare grad de prosperitate. Dacă in lumea aceasta ar exista o turmă și un păstor, dacă oamenii in loc să caute a se cotropi și a se sfâșie, am trăi ca frații; dacă chiar in condițiile de astăzi, România ar fi tot atăt de înaintată ca și Enghitera, atunci negreșit că protecțiunea contra concurenței străine ar fi in dauna intereselor noastre Dară ce suntem? Ce industriă avem? In ce stare ui senilă comerțul? adepții scoalei cosmopolite ne vor zice că industriei create prin protecțiune nu pot fi durabile, și noi la rândul nostru le vom respunde, că nu vedem industria franceză creată de Colbert și desvoltată sub regimul protector, să nu fi durat; asemenea și acea englesă, americană și altele. Noi nu cerem că in România să se introducă industrii imposibile, ci dintre acelea fără cari un stat trebue considerat ca barbar, astfel sunt fabricațiunea postavurilor, a penzeturilor de in și de cânepă, a stofelor de lână și ran>tasă, industria ferului, fabricațiunea puilor, a hârtiei și altele, care toate ar prospera dacă la inceput ar fi incuragiate și protegiate. Ni se va opune ănsc că aici aceasta nu putem face căci tractatul de comerț inchiat intre Turcia și alte staturi ale Europei ne este impus, și că după acest tractat nu putem avea taxe protectoare. Știm din nefericire, că undle sfaturi ne-au iubit atăt de mult și au dorit să vază țara aceasta atât de prosperă, incăt au luat toate miisurile ce le-a stat iu putință, pentru ca să nu apucăm pe calea greșită pe care au apucat ele iușite! Acest tractat pe care românii nu'i recunosc și nu’l pot recunoaște, căci aceasta ar fi peirea lor, nu are să fie etern, numai noi să știm lacra. Afară de aceasta avem in destule mijloace pentru a putea incuragia industriele locale până atunci cănd vor ajunge in stare ca să se lupte cu industriile streine; și aceste mijloace simt scutirea de orice dări pentru un timp dat. Înlesniri de esploatațiime, scutirea de vamă