Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)
1873-07-15 / nr. 81
X" f Anul VI I* HEȚU L ABONAMENTULU I: lași: Pe an an 20 lei noi;— Pe șese luni 11 lei noi; —Pe trei luni 6 lei noi. Districte: Pe un an 24 lei noi; —Pe șese luni 1B lei noi; — Pe trei luni 7 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci; — Germania: Pe 6 luni 18 franci, Italia: Height, Elveția: —Pe șese luni 22 franci. —Francia. Pe șase luni 20 franci. îassi. Duminica 13 iulie, 1873. Apare de TREI ori pe septamana DUMINICA, MERCUR și VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. f Esamphirul 20 bani. CALENDARUL SEPTAMANEI. No. 81, lnserțiuni și reclame: Rândul Go bani. — Epistole neflancate nu se primesc, ~ scriptele nepublicate se vor arde. Stil Stil miuv I Tim K 11 I ni IVI KSsaritul Apusul I Stil Stil 1)10A PATRONUL III. ENKSsaritul Apusul I vecilin. nou. "10A" PATRONUL VIIII. Soarelui. Soarelui. vechii.. nou. j IAikon uu Vikiin. Soarelui. Soarelui. 1 ’ Iulie7... iulie. löre. m. Ore. m. Iulie. Iulie. Ore. m. Ore. m.ir. 27 ’ Duminică. Mart.. Chirie. Iulita. 4 34 7 22 19 31 Joi. Cuv. Die și Macrina. 4 39 7 19 16 28 Luni. Martirul Antinogen. 4 35 7 21 20 Aug. 1 Vineri. (t) Profetul Iile. 4 41 7 18 17 29 Marti. Martira Marina. 4 36 7 20 21 2 Sămbăt S. Cuv. hunion și loan. 4 40 7 17 18 30 Mercarii M. Jachint și Emilian. 4 39 7 19 22 3 Duiaiuivg. ț St Mironos. Maria Magdalina. 4 42 7 _14_ ESPOSIȚIUNEA UNIVERSALĂ. Să știe, că Exposițiunea, universală de la Viena s’a deschis la 1 Mai. împrejurări diverse au contribuit ca la această epocă toate națiunile să nu fie încă instalate definitiv, ba nici chiar Austria care se află acasă. Astăzi putem zice că Exposițiunea este încheiată. Cea din urmă galerie care nu era încă gata, galeria mașinilor industriale, s’a deschis publicului. Juriul internațional, compus din mai multe sute de persoane, s-a constituit. In sata de 15 Iunie (si n.), toți membrii sosiți la Viena au fost întruniți de către Baronul Swartz, comisarul general al Exposițiunei, in spațioasele saloane ale societății de arte. Prezența a atâtor persoane din toate țările globului in aceleași saloane; convorbirile in diferite limbi esistente; relațiunile ce se stabileau intre bărbații care compun această mare expertiză internațională, forma un spectacol imposant. Comisarul general al Exposițiunei a făcut onorite casei cu toată afabilitatea putincioasă. La 16 Iunie juriul internațional s’a întrunit in palatul ce-i este destinat in ocolul Exposițiunei și s’a constituit in grupe. Toate obiectele conținute in Exposițiune sunt împărțite in 26 grupe. Subsemnatul, care represintă România in juriul internațional, fac parte din grupa a 2-a care cuprinde: Agricultura,— cultura viei și a arborilor roditori,—articultura, exploatațiunea și industria forestieră. Sunt autoritatinng, după cererea d-lui ministru al agriculturei, comerțului și lucrărilor publice din Romănia, ca să iau parte in toate grupele unde se va simți nevoe. La 18 iunie, grupele și-au ales biurourile lor. Grupa a doua este compusă din 65 de jurați, intre care figurează D-nii Drouyn de Lhuys, fost ministru in Francia, celebrul chimist D. Bousingault, directorii scoalelor de agricultură de la Hohenheim, Grignon, Gembloux, Ti rente și un număr însemnat de agronomi și cultivatori reputați. Țările represintate sunt: Egiptul, America, Brasilia, Belgia, Germania, Spania, Francia, Englitera, Italia, Japonia, Olanda, Portugalia, Ungaria, Rusia, România, Suedia, Norvegia, Elveția și Austria. Președintele acestei grupe, numit de cătră imperatore, este comitele Alfred Potoski. Cu ocasiunea alegerei biurourilor, fie-mi permis a o comunica lectorilor, că subsemnatul am fost ales cu unanimitate de voturi vicepreședinte. Această alegere mi-a procurat deosebita mulțumire de a constata că România nu este uitată in aceste întruniri internaționale. Mă voia sili a o represinta cu toată onoarea ce reclamă alegerea eminenților mei colegi. Timpul material lipsindu-mi ca să pot face o descriere a Exposițiunei din Viena, me voia sili in cronică să atrag atențiunea lectorilor asupra acelor lucrări care interesară mai de aproape seara noastră. Fără a ne ocupa de clasificațiunea adoptată la Exposițiunea din Viena, de punerea sa in aplicațiune, vom mărturisi că acest mare concurs internațional merită de a fi visitat din toate puncturile de vedere. Exposițiunile internaționale, fiecare știe, sunt tablouri in natură, despre starea in care se află producțiunea agricolă și industrială, artele și științele, in diferite țări ale globului. Costisitoare și anevoe de esecutat, aceste Exposițiuni nu se pot face preste tot locul și la fiecare an. Pentru aceea persoanele care au mijloace vor face bine ca să nu lase a le scapa ocasiunea pentru a constata prin sinele unde a ajuns industria omului. Toate productele industriei sunt representate la Viena cu multă distincțiune. ănsă oricât ar fi de importante celelalte ramuri, producțiunea intelectuală, școala, mijloacele de Învățământ adoptate in diferite Staturi ale globului, este una dintre acele care atrage mai cu osebire atențiunea, învățământul primar, temelia civilisațiunei, presintă in Exposițiune specimene demne de toată atențiunea. Am dori ca profesorii noștri să fie pus in posițiune ca să visiteze Exposițunile diferitelor Staturi, căci numai cum anul acesta iși vor putea face o idee despre perfecțiunea metoadelor și despre lipsurile noastre. Ocasiunea este rară, să profităm de densa. Ca și la Exposițiunea de la Paris din 1867, timpul de școală espus de cătră Suedia atrage atențiunea. Nu numai că mobiliarul școlar este din cele mai perfecționate și mai îndemânatice pentru trebuințele elevului, dar colecțiunile științifice puse la disposițiunea tinerilor sunt complecte, potrivit cu cunoștințele predate in scoalele primare. Tipul de scoală americană se destinge prin mobiliarul seu. Nu este națiune in Europa, care să posedeze pupitre mai comode, pentru copii. Compartimentele consacrate in fiecare Stat pentru cărțile și colecțiunile de studiu sunt deja pline in Austria, Francia, America și Germania. Intre Susele ar pute studia profesorii noștri metoadele de invetamîit, colecțiunile de studiu, cărțile didactice. Colecțiunile trimise din deosebite părți ale Austriei se deosebesc mai mult decât s’ar fi așteptat cineva. Cartele geografice espuse de cătră acest stat precum și geologice, agricole și industriale sunt demne de toată atențiunea. In această privință Germania ocupă una dintre cele d’ăntei locuri. Cartele sale in relief și un mapamond care reprezintă fundul oceanului și al mărilor cu curenții și principalele adâncimi, atrag atențiunea generală, încă o dată ar fi neapărat ca să se trimită cățiva dintre acei mai de frunte profesori, cari n’au mijloace, ca să poată studia aceste prețioase și admirabile colecțiuni. —Ceea ce surprinde pe aceea cari au urmărit progresele industriei in diferitele Staturi, este progresul neașteptat ce se constată in unele țări. Intre Rusia de la 1867 și aceea de la 1873 diferința este însemnată. Manufacturile de postavuri, de stofe de bumbac, de mătăsărit, fabricațiunea zahărului, metalurgia, industria obiectelor de lues au făcut in această țară progresări demne de admirat. In această privință Austria și Ungaria incă n’au stat pe loc. Cea d’ăntăiu mai cu samă a mers foarte departe in manufacturi. Se mai constată insă că acele Sfaturi cari nu aveau industrie la 1867, au stat pe loc, credincioase doctrinelor cosmopolite. Când vom studia Esposițiunea de la Viena cu deamănuntul și timpul ne va permite, vom examina cu toată atențiunea ce merită această importantă chestiune. In tot cazul astăzi nu mai este un mister pentru nimeni că tendința industriei austriace este de a monopolisa Orientul, de a esclude din această parte a lumii concurența altor Staturi. —Un lucru demn de admirat in Esposițiunea Austriei sunt esposițiunile făcute de cătră unii dintre proprietarii cei mari, precum este principele de Schwartzemberg. S’a reservat pentru asemenea persoane, locuri deosebite in parc, pe cari au construit, cu propria lor cheltueală, paviloane de toată frumuseța. In aceste paviloane au espos tot, ce produc imensele lor domenii, producte agricole și industriale. Mărturisim că in unele din aceste paviloane se află obiecte in număr și calitate superioare a multor esposițiuni făcute de Sfaturi autonome. In față cu această stăruință a proprietarilor mari ca să înflorească agricultura și industria, nu este mirare că Austria să pună măna pe tot comerciul Orientului. Și spre a da o dovadă despre sacrificiele ce-și impun proprietarii, vom comunica lectorilor că, acum căteva zile am fost invitați membrii juriului ca să examinăm proprietățile și fabricele d-lui Horsky așezate la Colin in Bohemia, distanță zece ore cu calea ferată de la Viena. Juriul a constatat că după zece ani de lucru, d. Horsky a prefăcut niște câmpii nisipoase in pământuri fertile a cărora cultură poate servi de tip. Nu este mașină agricolă pe care să nu o fi introdus. Fermele sale produc sfecle de zahar cu care alimentează fabrica sa, una anunciuki. Rândul sau locul ara 15 bani. Mana« FOILETON. Din scrierile lui Channing. Scrierile americanului Dr. W. E. Channing au devenit celebre atât prin obiectul ce tratează, prin stilul frumos și poporal, căt și mai ales prin spiritul liberal și religios in care sunt scrise și prin înălțimea și sănțenia de caracter a autorului care se oglindește ca o icoană vie intrănsețe. întinsa popularitate ce aceste scrieri au câștigat in amăndoue părți ale lumei, este fără îndoială semnul cel mai sigur despre valoarea și despre influența binefacătoare ce au asupra acelora mai ales pentru cari sunt scrise, asupra clasilor muncitoare. Căt de salutară ar fi răspăndirea unor astfel de scrieri și cugetări in patria noastră, și căt ar fi de dorit se vedem des voitănduse și la noi o literatură poporală de foiul acesta, credem că înțelege oricine a avut ocasiune a ceti asemenea scriere și care a cugetat la marea importanță a educațiunei poporului și la trebuința de a crește oameni inteligenți, activi, energici și întreprinzători nu numai in poporul de rând, ci in toate clasele societăței. Cetitorii noștri vor putea judeca din discursul intitulata „despre educațiunea personală,“ ce întreprindem a le împărtăși aici in traducere. Altădată vom avea ocasiunea poate a vorbi mai in detaliu asupra scrierilor despre educațiune ale unui din cei mai mari moraliști și educatori ai poporului American. Acum ne mărginim numai a le indica, lăsănd se urmeze discursul amintit. DESPRE EDUCAȚIUNEA PERSONALA sau Cultura individului prin sine însuși. Introducere Respectabilii mei amici*) La invitarea comisarilor directori ai cursurilor „Franklin“ vin a reprezența căteva considerațiuni, care vor servi de introducere la aceste lecturi. Ceea ce m’a determinat mai ales, este profundul interes ce portacelor din concetăți anii mei, căror se adresează aceste conferințe. Mi s’a părut că ele trebuesc urmate mai cu samă de acei ce se ocupă cu lucrul mărilor de aceea du m’am putut trage de la datoria ce mi se propunea; am voit a mărturisi prin concursul meu, simpatia ce am pentru această parte atăt de numeroasă a semenilor mei; am voit ami exprima sentimentul de recunoștință ce am pentru aceia, muncei și industriei cărora datoresc mai toată buna stare a vieței mele, dar am voit mai ales ami arata bucuria ce mi causază silințile ce fac lucrătorii pentru ași imbunătăți condițiunea lor, și a mărturisi credința mea nestrămutată in succesul lor.—Aceste motive vor da un caracter și o însemnătate particulară unora din observațiunile mele. Eu nu voiu vorbi totdeauna limbagiul acelora care trăesc cu lucrul mărilor, dar mă voiu exprima totdeauna ca unul care le este devotat. Eu mă țin de drept de această mare familie a lucrătorilor. In această republică* spre fericire toți suntem născuți și crescuți pentru*] Statele Unite, muncă. Acest caracter onorabil, prin care noi toți suntem marcați, trebue să apropie toate clasele societății. Despre demnitatea naturii ominești. Mi-am exprimat viul meu interes pentru masa poporului; acest interes este întemeiat mai puțin pe serviciile ce face poporul, decăt pe ceea ce prețuește el insuși. Condițiunea lui, in adevăr, e obscură, dar importanța sa nu e mai puțină pentru aceea. Forța lucrurilor face ca se nu fiă nici o distingere intre mulțime, pentru că insași ideea de distingere presupunea e și din mulțime, poporul face puțin zgomot,el atrage puțin atențiunea in strânsa sa sferă, cu toate acestea are și el partea sa de merit personal, și chiar de mărime. Tot omul este mare in orice condițiune. G-l tace mie este singură debilitatea ochilor noștri. Omul e mare in calitatea sa de om, oricare ar fi posițiunea și starea sa. Toată diferința din afară devine neînsemnată considerând mărimea naturii sale. Puterea inteligenței, conștiința, iubirea, cunoștința de Dumnezeu, simțimântul frumosului, acțiunea asupra sa însuși, asupra naturii exterioare și asupra semenilor ") Această scriere, unde o judecată sănătoasă și luminată se arată la fiecare linie, a fost compusă de Channing pentru a servi de introducere la cursurile lui „Franklin“ și a fost cetită fie dansul in adunarea rsuniunei cu acest nume la Boston in 1083. După aceea a fost tipărită sub formă de discurs, deși autorul a adaus in urmă passage inseuinaîe.