Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)

1873-08-01 / nr. 88

FfILTUL ABONAMENTUL d­­ îsși! Pe as an SO iei sol * — pe șese la&S 1­î iei noi !­a ® Pe trei luni 6 iei noi. IMafrie ies Pe as an 94 iei Bolț — Pe șese la­ni 13 lai &oij«~Pa trei lan! 7 sei noi. Apare de TrEi ori pe septamana DrnmneA, meeci ei $i ținem: Recsetiunea si Administratiunea in localul TIPO&BAZBI­­ NAȚIONALE. CALENDARUL SEPT­AMANE­I. Inserțiuni și reclame: Bitodul 60 bani, — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manu­­scriptele nepublicate se vor arde, Exemplarul 20 bani, Austria: Pe 6 luni 14 franci; —Germania: Pe 6 luni 18 franci, Italia, Belgia, Elveția: —Pe șase luni 22 franci.­~Francia: Pe șese luni 26 franci. AJUNCIURI: Afundul sau locul ana în tani, ȘTIR! DIN VNTRU. DEPEȘE TELEGRAFICĂ. Imnatt, 2 August. —MM. II. Domnitorul și Doamna se­­ află in deplină sănătate. La finele săptămănei viitoare vor termina cura. AA. IL. Regale părinții se află aici. Unele ziare au răspândit zgomotul că ter­menul aplicării legei băuturilor spirtuoase s’a amânat până la 18 Noemvrie. Aceasta este cu totul neadevărat. Guvernul crede de a sa datorie a da cea mai formală desmințire. (Comunicat.) Anul VI lassi, iercuri ! August, 1873. vcvv­.«*­^3cvjka=»a­ w«. V*W*t*Kta», No. 88. Colegiul al III electoral pentru consiliul general de la județul Neamțu este convo­cat in ziua de 13 August viitor, a se întru­ni, la orele 10 de dimineață, in localul co­munei de reședință, ca să aleagă un mem­bru, spre împlinirea vacanței produsă prin încetarea din viață a consilierului Dimitrie Stan. Colegiul al III electoral pentru consiliul general de la județul Dorohoiu este convo­cat in ziua de 13 August viitor, a se întru­ni, la oarele 10 de dimineață, ca să aleagă doi membri, spre împlinirea vacanțelor ce există in consiliu, damnat la închisoare pe timp de 7 luni, in virtutea art. 292 din codul penal comun pentru delictul de instigator. Se aprobă tot de­o­dată ștergerea din controalele armatei a numitului căpitan, socotit de la data sen­tinței consiliului de reviste, căci pedeapsa la care este condamnat a trage după sine perderea gradului, confor art. 1, lit. B, din legea posiției oficierilor.—Prin înaltul decret No. 1.280, după propunerea făcută de ace­lași D. ministru, prin raportul său Ho. 6.951, s’au inălțat la gradul de sub-locotenente, pe ziua de 1 August viitor, 18 elevi cari au terminat cursurile scoalei militară de in­fanterie și cavalerie și ale căror nume ur­mează: Crăiniceanu Grigore, in batalionul de geniu; Boteanu Michail, in batalionul de geniu; Paraschivescu Michail, in regimentul No. 2 de artilerie; Culcer Ioan, in batalio­nul de geniu; Porumbaru Radu, in regimen­tul No. 1 de artilerie; Boldur Alexandru, in regimentul No. 1 de artilerie; Georgescu Constantin, in flotilă; Botez Constantin, in batalionul No. 3 de vânători; Rafail Petre, in regimentul No. 1 de roșiori; Ionescu Va­­sile, in batalionul No. 1 de vânători; Di­­mitriu Ioan, in regimentul No. 7 de călărași escadronul din Fălciu; Urlățeanu Alexandru, in regimentul No. 3 de infanterie; Mavrodi­loan, in regimentul No. 2 de infanterie; Ne­gel George, in regimentul No. 1 de roșiori; Antoniu Nicolae, in regimentul No. 2 de infanterie; Budisceanu Ioan, in batalionul No. 3 de vânători; Vlădescu Ștefan, in re­gimentul No. 1 de infanterie; Baldovin Ioan, in regimentul No. 4 de infanterie, N 17­31 I­R­I. Prin decret cu data din 4 Iulie 1873, sub­scris in Imnau, după propunerea făcută de D. ministru de interne, Măria Sa Domnul a bine­voit a aproba jurnalul consiliului de miniști pentru însărcinarea d-lui George Ba­­ronzi, directorele prefecturei județului Co­­vurluiu, cu­gerarea afacerilor acelei prefec­turi, pe timpul absenței d-lui prefect N. Ca­­targiu, care a obținut un concediu de șase săptămâni, spre a merge la băi in străină­tate pentru căutarea sănătății d-sale . Prin jurnalul consiliului de miniștri sub No. 6, din 16 Iulie 1873, după propunerea făcută de D. ministru de interne, prin referatul No. 7.183, s’a decis următoarele: S’a aprobat sentința pronunciată de cătră consiliul ostă­șesc de reviste sub No. 48, din 4 Iulie 1873, prin care căpitanul Theodoriu Constantin, din regimentul No. 7 de dorobanți, este con- Exposițiunea universală din Viena. (Urmare din No. 87) Cupola este dată una din părțile cele mai interesante al rotondei, căci aci stă in ade­văr tot grandiosul edificiului, fiind-că acesta prezintă greutățile cele mai mari. Concepțiunea covârșea ast­fel tot ce se încercase pănă aci, in­cât chiar până in mo­mentul deschiderii la 1 Maiu fuseră oare­cari indoeli insuși asupra solidității edificiului. Și iarăși prin cifre se cuvine a da cu toate acestea o scurtă deslușire asupra cupolei. Un fel de invelitoare conică a căruia că­­prioreală este de fer, acoperită cu table, cupola are un povirni și de 30 grade cu o înălțime 48 metri 0,2 c., la estremitatea sea de sus se află un belciug al cărui diame­tru exterior este de 30 metri, acest belciug­servă de masă lanternei care are un dia­metru de 32 metri și o înălțime de 10 me­tri. Invelitoarea acestei lanterne este para­lelă cu invelitoarea principală și se ridică la o înălțime de 7 metri 04, ceea ce demon­stra printr’un calcul foarte simplu că bel­ciugul in cestiune se află aproape la 65 m. 06 de la pământ. In sfârșit edificiul se ter­mină printr'un fel inărași de 8 m. de dia­metru și de 18 m. 06 de înălțime, avănd d’asupră’i o coroană imperială de dimen­siuni colosale, a cărei cruce termină cu de­­săvărșire această operă gigantică. O scară imensă permite visitatorială să poată ad­mira de visu, acest cap de operă architectu­­rală. La 23 metri aproape de pământ, o ga­lerie interioară, și la basa lanternei o ga­lerie exterioară, această din urmă, mai in­teresantă și mai indrăsneață, iufăcișează cea mai­ minunată vedere asupra orașului Vienei și pitorescului ei impregiar, in sfârșit in cele din urmă și spre a da cel din urmă cuvănt asupra acestui adeverat efort al sciinței, tre­­bui­e să mai adăugăm că locul rotondei are o >-■ s”iferie de 338 metri 0,8 și că suprafa­ța totale a învelișului său acoperit, este de 9,405 metri. Totalitatea soarelor întrebuin­țate pentru această construcțiune nu atârnă mai puțin de­ patru milioane kilograme. Așa­dată, după ce a examinat acest cap de operă necomparabil, fără asemenea in lume, visitatorul străbate marea galerie din dreapta, și trecând una după alta prin sec­țiunile reservate Austriei, Ungariei și Rusiei, ajunge prin Persia și Asia­ Centrală, la lo­cul acordat României. Secțiunea exposițiunea română ocupă o suprafac­ă de 657 metri, ceea ce vrea să zică că ea nu prea a fost rea împărtășită de direcțiunea generală. Acest spa­­țiu era mai mult de­căt îndestulător, in ra­port chiar cu micul număr de producte ex­puse. Antăia vedere a secțiunei române in­fățișează visitatorului aspectul unui intins salon bogat decorat. Două draperii, una de culoarea solferino și alta albastrul cerului, străbat galeria in lărgimea ei, formănd oare­cum două portiere magnifice, cu ciucuri de aur, avănd asupră-le una armele României cu devisa Nichil sine Deo, și cea altă cu­vântul România, spre a despărți intr’un mod distinct secțiunea de aceea a Persiei care este vecină, și a arăta astfel visitato­­rilor că acolo sunt grămădite productele in­dustriale și agricole ale României. La intra­re, de fie­care parte a galeriei, sunt expuse costumele naționale cu fețele strălucitoare și variate care arără către acestea foarte viu curiositatea visitatorilor. S’a pus mai cu samă îngrijirea cea mai mare care s’a putut spre a face să fie dispuse in chipul cel mai in­teresant, specificând fie­care parte a costu­melor, de la ei, zeverii, șervete, blăne pănă la marame, intr’un cuvânt pănă la cele mai mici amănunte cari să poată permite visita­torilor studiul asupra o­biceiurilor poporului român. Covoarele ’și au și ele acolo locul lor: înainte de a continua inspecțiunea galeriei române, se cuvine a vorbi de un pavilion care ocupă ca să zicem așa centrul secțiunii­. Acest pavilion, cu toate că este rădicat intr’un stil arhhitectural modern, nu armo­­sează insă mai puțin cu restul instalațiunei. Trebue apoi sa trecem in revistă vitrinele consacrate antichităților bisericei române,­­a­­poi instrumentele de musică, amurele vechi, broderiele religioase atribuite lucrului fami­­lielor domnesci de acum 300 de ani aproape. Această descripțiune nefiind de­cât o scurtă dare de samă a exposițiunei române, asu­pra căreia vom reveni mai cu­de amănuntul intr’un studiu comparativ, noi nu menționăm aici de căt in grabă exposițiunea peilor, a șelăriei și curelăriei, a mobilelor și tapise­riei. Vine apoi exposițiunea tabacurilor, di­feritele producte ale regiei, după aceea vi­nurile, cari, expuse pe două polițe inalte împletite cu foi de viță artificiale, formează pendent de fie­care parte a galeriei; această urmă este către acestea împărțită in două feluri de saloane, decorate cu doua draperii sau portiere, una de atlas albastru și alta stacojie și aur, din fabrica D-lui Olbrich, tapitzer al Măriei Seale Domnului. In fiine, mineralele, cărbunii, etc., deosebitele feluri de ape minerale, naturale și artificiale, pre­­parațiuni chimice, lemnele represintate printr’o serie de bucăți tăiate orizontal din arbori de mai multe ori seculari. In fundul galeriei, la dreapta, o stâncă artificiale unde sunt expuse, ca cum spre a imita natura, diver­­ s­­ V­i „ 1>Í 10 A. I­ A­T­R­O­N­U­L 1) S­L­E­I. îsu­siritul Apusul j HUI Stil 1.10A. r A­T­R­O­X­UI Dl 1. y I­­ j Răsăritul Apusul vechiu. n­e­a. • Soarelui. Soarelui.­­ vechia. «ou.­­ r­u­x n­v­n u­l. y­i h J. Soarelui. Soarelui. iulie. August. . . Ore. m. ore. m. 1 August. August. ~ Ure. ^mT Ore m 29 10 Duminică. Mart. Calinic și Teodorș. 5 52 7 6 2 14 Joi. Moașt. Arh. Ștefan. 4 57 6 ‘ 3’ 30 11 Luni. Apost. Sila și Silvam. 5 53 7 6 j 3 15 Vineri. Cr. Isachie, Dalma, Faust. 4 16 6 31 12 Marți. St. și dreptul Evdochim. 5 54 7 6 ’ 4 16 Sambata. Sf. 7 Mart. din Efes­t 4 2 6 50 Aug. 1 13_______Mercuri. 1 Scoaterea Sf. Cruci­ și M. 4 56 6 5­­­5 ^ 17 Duminica. Mart. Eusignie. _______ > 5­4 6 58 FOILETON. Din scrierile lui Channing. DESPRE EDUCAȚIUNEA PERSONALA sau Cultura individului prin sine însuși. (Urmare.) Știu eu cat e de greu pentru unii, mai a­­les pentru acei cari sunt absorbiți in lucrul de mănă, ași aținti luarea aminte asupra unei cărți. Să se silească a învinge pie­­dicele alegăndui și subiecte care îi intere­­sază mai mult sau cetind in companie cu aceia pe care îi iubesc. Nimic nu poate în­locui cărțile. Ele sunt amicii noștri care ne incurajează și ne măngăe in singurătate, in boală in întristare. Bogăția tuturor țerilor n’ar ajunge cu binele ce ne aduc ele. Seși adune fie-care, de se poate, câteva opuri bune sub acoperișul său, și se câștige pen­tru dânsul și pentru familia sa intrarea in vre-o bibliotecă comună. Trebue a sacrifica pentru aceasta ori ce lucr. Una din trăsurile cele mai interesante ale epocei noastre este imulțirea cărților și res­­fățirea lor intre toate clasele societății. A­­cum­ poți câștiga cu puțină cheltueală cele mai scumpe tesaure ale literaturei. Cărțile ce altădată erau in număr mic din causa prețului lor prea ridicat, sunt astăzi la in­­dremănă pentru toată lumea, și din această parte se operează in societate o schimbare de deprindere, favoritoare in mare măsură educațiunei poporului. El nu-și mai adună cunoștințele și subiectele sale de reflesiune numai din niște vorbe pe care întâmplarea le-a adus până la dansul sau di­n conversa­­țiunile deșerte ale zilei. In loc de ași forma judecata in mulțime și de a asculta vorbele vecinilor, oamenii incep a studia și a reflec­ta singuri, a urmări un subiect de cugetare cu statornicie, a alege ei inșiși cu ce trebue se-și cuprindă spiritul, și a chiama in aju­­toriul lor știința, vederile originale și jude­cata scriitorilor di­n toate țerile și din toate veacurile; de aici va rezulta o maturitate, o neatârnare de judecată, și o profunzime, o întindere de cunoștințe nepomenită altădată. Reslățirea, in societatea întreagă, a acestor învățători tăcuți ce se numesc cărțile va a­­duce cu sine urmări mai mari de­căt artile­ria, mecanica și legislațiunea. Lucrarea lor pacifică va înlocui vijejiele revoluțiunilor. E­­ducațiunea astfel cu respăndită, va fi totodată un bine nespus pentru individ, și va da pa­cea și stabilitatea națiunilor. Neatârnarea cugetărei este libertatea ju­d­ecăței. Un alt mijloc important al educațiunei es­te de a ne elibera de puterea ce are asu­pra noastră exemplul și părerea altora, de căte ori judecata și reflesiunea noastră nu le aproabă, nu le sancționează. Toți dorim a ne ține la nivelul oamenilor cu cari trăim, a fi asemenea lor, a ne ține cu spiritul și cu corpul de modă; de aici lipsa de ener­gie in caracterul și in viața noastră. Feri­culul cel mai mare pentru noi nu este in e­­xemplul celor ce au o răutate grosolană, ci in exemplul mulțimei ușoare, nesocotite, care se lasă a fi zărită de un indemn străin, și care ne zărește cu dansa. Influința chiar a unui spirit mai vnalt ne poate fi stricăcioasă, înduplecând uni la o ascultare servilă, și ră­cind activitatea noastră. Folosul cel mare a comerciului intelectual este de a ne incu­­ragia și a deștepta spiritul și gustul nostru pentru adevăr, de a face se casă cugetările noastre din vagașele lor cele vechi. Noi a­­vem trebuință de a ne pune in legătură cu cugetătorii cei mari pentru a deveni cuge­tători noi inșine. Unul din principiile se­crete ale educațiunei personale, este de a uni docilitatea copilului care primește cu re­cunoștință , lumina ori de la cine i-o poate da, și o resistență bărbătească in contra pă­rerilor curente, cum și in contra influențe­lor celor mai respectate, de cate ori nu mul­țumesc reflesiunea și judecata noastră. Fără îndoială, inteligența altora trebue se va ser­vească a vă întări cu răbdare și cu conști­ință pe a voastră; vise nu trebue se cădeți in genunchi înaintea ei. Și mai cu samă dacă este nu voi vre­o idee despre cuvântul divin sau despre lume, vre o aspirațiune, vre un simțimănt ce vi se pare de o ordine mai inaltă de­căt ceea ce Întâlniți de arăn­­dul in giurul vostru, s’aveți pentru acest simțimănt sau pentru această idee o luare aminte plină de respect, s’o esaminați in­­tr’un mori serios și sărbătoresc. Se nu vă

Next