Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1873 (Anul 6, Nr. 81-146)
1873-08-01 / nr. 88
FfILTUL ABONAMENTUL d îsși! Pe as an SO iei sol * — pe șese la&S 1î iei noi !a ® Pe trei luni 6 iei noi. IMafrie ies Pe as an 94 iei Bolț — Pe șese lani 13 lai &oij«~Pa trei lan! 7 sei noi. Apare de TrEi ori pe septamana DrnmneA, meeci ei $i ținem: Recsetiunea si Administratiunea in localul TIPO&BAZBI NAȚIONALE. CALENDARUL SEPTAMANEI. Inserțiuni și reclame: Bitodul 60 bani, — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde, Exemplarul 20 bani, Austria: Pe 6 luni 14 franci; —Germania: Pe 6 luni 18 franci, Italia, Belgia, Elveția: —Pe șase luni 22 franci.~Francia: Pe șese luni 26 franci. AJUNCIURI: Afundul sau locul ana în tani, ȘTIR! DIN VNTRU. DEPEȘE TELEGRAFICĂ. Imnatt, 2 August. —MM. II. Domnitorul și Doamna se află in deplină sănătate. La finele săptămănei viitoare vor termina cura. AA. IL. Regale părinții se află aici. Unele ziare au răspândit zgomotul că termenul aplicării legei băuturilor spirtuoase s’a amânat până la 18 Noemvrie. Aceasta este cu totul neadevărat. Guvernul crede de a sa datorie a da cea mai formală desmințire. (Comunicat.) Anul VI lassi, iercuri ! August, 1873. vcvv.«*^3cvjka=»a w«. V*W*t*Kta», No. 88. Colegiul al III electoral pentru consiliul general de la județul Neamțu este convocat in ziua de 13 August viitor, a se întruni, la orele 10 de dimineață, in localul comunei de reședință, ca să aleagă un membru, spre împlinirea vacanței produsă prin încetarea din viață a consilierului Dimitrie Stan. Colegiul al III electoral pentru consiliul general de la județul Dorohoiu este convocat in ziua de 13 August viitor, a se întruni, la oarele 10 de dimineață, ca să aleagă doi membri, spre împlinirea vacanțelor ce există in consiliu, damnat la închisoare pe timp de 7 luni, in virtutea art. 292 din codul penal comun pentru delictul de instigator. Se aprobă tot deodată ștergerea din controalele armatei a numitului căpitan, socotit de la data sentinței consiliului de reviste, căci pedeapsa la care este condamnat a trage după sine perderea gradului, confor art. 1, lit. B, din legea posiției oficierilor.—Prin înaltul decret No. 1.280, după propunerea făcută de același D. ministru, prin raportul său Ho. 6.951, s’au inălțat la gradul de sub-locotenente, pe ziua de 1 August viitor, 18 elevi cari au terminat cursurile scoalei militară de infanterie și cavalerie și ale căror nume urmează: Crăiniceanu Grigore, in batalionul de geniu; Boteanu Michail, in batalionul de geniu; Paraschivescu Michail, in regimentul No. 2 de artilerie; Culcer Ioan, in batalionul de geniu; Porumbaru Radu, in regimentul No. 1 de artilerie; Boldur Alexandru, in regimentul No. 1 de artilerie; Georgescu Constantin, in flotilă; Botez Constantin, in batalionul No. 3 de vânători; Rafail Petre, in regimentul No. 1 de roșiori; Ionescu Vasile, in batalionul No. 1 de vânători; Dimitriu Ioan, in regimentul No. 7 de călărași escadronul din Fălciu; Urlățeanu Alexandru, in regimentul No. 3 de infanterie; Mavrodiloan, in regimentul No. 2 de infanterie; Negel George, in regimentul No. 1 de roșiori; Antoniu Nicolae, in regimentul No. 2 de infanterie; Budisceanu Ioan, in batalionul No. 3 de vânători; Vlădescu Ștefan, in regimentul No. 1 de infanterie; Baldovin Ioan, in regimentul No. 4 de infanterie, N 1731 IRI. Prin decret cu data din 4 Iulie 1873, subscris in Imnau, după propunerea făcută de D. ministru de interne, Măria Sa Domnul a binevoit a aproba jurnalul consiliului de miniști pentru însărcinarea d-lui George Baronzi, directorele prefecturei județului Covurluiu, cugerarea afacerilor acelei prefecturi, pe timpul absenței d-lui prefect N. Catargiu, care a obținut un concediu de șase săptămâni, spre a merge la băi in străinătate pentru căutarea sănătății d-sale . Prin jurnalul consiliului de miniștri sub No. 6, din 16 Iulie 1873, după propunerea făcută de D. ministru de interne, prin referatul No. 7.183, s’a decis următoarele: S’a aprobat sentința pronunciată de cătră consiliul ostășesc de reviste sub No. 48, din 4 Iulie 1873, prin care căpitanul Theodoriu Constantin, din regimentul No. 7 de dorobanți, este con- Exposițiunea universală din Viena. (Urmare din No. 87) Cupola este dată una din părțile cele mai interesante al rotondei, căci aci stă in adevăr tot grandiosul edificiului, fiind-că acesta prezintă greutățile cele mai mari. Concepțiunea covârșea astfel tot ce se încercase pănă aci, incât chiar până in momentul deschiderii la 1 Maiu fuseră oarecari indoeli insuși asupra solidității edificiului. Și iarăși prin cifre se cuvine a da cu toate acestea o scurtă deslușire asupra cupolei. Un fel de invelitoare conică a căruia căprioreală este de fer, acoperită cu table, cupola are un povirni și de 30 grade cu o înălțime 48 metri 0,2 c., la estremitatea sea de sus se află un belciug al cărui diametru exterior este de 30 metri, acest belciugservă de masă lanternei care are un diametru de 32 metri și o înălțime de 10 metri. Invelitoarea acestei lanterne este paralelă cu invelitoarea principală și se ridică la o înălțime de 7 metri 04, ceea ce demonstra printr’un calcul foarte simplu că belciugul in cestiune se află aproape la 65 m. 06 de la pământ. In sfârșit edificiul se termină printr'un fel inărași de 8 m. de diametru și de 18 m. 06 de înălțime, avănd d’asupră’i o coroană imperială de dimensiuni colosale, a cărei cruce termină cu desăvărșire această operă gigantică. O scară imensă permite visitatorială să poată admira de visu, acest cap de operă architecturală. La 23 metri aproape de pământ, o galerie interioară, și la basa lanternei o galerie exterioară, această din urmă, mai interesantă și mai indrăsneață, iufăcișează cea mai minunată vedere asupra orașului Vienei și pitorescului ei impregiar, in sfârșit in cele din urmă și spre a da cel din urmă cuvănt asupra acestui adeverat efort al sciinței, trebuie să mai adăugăm că locul rotondei are o >-■ s”iferie de 338 metri 0,8 și că suprafața totale a învelișului său acoperit, este de 9,405 metri. Totalitatea soarelor întrebuințate pentru această construcțiune nu atârnă mai puțin de patru milioane kilograme. Așadată, după ce a examinat acest cap de operă necomparabil, fără asemenea in lume, visitatorul străbate marea galerie din dreapta, și trecând una după alta prin secțiunile reservate Austriei, Ungariei și Rusiei, ajunge prin Persia și Asia Centrală, la locul acordat României. Secțiunea exposițiunea română ocupă o suprafacă de 657 metri, ceea ce vrea să zică că ea nu prea a fost rea împărtășită de direcțiunea generală. Acest spațiu era mai mult decăt îndestulător, in raport chiar cu micul număr de producte expuse. Antăia vedere a secțiunei române infățișează visitatorului aspectul unui intins salon bogat decorat. Două draperii, una de culoarea solferino și alta albastrul cerului, străbat galeria in lărgimea ei, formănd oarecum două portiere magnifice, cu ciucuri de aur, avănd asupră-le una armele României cu devisa Nichil sine Deo, și cea altă cuvântul România, spre a despărți intr’un mod distinct secțiunea de aceea a Persiei care este vecină, și a arăta astfel visitatorilor că acolo sunt grămădite productele industriale și agricole ale României. La intrare, de fiecare parte a galeriei, sunt expuse costumele naționale cu fețele strălucitoare și variate care arără către acestea foarte viu curiositatea visitatorilor. S’a pus mai cu samă îngrijirea cea mai mare care s’a putut spre a face să fie dispuse in chipul cel mai interesant, specificând fiecare parte a costumelor, de la ei, zeverii, șervete, blăne pănă la marame, intr’un cuvânt pănă la cele mai mici amănunte cari să poată permite visitatorilor studiul asupra obiceiurilor poporului român. Covoarele ’și au și ele acolo locul lor: înainte de a continua inspecțiunea galeriei române, se cuvine a vorbi de un pavilion care ocupă ca să zicem așa centrul secțiunii. Acest pavilion, cu toate că este rădicat intr’un stil arhhitectural modern, nu armosează insă mai puțin cu restul instalațiunei. Trebue apoi sa trecem in revistă vitrinele consacrate antichităților bisericei române,apoi instrumentele de musică, amurele vechi, broderiele religioase atribuite lucrului familielor domnesci de acum 300 de ani aproape. Această descripțiune nefiind decât o scurtă dare de samă a exposițiunei române, asupra căreia vom reveni mai cude amănuntul intr’un studiu comparativ, noi nu menționăm aici de căt in grabă exposițiunea peilor, a șelăriei și curelăriei, a mobilelor și tapiseriei. Vine apoi exposițiunea tabacurilor, diferitele producte ale regiei, după aceea vinurile, cari, expuse pe două polițe inalte împletite cu foi de viță artificiale, formează pendent de fiecare parte a galeriei; această urmă este către acestea împărțită in două feluri de saloane, decorate cu doua draperii sau portiere, una de atlas albastru și alta stacojie și aur, din fabrica D-lui Olbrich, tapitzer al Măriei Seale Domnului. In fiine, mineralele, cărbunii, etc., deosebitele feluri de ape minerale, naturale și artificiale, preparațiuni chimice, lemnele represintate printr’o serie de bucăți tăiate orizontal din arbori de mai multe ori seculari. In fundul galeriei, la dreapta, o stâncă artificiale unde sunt expuse, ca cum spre a imita natura, diver s Vi „ 1>Í 10 A. I ATRONUL 1) SLEI. îsusiritul Apusul j HUI Stil 1.10A. r ATROXUI Dl 1. y I j Răsăritul Apusul vechiu. nea. • Soarelui. Soarelui. vechia. «ou. rux nvn ul. yi h J. Soarelui. Soarelui. iulie. August. . . Ore. m. ore. m. 1 August. August. ~ Ure. ^mT Ore m 29 10 Duminică. Mart. Calinic și Teodorș. 5 52 7 6 2 14 Joi. Moașt. Arh. Ștefan. 4 57 6 ‘ 3’ 30 11 Luni. Apost. Sila și Silvam. 5 53 7 6 j 3 15 Vineri. Cr. Isachie, Dalma, Faust. 4 16 6 31 12 Marți. St. și dreptul Evdochim. 5 54 7 6 ’ 4 16 Sambata. Sf. 7 Mart. din Efest 4 2 6 50 Aug. 1 13_______Mercuri. 1 Scoaterea Sf. Cruci și M. 4 56 6 55 ^ 17 Duminica. Mart. Eusignie. _______ > 54 6 58 FOILETON. Din scrierile lui Channing. DESPRE EDUCAȚIUNEA PERSONALA sau Cultura individului prin sine însuși. (Urmare.) Știu eu cat e de greu pentru unii, mai ales pentru acei cari sunt absorbiți in lucrul de mănă, ași aținti luarea aminte asupra unei cărți. Să se silească a învinge piedicele alegăndui și subiecte care îi interesază mai mult sau cetind in companie cu aceia pe care îi iubesc. Nimic nu poate înlocui cărțile. Ele sunt amicii noștri care ne incurajează și ne măngăe in singurătate, in boală in întristare. Bogăția tuturor țerilor n’ar ajunge cu binele ce ne aduc ele. Seși adune fie-care, de se poate, câteva opuri bune sub acoperișul său, și se câștige pentru dânsul și pentru familia sa intrarea in vre-o bibliotecă comună. Trebue a sacrifica pentru aceasta ori ce lucr. Una din trăsurile cele mai interesante ale epocei noastre este imulțirea cărților și resfățirea lor intre toate clasele societății. Acum poți câștiga cu puțină cheltueală cele mai scumpe tesaure ale literaturei. Cărțile ce altădată erau in număr mic din causa prețului lor prea ridicat, sunt astăzi la indremănă pentru toată lumea, și din această parte se operează in societate o schimbare de deprindere, favoritoare in mare măsură educațiunei poporului. El nu-și mai adună cunoștințele și subiectele sale de reflesiune numai din niște vorbe pe care întâmplarea le-a adus până la dansul sau din conversațiunile deșerte ale zilei. In loc de ași forma judecata in mulțime și de a asculta vorbele vecinilor, oamenii incep a studia și a reflecta singuri, a urmări un subiect de cugetare cu statornicie, a alege ei inșiși cu ce trebue se-și cuprindă spiritul, și a chiama in ajutoriul lor știința, vederile originale și judecata scriitorilor din toate țerile și din toate veacurile; de aici va rezulta o maturitate, o neatârnare de judecată, și o profunzime, o întindere de cunoștințe nepomenită altădată. Reslățirea, in societatea întreagă, a acestor învățători tăcuți ce se numesc cărțile va aduce cu sine urmări mai mari decăt artileria, mecanica și legislațiunea. Lucrarea lor pacifică va înlocui vijejiele revoluțiunilor. Educațiunea astfel cu respăndită, va fi totodată un bine nespus pentru individ, și va da pacea și stabilitatea națiunilor. Neatârnarea cugetărei este libertatea judecăței. Un alt mijloc important al educațiunei este de a ne elibera de puterea ce are asupra noastră exemplul și părerea altora, de căte ori judecata și reflesiunea noastră nu le aproabă, nu le sancționează. Toți dorim a ne ține la nivelul oamenilor cu cari trăim, a fi asemenea lor, a ne ține cu spiritul și cu corpul de modă; de aici lipsa de energie in caracterul și in viața noastră. Fericulul cel mai mare pentru noi nu este in exemplul celor ce au o răutate grosolană, ci in exemplul mulțimei ușoare, nesocotite, care se lasă a fi zărită de un indemn străin, și care ne zărește cu dansa. Influința chiar a unui spirit mai vnalt ne poate fi stricăcioasă, înduplecând uni la o ascultare servilă, și răcind activitatea noastră. Folosul cel mare a comerciului intelectual este de a ne incuragia și a deștepta spiritul și gustul nostru pentru adevăr, de a face se casă cugetările noastre din vagașele lor cele vechi. Noi avem trebuință de a ne pune in legătură cu cugetătorii cei mari pentru a deveni cugetători noi inșine. Unul din principiile secrete ale educațiunei personale, este de a uni docilitatea copilului care primește cu recunoștință , lumina ori de la cine i-o poate da, și o resistență bărbătească in contra părerilor curente, cum și in contra influențelor celor mai respectate, de cate ori nu mulțumesc reflesiunea și judecata noastră. Fără îndoială, inteligența altora trebue se va servească a vă întări cu răbdare și cu conștiință pe a voastră; vise nu trebue se cădeți in genunchi înaintea ei. Și mai cu samă dacă este nu voi vreo idee despre cuvântul divin sau despre lume, vre o aspirațiune, vre un simțimănt ce vi se pare de o ordine mai inaltă decăt ceea ce Întâlniți de arăndul in giurul vostru, s’aveți pentru acest simțimănt sau pentru această idee o luare aminte plină de respect, s’o esaminați intr’un mori serios și sărbătoresc. Se nu vă