Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1874 (Anul 7, Nr. 5-71)

1874-01-09 / nr. 5

relativ la dreptul României de a încheia tractate cu pu­terile străine, in care acusa pe Austro-Ungaria că nu arată destulă vi­goare cănd este vorba de a reprima aspira­­țiunile Românilor. Dacă am înțeles bine pe „Times,“ el re­­servează Austro-Ungariei rolul gendarmului turc, care trebuia să pue măna ori de câte ori un mare vizir ar fi avut capriciul să-și arăte reaua sa amoare către țerile tributare. „Times" pare că a uitat, că de la venirea contelui Andrassy in capul afacerilor, aces­ta a lupta cu o vechia politica exterioară a Monarhiei. Odinioară Austria pândea ori­ce pretext il oferia Poarta spre a accentua spi­ritul său de oposițiune față cu Rusia, pe cănd contele Andrassy a basat politica sa pe buna înțelegere, ce a știut să stabileas­că intre Rusia și Austro-Ungaria și cele do­uă puteri au luat printr’o comună înțelegere drept principiu fundamental al politicei lor in Orient, m­enținerea statului quo. Pentru ca­use pe care foaia engleză le va fi cunoscând fără îndoială mai bine de­căt noi, Porții­­ i place a insista asupra esecutării unor dis­­posițiuni dintr’un tratat, care se poate in­terpreta in diferite moduri. După „Times" Austro-Ungaria, n’ar avea alt de făcut de­căt să primească cu ochii închiși interpre­­tațiunile Porței și să exercite o presiune a­­supra Principatelor pentru ca să se facă dreptate. Neapărat prin acest mijloc, nu s’ar ajun­ge la scopul propus, la menținerea statului quo. Intrați pe această cale, s’ar forța Ru­sia să intre pe o cale opusă și pe dată men­ținerea statului quo ar deveni imposibile. In locu de a acusa pe Austro-Ungaria, „Times" ar face mai bine să angajeze Pon­­ta ca—ca după ce va fi incasat tributele — se lase tratatele in pace. Ocupăndu-se cu reorganizarea administra­­țiunii provinciile sale, mulțămind pe supușii săi creștini, Poate se va consolida mult mai mult, de­căt căutănd cearta cu lumănarea, țărilor sale tributare; cu atăt mai mult că ea nu va mai putea să conteze pe concursul Austro-Ungariei, ci cel mai mult pe sim­patiile platonice ale engletezei. (Presa). Berlin, 11 ianuarie. Depeși din Constan­tinopoli vorbesc de representațiuni ce ar fi făcut Poarta aici pentru a impedeca admi­terea d-lui Crețulescu ca agent diplomatic al României. Se adaogă că, cu toate aces­tea, noul numitul­­ agent a fost primit de principele Bismark. Pănă astăzi nu s’a au­zit incă nimic că ar fi sosit deja in Berlin d. Crețulescu, se cunoaște numai visita de concediu făcută principelui Coroanei de d. Rosetti care a ocupat pănă acum postul de agent diplomatic. Acreditarea unui agent diplomatic al Ro­mâniei in Berlin, nu e prin urmare un ce nou, și admiterea succesorului d-lui Rosetti nu va necesita convorbiri (pour parlers) di­plomatice, nici nu dă loc la creare de mi­siuni speciale.­­ Pe lăngă acestea, relațiu­­nile intre imperiul german și Poarta nu sunt de o natură cum ar trebui să fie pen­tru ca mai sus-citata depeșă să se baseze pe facte adevărate. Aflăm cu multă plăcere că noul consul general al Greciei, d. Rangaba, a ajuns la 5­­ Ianuarie in București. Ne pare foarte bine de aceasta, fiind că interesele Româ­niei sunt ca să fie totdeauna in cele mai bune relațiuni de ami­ie cu regatul Greciei. (Pressa). Știri din Intru. ÎNALT ORDIN DE ZI. Ostași. In anul espirat, oastea a dobăndit o nouă soliditate. Mulțumită aptitudinei la arme, de care Românii au dat probe cu ocasiunea concen­trărilor din toamna trecută, mulțumită con­cursului energic și inteligent al acelora cari au fost ch­emați a încadra masele concen­trate pentru manevre, am dobăndit însumi o nouă încredere in resultatele ce vom ob­ține in anul in care intrăm. Ostași, Țara vă va privi totdeauna cu mândrie. Eu vă urez an bun și fericit. Dat in București, la 1 Ianuarie 1874. No. 1. CAROL. Prin decret cu data din 24 Decemvrie se CURIERUL DE IAȘI, aprobă disposițiunile testamentare ale repau­­satului Lascalache Mih­alache, pentru clădi­rea unui spital la moșia Băcești, din județul Roman, și acceptarea donațiunei ce se face prin el in favoarea acelui spital, jumătate din acea moșie, ținăndu-se samă și de de­­clarațiunea d-lui Mihăiță Michalache, fratele repausatului, ce se află proprietar pe cee­­laltă jumătate din acea moșie, că are ace­leași disposițiuni pentru zisul spital. Prin decret cu data din 31 Decemvrie, consiliul general al județului Buzău este autorizat ca, in sesiunea extraordinară de la 3 Ianuarie 1874, convocat prin ordonanța Noastră, No. 2.165, să se ocupe și cu ces­­tiunea relativă la construcțiunea liniei de cale ferată intre Râmnic și Buzău, propusă de d. E. Gobor. Măria Sa Domnul, in urma raportului d lui ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine sub No. 11,768, a bine­voit prin inaltul decret cu No. 2,292 a numi pe d. Alexandru Sturza, fost ministru, in pos­tul de agent al României la Belgrad. Știri din Afară. FRANȚIA Cabinetul de Broglie a capatat, in ședin­ța din 12 Ianuarie a Adunărei naționale, un succes. O interpelare a d-lui Kerdrel, a cării discutare imediată a fost cu grăbire primită de către vice-președintele consiliului, a deschis din nou cestiunea asupra luărei in considerare a legei primarilor. Ordinul de zi pur și simplu, propus de d. Picard, și respins de guvern, a fost desaprobat cu 355 de voturi contra a 316. De­și cestiu­nea ministerială a fost sfârșită prin acest vot, totuși majoritatea a vroit să dea cabi­netului un vot explicit de încredere, apoi revenind asupra hotărărei din 8, trecut, ea a pus la ordinul zilei pentru ședința urmă­toare legea primarilor. In urmarea acestui vot toți miniștrii au retras demisiile lor. Conform hotărărei din ședința din 12, A­­dunarea a început dar in 13 curent discu­ția generală a legei primarilor. D. Luis Blanc a combătut ăntăi această lege, care după dânsul este un atentat in contra li­­bertăței municipale. După dânsul, d. Chris­­tophlr, in numele centrului stăng, a respins de asemene o măsură legislativă in contra­zicere cu toate națiunile de libertate și de drept public aduse in țerile constituțioale. D. Baragnon, subsecretarul de stat a­l lui de Broglie, a respins, insistând cu deose­bire asupra caracterului transitoriu a legei. Discuția a continuat in ședința din 14, și a fost închisă cu 378 de voturi pentru luarea in considerare și 316 contra. Se va în­cepe acum discuția pe articule. GERMANIA. Rezultatele parțiale a alegerilor parlamen­tare in Germania incep a se complecta. Pa­re sigur că partida liberală va perde căte­­va voturi, dar că va avea in viitorul par­lament o majoritate îndestulătoare spre a lupta cu succes in contra tuturor celorlalte fracțiuni coalizate. Dacă ultramontanii au izbutit să intărească șirurile lor, in schimb conservatorii, aliații lor, vor avea perderi noue. Progresiștii din contra, au înmulțit partizanii lor, mai ales in centrurile indus­triale. In general contingentul statelor mici este pănă acum exclusiv compus din națio­nali liberali; in statele secundare, două tre­imi din aleși sunt de această partidă; in Saxonia numai jumătate din voturi este a liberalilor. In Bavaria vor fi cel mult 21 li­berali contra a 27 clericali, din contra in Wü­rtemberg marea majoritate, și in marele ducat de Baden mai totalitatea aleșilor este liberală. Alegerile prusiene nu sunt ăncă bine cunoscute. Se vede numai că in pro­­vința Renană și in Westfalia succesul par­tidei clericale a fost foarte mare. Camera deputaților din Prusia, a reînce­put lucrările sale. Intre proectele de lege depuse de guvern, se află o lege care cere un credit de 50 milioane de taleri pentru construirea de noule căi ferate in Prusia o­­rientală, precum și legea provincială pentru aceleași provinții. SPANIA. In fine trupele guvernului spaniol au in­trat in Cartagena, și comandantul lor, ge­neralul Dominguez, a primit drept resplată pentru izbânda sa gradul de locotenent ge­neral. In cele de pe urmă momente o de­putăție a crucei roșii, însoțită de trei ofițeri și garnizoană initaioa s’a presentat înaintea lui spre a trata de condițiile capitulărei, d­ar el a refuzat ori­ce negociare. Atunci capii insurecției, cu mai mult de două mii de partizani ai lor cei mai compromiși, s’au ambarcat pe fregata Numanția, și tre­când printre flota spaniolă s’au îndreptat spre Oran. Generalul Chanzy, guvernator general a Algeriei a autorizat debarcarea Sr, dar a luat tot­odată măsuri pentru in­cluderea lor. Luarea Cartagenei va permite guvernului de a trimite ajutor lui Marrones care nu e in stare de a ținea pept Carliștilor in Na­­vara. Lupta ce se credea sfârșită in Barcelona a reînceput in două foburguri. Se crede in­să că ea nu va putea ținea mult timp ăncă. Barcelona se va supune și ea noului ordin de lucruri ca toate celelalte orașe, pănă cănd va putea lua din nou armele, cănd noue sfezi vor izbucni intre autorii loviturei de stat din 2 Ianuarie. RUSIA. Consiliul imperiului a terminat examina­­rea legei relativă la introducerea serviciu­lui militar universal și obligator in toate provinciele Rusiei. Această lege a intrat in vigoare de la 1 Ianuar. Ea ridică noblețe drepturile de scuteală, desființază organiza­rea escepțională a cazacilor, și supune la serviciul militar regulat, pănă și triburile nomade. Viena 12 Ianuarie. „Neue freie Presse" publică o depeșă din Roma care zice că prințul Bismark a trimis representanților Germaniei o notă confidențială in care de­clară că guvernul imperial, ce a cereat tot ce i este cu putință spre a înlătura lupta intre Stat și Biserică, se vede silit de a continua această luptă pănă la cea de pe urmă estremitate. Versailes si Ianur. Comisia legilor con­stituționale a ascultat pe d. Castellano, ca­re a desvoltat proectul său de lege electo­rală ce tinde la representarea intereselor. Comisia a votat închiderea discuției asupra legei electorale, și a început discuția cesti­­unilor speciale din cestionarul președintelui, însăia întrebare privește vrăsia electoratului. Berlin 13 Ianuari „Norddeutsche All­gemeine Zeitung" publica corespondența preschimbată intre ministrul Spaniol Sagasta și ministrul Germaniei la Madrid. Ce ăn­­tăi anunțe la 5 ianuarie venirea la putere a noului guvern, și cel al doilea promite in 7 ianuarie că va aduce această comunicare la cunoștința guvernului imperial. Berlin 13 Ianuar. Succesele militare a guvernului Spaniol la Cartagena și aiurea, autorizată de a crede că, in urmarea con­­solidărei ulterioare a acestui guvern, recu­noașterea sa de puterile străine căștigă șanse. Madrid 13 Ianuar. O parte din trupele ce inconjura Cartagena a plecat deja spre Valenția, spre a intreprin­de o nouă opera­ție in contra Carliștilor ce se află in pro­vinciele Valenția și Aragon. Știri Locale. *** (Iordan.) Duminică s’a serbatu cu mare ceremonie ziua botezului Dom­nului nostru Iesus Hristos, in catedrala Mitropoliei noastre, de cătră Prea Sf. Sa Arhiereul Suhopanu, incungiurat de inal­­tul cler, la această religioasă serbare au asistat D. Antoniadi ajutorul de primar, D. Prefect de Poliție, inalții funcționari civili și militari. In curtea bisericei era înșirată miliția de toate armele și unu foarte numeros public din toate clasele societății noastre. Sfințirea apei s’a fă­cut afară fiind o zi din cele mai plăcute; la cuvântul „In Iordan botezăndu-te Tu Doamne“, a început bubuitul tunurilor militare și a revolverelor particulare. *** (Teatru național.) Măne­­oi ir 10 se va juca pentru beneficiul ar­tistului nostru dramatic D. Dimitriadi Otrăvitoarea dramă in 5 acte (La dame de St. Tropez,) tradusă din limba franceze. *** (Casieria generală din Iași.) Primim pe fie­care zi mulțumiri din par­tea pensionarilor, amploiaților și atât a celor care au a primi bani de la casie­rie, cu insistența de a manifesta recu­noștința lor, d-lui casier general pentru buna administrație ce a introdus și pen­tru estctitatea aqustărei mandatelor, una din reformele făcute de d. Bogdan mai este escluderea jidovilor zarafi, care cu ocazia sărbătorilor, jefuiau pe bieții pen­­sionari și amploiaț­ nevocși prin escor­­tarea mandatelor pe jumătate din va­lora lor. Iată ce va se zică o bună ad­ministrație: *** (Aflăm cu plăcere) că d-nii Criste și Dobranici elevi distinși a fa­­cultăței de Medicină din Paris, nu de mult veniți in țară au fost numiți me­dici secundari la Ospitalul St. Spiridon, cel intăi in locul d-lui Brânză demisio­nat și cel de al doilea in locul d-lui Georgescu care a­ cedat locul din cause de cumul. Suntem conv­inși că Epitropia St. Spiridon a capatat prin achizițiunea acestor doi medici, un element mai mult spre susținerea așezementului seu Filan­tropic. *** (Mort din maltratare.) In­dividul Ioan Botezatu servit la preotul Costachi Stefăniu, din comuna Tomeștii, in ziua de 26 Decemvrie anul espirat, fiind maltratat de indivizii Neculai Că­­pățină, Dumitru Căpățină și Radu Nico­­nițe din Comuna Țuțora plasa Braniștea, in ziua de 2 curent a terminat din viață. a** (O­m­o­r.) In noaptea de 3 spre 4 a curentei luni, de cătră făcătorii de răle s’a ucis pe­orăndarul evreu Ioseb, femeea lui și un copil din Comuna Her­­meziu plasa Turie, pe evreu s’a găsit ră­nit la ceafă de un instrument cuțit sau topor, asemenea femeea și copilul, fru­­strei legați cot la cot, evreul cu femeea legați de un sfălp­eară băutul aruncat sub o teșghe, in crâșmă, s’a găsit un to­por și o mănușă de lănă și unu brău roșu cu care era evreul legat. Știri din Țară. Telegraful din București, ne spune, că un tănăr ofițer numit Nicolescu, sub­ locotenent de șase ani, după cum se asigură s’a sin­ucis, din causa că neavănd nici o protec­­țiune spre a putea fi înaintat, s’a otărăt la această oribilă faptă. Tot „Telegraful“, ne mai spune, că un brutar de la Obor, s’a culcat mai duană zi noapte in camera sa și dimineață nu s’a mai găsit nimene. Tocmai după căte­va zile, s’a aflat mort in pădurea de la Panteleimon; se bănuește că a fost calcat de hou­, de­oare­ce i s’a furat și trei mii galbeni. In ziua de 12 Ded­emvie, pe la ora 4 post­­meridiane, locuitorul Mih­aiu Dincă Dascălu, din plasa Ocolu, districtul Doljiu, fiind un lucru la tera­mentul drumului de for, s'a surpat un mal și, căzănd pe dânsul la o­­morăt, față fiind atunci Ilie Radu, Ispas Din­­că, Preda Martaza și alți consăteni ai lui. (Monitorul­,) In comuna Panteleimon, o femei a născut trei copii: doua fete și un băiat; acesta, pri­mind botezul, a murit, iar fetele, mulțămită ajutorului dat la timp de primarele comunei, sunt in viață și sănătoase. MARF.SALA BAZAINE E de doue­zeci și cinci de ani și e cu deo­sebire de frumoasă. E o plantă europeană care a crescut sub­tropice; are tipul spa­niol și vicluciunea franceză! Espresiunea ochilor ei mari și negri este și energică și desmerdătoare; trăsurile ei sunt fine; liniile obrazului ei pure și corecte; pelița ei are albeața și transparența unei ra­se—ciaiu; părul ei moale și ca matasa se sbărlește și se încrețește ca al unui copil, și, pe cănd ea ridea, visul ei avea un tim­bru argintiu, și dinții ei mici, mult mai fru­moși decât niște mărgărintare, păreau că râd și ei și că sfidau nenorocirea să o adjungă vreo­dată. Talia ei este gingașă și mișcările -i gra­­cioase ca ale unui pisoiu; picioarele și mă­­nele ei nu le vezi de mici ce sunt; trebue să le cauți pănă să le zărești. Dacă ceea ce domnește mai pre­sus de toate intrăria, ceea ce se binteiază pe fisionomia ei, este inteligența ! Ea nu implinită incă șapte­spre­zece ani cănd se mărită cu mareșalul, care era de cinci­ zeci și patru. Ea nu cedă la nici un calcul ambițios făcând acest maritagiu; ea urmă acurat impulsiunea inimei sale și a­­unei sale imaginațiuni. Gloriosul renume al viteazu­lui soldat francez 'i luase vazul, și cănd omul care ținea in­mănele sale des*­tinde Mexicului și adresă pentru iutăia da*

Next