Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1874 (Anul 7, Nr. 5-71)
1874-01-09 / nr. 5
relativ la dreptul României de a încheia tractate cu puterile străine, in care acusa pe Austro-Ungaria că nu arată destulă vigoare cănd este vorba de a reprima aspirațiunile Românilor. Dacă am înțeles bine pe „Times,“ el reservează Austro-Ungariei rolul gendarmului turc, care trebuia să pue măna ori de câte ori un mare vizir ar fi avut capriciul să-și arăte reaua sa amoare către țerile tributare. „Times" pare că a uitat, că de la venirea contelui Andrassy in capul afacerilor, acesta a lupta cu o vechia politica exterioară a Monarhiei. Odinioară Austria pândea orice pretext il oferia Poarta spre a accentua spiritul său de oposițiune față cu Rusia, pe cănd contele Andrassy a basat politica sa pe buna înțelegere, ce a știut să stabilească intre Rusia și Austro-Ungaria și cele două puteri au luat printr’o comună înțelegere drept principiu fundamental al politicei lor in Orient, menținerea statului quo. Pentru cause pe care foaia engleză le va fi cunoscând fără îndoială mai bine decăt noi, Porții i place a insista asupra esecutării unor disposițiuni dintr’un tratat, care se poate interpreta in diferite moduri. După „Times" Austro-Ungaria, n’ar avea alt de făcut decăt să primească cu ochii închiși interpretațiunile Porței și să exercite o presiune asupra Principatelor pentru ca să se facă dreptate. Neapărat prin acest mijloc, nu s’ar ajunge la scopul propus, la menținerea statului quo. Intrați pe această cale, s’ar forța Rusia să intre pe o cale opusă și pe dată menținerea statului quo ar deveni imposibile. In locu de a acusa pe Austro-Ungaria, „Times" ar face mai bine să angajeze Ponta ca—ca după ce va fi incasat tributele — se lase tratatele in pace. Ocupăndu-se cu reorganizarea administrațiunii provinciile sale, mulțămind pe supușii săi creștini, Poate se va consolida mult mai mult, decăt căutănd cearta cu lumănarea, țărilor sale tributare; cu atăt mai mult că ea nu va mai putea să conteze pe concursul Austro-Ungariei, ci cel mai mult pe simpatiile platonice ale engletezei. (Presa). Berlin, 11 ianuarie. Depeși din Constantinopoli vorbesc de representațiuni ce ar fi făcut Poarta aici pentru a impedeca admiterea d-lui Crețulescu ca agent diplomatic al României. Se adaogă că, cu toate acestea, noul numitul agent a fost primit de principele Bismark. Pănă astăzi nu s’a auzit incă nimic că ar fi sosit deja in Berlin d. Crețulescu, se cunoaște numai visita de concediu făcută principelui Coroanei de d. Rosetti care a ocupat pănă acum postul de agent diplomatic. Acreditarea unui agent diplomatic al României in Berlin, nu e prin urmare un ce nou, și admiterea succesorului d-lui Rosetti nu va necesita convorbiri (pour parlers) diplomatice, nici nu dă loc la creare de misiuni speciale. Pe lăngă acestea, relațiunile intre imperiul german și Poarta nu sunt de o natură cum ar trebui să fie pentru ca mai sus-citata depeșă să se baseze pe facte adevărate. Aflăm cu multă plăcere că noul consul general al Greciei, d. Rangaba, a ajuns la 5 Ianuarie in București. Ne pare foarte bine de aceasta, fiind că interesele României sunt ca să fie totdeauna in cele mai bune relațiuni de amiie cu regatul Greciei. (Pressa). Știri din Intru. ÎNALT ORDIN DE ZI. Ostași. In anul espirat, oastea a dobăndit o nouă soliditate. Mulțumită aptitudinei la arme, de care Românii au dat probe cu ocasiunea concentrărilor din toamna trecută, mulțumită concursului energic și inteligent al acelora cari au fost chemați a încadra masele concentrate pentru manevre, am dobăndit însumi o nouă încredere in resultatele ce vom obține in anul in care intrăm. Ostași, Țara vă va privi totdeauna cu mândrie. Eu vă urez an bun și fericit. Dat in București, la 1 Ianuarie 1874. No. 1. CAROL. Prin decret cu data din 24 Decemvrie se CURIERUL DE IAȘI, aprobă disposițiunile testamentare ale repausatului Lascalache Mihalache, pentru clădirea unui spital la moșia Băcești, din județul Roman, și acceptarea donațiunei ce se face prin el in favoarea acelui spital, jumătate din acea moșie, ținăndu-se samă și de declarațiunea d-lui Mihăiță Michalache, fratele repausatului, ce se află proprietar pe ceelaltă jumătate din acea moșie, că are aceleași disposițiuni pentru zisul spital. Prin decret cu data din 31 Decemvrie, consiliul general al județului Buzău este autorizat ca, in sesiunea extraordinară de la 3 Ianuarie 1874, convocat prin ordonanța Noastră, No. 2.165, să se ocupe și cu cestiunea relativă la construcțiunea liniei de cale ferată intre Râmnic și Buzău, propusă de d. E. Gobor. Măria Sa Domnul, in urma raportului d lui ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine sub No. 11,768, a binevoit prin inaltul decret cu No. 2,292 a numi pe d. Alexandru Sturza, fost ministru, in postul de agent al României la Belgrad. Știri din Afară. FRANȚIA Cabinetul de Broglie a capatat, in ședința din 12 Ianuarie a Adunărei naționale, un succes. O interpelare a d-lui Kerdrel, a cării discutare imediată a fost cu grăbire primită de către vice-președintele consiliului, a deschis din nou cestiunea asupra luărei in considerare a legei primarilor. Ordinul de zi pur și simplu, propus de d. Picard, și respins de guvern, a fost desaprobat cu 355 de voturi contra a 316. Deși cestiunea ministerială a fost sfârșită prin acest vot, totuși majoritatea a vroit să dea cabinetului un vot explicit de încredere, apoi revenind asupra hotărărei din 8, trecut, ea a pus la ordinul zilei pentru ședința următoare legea primarilor. In urmarea acestui vot toți miniștrii au retras demisiile lor. Conform hotărărei din ședința din 12, Adunarea a început dar in 13 curent discuția generală a legei primarilor. D. Luis Blanc a combătut ăntăi această lege, care după dânsul este un atentat in contra libertăței municipale. După dânsul, d. Christophlr, in numele centrului stăng, a respins de asemene o măsură legislativă in contrazicere cu toate națiunile de libertate și de drept public aduse in țerile constituțioale. D. Baragnon, subsecretarul de stat al lui de Broglie, a respins, insistând cu deosebire asupra caracterului transitoriu a legei. Discuția a continuat in ședința din 14, și a fost închisă cu 378 de voturi pentru luarea in considerare și 316 contra. Se va începe acum discuția pe articule. GERMANIA. Rezultatele parțiale a alegerilor parlamentare in Germania incep a se complecta. Pare sigur că partida liberală va perde căteva voturi, dar că va avea in viitorul parlament o majoritate îndestulătoare spre a lupta cu succes in contra tuturor celorlalte fracțiuni coalizate. Dacă ultramontanii au izbutit să intărească șirurile lor, in schimb conservatorii, aliații lor, vor avea perderi noue. Progresiștii din contra, au înmulțit partizanii lor, mai ales in centrurile industriale. In general contingentul statelor mici este pănă acum exclusiv compus din naționali liberali; in statele secundare, două treimi din aleși sunt de această partidă; in Saxonia numai jumătate din voturi este a liberalilor. In Bavaria vor fi cel mult 21 liberali contra a 27 clericali, din contra in Würtemberg marea majoritate, și in marele ducat de Baden mai totalitatea aleșilor este liberală. Alegerile prusiene nu sunt ăncă bine cunoscute. Se vede numai că in provința Renană și in Westfalia succesul partidei clericale a fost foarte mare. Camera deputaților din Prusia, a reînceput lucrările sale. Intre proectele de lege depuse de guvern, se află o lege care cere un credit de 50 milioane de taleri pentru construirea de noule căi ferate in Prusia orientală, precum și legea provincială pentru aceleași provinții. SPANIA. In fine trupele guvernului spaniol au intrat in Cartagena, și comandantul lor, generalul Dominguez, a primit drept resplată pentru izbânda sa gradul de locotenent general. In cele de pe urmă momente o deputăție a crucei roșii, însoțită de trei ofițeri și garnizoană initaioa s’a presentat înaintea lui spre a trata de condițiile capitulărei, dar el a refuzat orice negociare. Atunci capii insurecției, cu mai mult de două mii de partizani ai lor cei mai compromiși, s’au ambarcat pe fregata Numanția, și trecând printre flota spaniolă s’au îndreptat spre Oran. Generalul Chanzy, guvernator general a Algeriei a autorizat debarcarea Sr, dar a luat totodată măsuri pentru includerea lor. Luarea Cartagenei va permite guvernului de a trimite ajutor lui Marrones care nu e in stare de a ținea pept Carliștilor in Navara. Lupta ce se credea sfârșită in Barcelona a reînceput in două foburguri. Se crede insă că ea nu va putea ținea mult timp ăncă. Barcelona se va supune și ea noului ordin de lucruri ca toate celelalte orașe, pănă cănd va putea lua din nou armele, cănd noue sfezi vor izbucni intre autorii loviturei de stat din 2 Ianuarie. RUSIA. Consiliul imperiului a terminat examinarea legei relativă la introducerea serviciului militar universal și obligator in toate provinciele Rusiei. Această lege a intrat in vigoare de la 1 Ianuar. Ea ridică noblețe drepturile de scuteală, desființază organizarea escepțională a cazacilor, și supune la serviciul militar regulat, pănă și triburile nomade. Viena 12 Ianuarie. „Neue freie Presse" publică o depeșă din Roma care zice că prințul Bismark a trimis representanților Germaniei o notă confidențială in care declară că guvernul imperial, ce a cereat tot ce i este cu putință spre a înlătura lupta intre Stat și Biserică, se vede silit de a continua această luptă pănă la cea de pe urmă estremitate. Versailes si Ianur. Comisia legilor constituționale a ascultat pe d. Castellano, care a desvoltat proectul său de lege electorală ce tinde la representarea intereselor. Comisia a votat închiderea discuției asupra legei electorale, și a început discuția cestiunilor speciale din cestionarul președintelui, însăia întrebare privește vrăsia electoratului. Berlin 13 Ianuari „Norddeutsche Allgemeine Zeitung" publica corespondența preschimbată intre ministrul Spaniol Sagasta și ministrul Germaniei la Madrid. Ce ăntăi anunțe la 5 ianuarie venirea la putere a noului guvern, și cel al doilea promite in 7 ianuarie că va aduce această comunicare la cunoștința guvernului imperial. Berlin 13 Ianuar. Succesele militare a guvernului Spaniol la Cartagena și aiurea, autorizată de a crede că, in urmarea consolidărei ulterioare a acestui guvern, recunoașterea sa de puterile străine căștigă șanse. Madrid 13 Ianuar. O parte din trupele ce inconjura Cartagena a plecat deja spre Valenția, spre a intreprinde o nouă operație in contra Carliștilor ce se află in provinciele Valenția și Aragon. Știri Locale. *** (Iordan.) Duminică s’a serbatu cu mare ceremonie ziua botezului Domnului nostru Iesus Hristos, in catedrala Mitropoliei noastre, de cătră Prea Sf. Sa Arhiereul Suhopanu, incungiurat de inaltul cler, la această religioasă serbare au asistat D. Antoniadi ajutorul de primar, D. Prefect de Poliție, inalții funcționari civili și militari. In curtea bisericei era înșirată miliția de toate armele și unu foarte numeros public din toate clasele societății noastre. Sfințirea apei s’a făcut afară fiind o zi din cele mai plăcute; la cuvântul „In Iordan botezăndu-te Tu Doamne“, a început bubuitul tunurilor militare și a revolverelor particulare. *** (Teatru național.) Măneoi ir 10 se va juca pentru beneficiul artistului nostru dramatic D. Dimitriadi Otrăvitoarea dramă in 5 acte (La dame de St. Tropez,) tradusă din limba franceze. *** (Casieria generală din Iași.) Primim pe fiecare zi mulțumiri din partea pensionarilor, amploiaților și atât a celor care au a primi bani de la casierie, cu insistența de a manifesta recunoștința lor, d-lui casier general pentru buna administrație ce a introdus și pentru estctitatea aqustărei mandatelor, una din reformele făcute de d. Bogdan mai este escluderea jidovilor zarafi, care cu ocazia sărbătorilor, jefuiau pe bieții pensionari și amploiaț nevocși prin escortarea mandatelor pe jumătate din valora lor. Iată ce va se zică o bună administrație: *** (Aflăm cu plăcere) că d-nii Criste și Dobranici elevi distinși a facultăței de Medicină din Paris, nu de mult veniți in țară au fost numiți medici secundari la Ospitalul St. Spiridon, cel intăi in locul d-lui Brânză demisionat și cel de al doilea in locul d-lui Georgescu care a cedat locul din cause de cumul. Suntem convinși că Epitropia St. Spiridon a capatat prin achizițiunea acestor doi medici, un element mai mult spre susținerea așezementului seu Filantropic. *** (Mort din maltratare.) Individul Ioan Botezatu servit la preotul Costachi Stefăniu, din comuna Tomeștii, in ziua de 26 Decemvrie anul espirat, fiind maltratat de indivizii Neculai Căpățină, Dumitru Căpățină și Radu Niconițe din Comuna Țuțora plasa Braniștea, in ziua de 2 curent a terminat din viață. a** (Omor.) In noaptea de 3 spre 4 a curentei luni, de cătră făcătorii de răle s’a ucis peorăndarul evreu Ioseb, femeea lui și un copil din Comuna Hermeziu plasa Turie, pe evreu s’a găsit rănit la ceafă de un instrument cuțit sau topor, asemenea femeea și copilul, frustrei legați cot la cot, evreul cu femeea legați de un sfălpeară băutul aruncat sub o teșghe, in crâșmă, s’a găsit un topor și o mănușă de lănă și unu brău roșu cu care era evreul legat. Știri din Țară. Telegraful din București, ne spune, că un tănăr ofițer numit Nicolescu, sub locotenent de șase ani, după cum se asigură s’a sinucis, din causa că neavănd nici o protecțiune spre a putea fi înaintat, s’a otărăt la această oribilă faptă. Tot „Telegraful“, ne mai spune, că un brutar de la Obor, s’a culcat mai duană zi noapte in camera sa și dimineață nu s’a mai găsit nimene. Tocmai după căteva zile, s’a aflat mort in pădurea de la Panteleimon; se bănuește că a fost calcat de hou, deoarece i s’a furat și trei mii galbeni. In ziua de 12 Dedemvie, pe la ora 4 postmeridiane, locuitorul Mihaiu Dincă Dascălu, din plasa Ocolu, districtul Doljiu, fiind un lucru la teramentul drumului de for, s'a surpat un mal și, căzănd pe dânsul la omorăt, față fiind atunci Ilie Radu, Ispas Dincă, Preda Martaza și alți consăteni ai lui. (Monitorul,) In comuna Panteleimon, o femei a născut trei copii: doua fete și un băiat; acesta, primind botezul, a murit, iar fetele, mulțămită ajutorului dat la timp de primarele comunei, sunt in viață și sănătoase. MARF.SALA BAZAINE E de douezeci și cinci de ani și e cu deosebire de frumoasă. E o plantă europeană care a crescut subtropice; are tipul spaniol și vicluciunea franceză! Espresiunea ochilor ei mari și negri este și energică și desmerdătoare; trăsurile ei sunt fine; liniile obrazului ei pure și corecte; pelița ei are albeața și transparența unei rase—ciaiu; părul ei moale și ca matasa se sbărlește și se încrețește ca al unui copil, și, pe cănd ea ridea, visul ei avea un timbru argintiu, și dinții ei mici, mult mai frumoși decât niște mărgărintare, păreau că râd și ei și că sfidau nenorocirea să o adjungă vreodată. Talia ei este gingașă și mișcările -i gracioase ca ale unui pisoiu; picioarele și mănele ei nu le vezi de mici ce sunt; trebue să le cauți pănă să le zărești. Dacă ceea ce domnește mai presus de toate intrăria, ceea ce se binteiază pe fisionomia ei, este inteligența ! Ea nu implinită incă șaptesprezece ani cănd se mărită cu mareșalul, care era de cinci zeci și patru. Ea nu cedă la nici un calcul ambițios făcând acest maritagiu; ea urmă acurat impulsiunea inimei sale și aunei sale imaginațiuni. Gloriosul renume al viteazului soldat francez 'i luase vazul, și cănd omul care ținea inmănele sale des*tinde Mexicului și adresă pentru iutăia da*