Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-09-11 / nr. 98

CURIERUL DE TASST. 26 Octomvre viitor 1874; pănă la aseminea zi și lună a anului venitor 1875, se publică aceasta spre cunoștința tuturor doritorilor ce ar vroi să fie asupră-le aseminea antrepriză, ca­mn arătat d­e zile să se presinte însoțiți de garanțiile cuvenite spre a concura la mezat, iar după adjudecare urmează a fi recurs de 5 zile prin oferte la onor, comitet permanent, foaia condițiunilor pentru această antrepriză doritorii o pot vide in toate zilele in camera primăriei. Primăria com. Lespezile. No. 1815. Pe teritorul acestei comuni in ziua de 25 trecut anul present, găsindu-se de pripas doi juncani la por porumbi, coarnile potriviți. Se publică termenul legiuit pentru aflarea proprietarului vitelor in cestiune. Primăria Urbei Neamțu. No. 2453. Pentru darea in antrepriză a re­­perărei bisericilor din astă urbă. Regulă adu­­se nou termen de licitație la 5 Octomvre vi­itor. Se invită pe d-nii concurenți că la a­­cest termin să se presinte in camera primă­riei insoțiți de garanțiile cuvenite cănd are a se ține licitația. de 1 lună tot din acea dată, subsemnat nu­mai de dl. A. I. Rosenblum. Se publică afla­rea acelor două sunete, cunoscăndu-se insă­­ că cu aceasta nu se face nici un act peti­ționarului. Prefectura Districtului Botoșani, No. 5062. De cătră primarele comunei sa­tului Stefănești, s’a declarat de pripas, 1 cal la păr sur, coama și coada sură, piețe albe pe pântece și­ spinare, precum dl. subprefect plășii Stefănești, prin raportul No. 1630 in­­credințată, se publică termen de șase luni, conform legei poliției rurale spre ivirea pă­gubașului, care cu dovezi legale să se pre­­sinte la primărie de al­priimi. Prefectura Districtului Calmi. No. 6668. Pe teritorul comunei Cârpeștii, plasa Tigheciu, acest județ in ziua de 16 tre­cut s’au pripășit 2 cai cu semnele următoa­re : una capă la păr murgă, coama in două părți, la urecea dreaptă hărleț; un cal la păr negru, păntănog de trei picioare, hărleț la u­­rechea dreaptă dinainte și damga la șoldul drept dinapoi, țintat in frunte fără alte sem­ne. Se publică in termenul legal, pentru cu­noștința proprietarilor acelor cai, cari cu do­vezi in regulă să se presinte la zisa comună spre a-i primi. Prefectura județului Dorohoiu. No. 5531. Pe teritorul comunei Sirbii din plasa Bașău acest județ, a picat de pripas un mănzat in păr balan, coarnele țapoșe, cu o șuruitură la urechea dreaptă și cu unghiele albe la picerele dinainte. Se publică termi­­nul de șase luni prescris de legea poliției ru­rale, spre deșteptarea păgubașului carele ia lăuntrul acestui termin să se presinte la pri­măria zisei comuni intovărășit de dovezile cuvenite spre a-și primi menționata vită, căci la caz contrar se va vinde licitativ in pro­fitul casei comunale. Prefectura județului Neamțu. N. 12.647. Sub­ prefectul plasii Mijlocu prin referatul No. 2936 incredințază că, pe terito­rul comunei Mărginenii s’a pripășit un cal, la păr murg, coama, coada negre, pete albe pe spinare și pântece, având și două ghin­­duri pe partea dreaptă a gatului. Se publică aflarea păgubașului și presentarea lui cu pro­be legale, la sus zisa comună in termenul prescris de legea poliției rurale. Prefectura județului Roman. No. 7003. Pe teritorul comunei Boghicea s’au pripășit doi boi la păr porumbi plăvani, coarmle-țapoșe și cam butace fără alte sem­ne. Se publică spre cunoștința păgubașului, ca in legiuitul termin să se presinte cu do­vezi la citata comună spre a-și priimi boii. Primarul Municipiului Iași. Urmând a se da in întreprindere facerea unei reterade și reparațiunea necesară la du­­ghenile bisericei Sf. Theodor in mărginirea sumei de lei 948 bani 30 prevăzută la par­tea intăia și a treia din divizul presentat de dl. Arhitect comunal cu referatul No. 841. Să deschide concurența Luni in 16 Septem­­vre a. c.­oarele 12 m. Amatorii de a lua a­­seminea întreprindere se vor presenta in ca­mera acestui oficiu la ziua și oara sus indi­cată cu garanția necesară pentru a se face adjudecarea. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuroul III. Șef, Evghenide. No. 7918. 1874, Septemvre 7. SITUAȚIUNEA Casei Comunale in sata de 2 Septemvre 1874. Lei Bani 1,376,446 63 Suma totală incăsată de la 1 Ianuar.—4 Sept. in­clusiv insă: 787,891 61 încasați din fond. budgetului ordinar insă: 757,276 73 de la 1 Ian.­1 Sept. și 30,614 88 1­4 , 787,891 61 463,789 95 încasat din fond. budgetului drumu­rilor și anume: 457,456 35 de la 1 Ian.­1 Sept. 6,333 60­1 — 4 , 463,789 95 111,421 82 încasați din fond. pens. com. de la 1 Ian. 1 Sept. 13,343 25 încasați din fond. Statului pe 1873 insă: 13,340 94 de la 1 Ian. 1 Sept. 2 31­1—4 „ 13,343 25 1,376,446 63­1,179,171 08 Suma totală cheltuită de la 1 Ianuar. 4 Sept. in­clusiv insă: 719,750 15 cheltuiți din fond. budgetului ordinar și anume: 712,409 09 de la 1 Ian. 1 Sept. și 7,341 06 1­4 , 719,750 15 444,550 44 cheltuiți din fond. budgetului drumu­­rilor insă: 444,139 44 de la 1 Ian.-1 Sept­___411 1—4 , 444,550 44­1,527 24 cheltuiți din fond. pensiun. com. de la lan. — 1 Sept. 13,343 25 Suma variază la casi­eria gen. din fondu­rile anului 1873 și anume: 13,340 94 de la 1 Ian.-1 Sept. și 13,343 25 _________1,179,171 08 197,275 55 Transp. soldos. care se comp: Efecte Numerariu_ 65,411 14 2,730 30 fondul budget, ordinar 17,909 23 1,330 28 „ „ drumuri. 109,674 27 220 31 „ „ pensiun. * 1 * * * 5 192,994 64 4,280 91 p. Primar, I. Antoniadi. No. 7927. Casier, C. G. Theohari. 1874, Sept. 8. Primăria Târgului Frumos. No. 880. In ziua de 16 Septemvre, carele 10 anti-meridiane fixăndu-se termenul de li­­citațiune orală in camera acestei primării, pentru rearendarea a 3 dughene din strada mare pendinte de biserica S-t. Neculai din astă comună, pe comptul arendașilor actuali pentru neurmare cu plata căștiurilor, se pu­blică spre cunoștința doritorilor. No. 878. La 2 a viitoarei luni Octomvre carele 12 din zi, urmează a se ține licitați­­une orală in camera acestei primării pentru darea in antrepriză eclazarea a 120 fanare cu gaz pe timp de un an cu începere de la 1 Ianuariu 1875, se publică spre cunoștința doritorilor, ca in arătata zi și oară să se pre­sinte in camera primăriei, spre a concura, despre condițiunele ce se pot vedea in fie­care zi in oarele de cancelarie, iar­­ supra­licitarea acestei antreprize se va face in ca­mera onor. comitet permanent al județului Iașii, in ziua de 7 Octomvre oarele 12 din zi. No. 885. Licitația anansată prin foaia No. 85, zadarnicindu-se din lipsa de concurenți, s’au amânat pentru 2 Octomvre viitor oarele 10 din zi la primărie și cu supra­licitare la comitetul permanent la 7 a acei luni oarele 12 din zi pentru antrepretuirea căsăpiilor cu taxa tăerei vitelor pe anul intreg 1875. Primăria com­. Podu-Iloaei. No. 1333. Urmând a se ține licitație la a­­ceastă primărie in zilele de 23 și 24 a. c. pentru darea in antrepriză a 8 stări, lemne necesare pentru încălzitul primăriei cu per­cepția și a școalelor din comună, se publică aceasta spre cunoștința tuturor doritorilor ca un arătat d­e zile să se presinte însoțiți de ga­ranțiile cuvenite spre a concura la mezat, ear după adjudecare urmează a fi recurs de 5 zile de a rândul la onor. comitet perma­nent prin oferte. No. 1334. In zilele de 18, 19 și 20 a. c., urmează a se ține licitațiune in camera pri­măriei acestei comuni, pentru darea in an­trepriză a cratului pităriei, adică: îndestula­rea obștiei locuitorilor din comună cu pane și țerină pe timp de un an, incepator de la PUBLICAȚII JUDECATORESCI. Curtea de Apel din Iași. No. 2249. In urma autorizațiunei d-lui Ministru de Justiție prin adresa No. 14107, se publică darea in antreprisă a reparații­lor ce trebue a se face sobelor din locul Curței, pentru ca concurenții ce vor fi să se presinte la Curte in ziua de 26 a curent­ei vara 12 din zi, cu legiuite garanții, cănd are a se ține licitațiune, iar devisul se poa­te vedea la grefă. No.­1033. D-l Grigori Balș cu domiciliul necunoscut conform art. 151 și 75 al. 6 p. c. e citat in persoană sau prin procurator admis de lege inaintea secțiunei a 2-a a a­­cestei Curți la 30 Octomvriu a. c. oara 11 din zi in judecata apelului făcut de d-l a­­vocat al Statului, in cauză cu el, d-nii Maior Iorga și Agripina Ghica și alții pentru bani, aducând și probi ie ce posed, la neurmare cauza se va căuta in lipsă fără drept de o­­poziție. Tribunalul județului Iași Secția III. No. 516. Tribunalul jud. Tecuci prin a­­dresa No. 13.317 din anul espirat 1872 in baza autoritățiunei consiliul de familia a casei defunctei Princesei Ecaterina Ruspoli, confirmat prin jurnalul No. 2828 au mijlocit la această secțiune de a se pune in vânza­re, casete retrase pe urma des. care este o casă cu 2 etaje situată in Iași desp­­l­in strada Carol înscrisă la No. 1119 compusă din 17 odăi cu ogradă mare, grădină, bu­cătărie și sufragerie, îngrădită cu zid nu­mai in partea despre Tom­a Cozma, iar cele­lalte părți cu zaplaz, situate pe loc gospod și care sunt inchiriate Liceului Nou pe timp de 3 ani începător de la 23 April 1871, la 18 April 1873 cănd era termenul vănzere», s’au pus in suspension« din causa ne­stă­ruinței nim­ărui, in urmă insă d-l Boldur 0,vatu­<­Ui prin petitioner înregistrată la No. 5502 a cerut redeschidere»­­pe «­cest temei și in baia art. 686 pr­­iv. Trib. publică vânzarea indicatului imobil conform art. 687 acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpără să se presinte in came­ra acestei secțiuni a 3-a la 16 Octomvrie ziua Mercuri anul 1874 oara 11 din zi când ave a se face adjudecațiunea conform art. 688 proc. civ. și următorii incepănduse cu prețul de la suma de 4000 galb. Tribunalul județului Cahul. No. 6185. D-l Iacob Hribanu, și Gh. Hri­ban cu domiciliul necunoscut, sunt citați la 9 Dechemvrie a. c. o.la 10 din zi, la acest Trib. in procesul ce-i inculpă pentru maltra­tarea lui Dobrea Dobrovici și N. Eșanu, la ce urmare se va aplica rostirea art. 182 p. penală. No. 6226. Aseminea I. Nemțanu, la 30 Septemvrie, inculpat pentru furt. No. 6100. loan Casiean, cu domiciliul necunoscut, e citat la 5 Dechemvrie a. e. oara 10 din zi la acest Tub. in procesul ce -1 inculpă pentru delapidare de bani publici, la ne urmare se va aplica rostirea art. 182 proc. penală. No. 1178. La 19 a espiratei luni August neputănduse efectua vânzarea silnic a moșiei Ciumaiu și Burlăcenii in condițiunele publi­cate prin foaia oficială din Iași No. 51 da­tată 17 Mai anul curent, di n cansă că d-noi Aîiton Varnali procurat,orele d-lui Ilie Var­­nali, ereditarele urmăritor imobilului arătat, prin petițiunea registrată la No. 3313 au ce­rut amânarea vărizărei la care au aderat de­bitorii. Și in consecințe Tribunalul prin jur­nalul No 1285 in cbiet de complect. Au des­­pus punerea din nou in venzare, ast­fel re­­producânduse aice conținutul publicați­unei anterioare care este in modul următor: d nul Ilie Varnale de profesiune comersant domi­ciliat in comuna Reni județul Ismail repre­senta prin fiul și procuratorele seu d-nul Antoni I. Vamale, prin comandamentele No. 37, 38, 39, 40 și 41 for­mate după disposi­­țiunele art. 496, 497 pr. civilă, a somat pe d-nii Neculai și Constantin succesori ai de­functului I. Dispotopiile de profesiune comer­­sanți: Elena Sandu, Maria Perist­eanu năs­cută Dispotopulo și Sofi* Dispotopulo, domi­ciliați cel întâi in urba Galați si acești din urmă in târgul Ismail ai respunde suma de 5500 galbeni cu procentele de 1 % la sută pe lună calculat de la 2 Mai 1871 până la achitare, taxele de proces conform sentinței Tribunalului Ismail No. 103 din 1872 re­­mase definitive și esecutorie plus cheltuelele de esecuțiune, și a sentinței acestui Trib. No. 4 din 14 Satmar anul curent investite cu formula esecutorie. Insă debitorii nefiind consecenți a satisface pe creditori in termi­­nus cuvenit. Trib. in violarea mijlocirei ace­lui de Ismail No. 8490 și 2646 an. 1874 a certrei creditorului Yam­ale, prin jurnalul No. 837 a dispus punerea in venzare silnică a imobilului Ciumafu și Burlăcenii proprietate a debitorilor remase după def. lor părinte I. Dispotopulu a căruia situațiune se constată prin procesul verbal al agentului judecăto­­res­­c precum urmează: moșia Ciumafu și. Bar­­lăceuii este situată in comuna Aluatu plasa Costangalia acest județ, are o întindere de pămănt cu 6000 desetine măsură Ruse nu­merat­a 72 prăjini fălcește fie­care desefină. Imbunătățirele ce posedă sunt: 1 casă de locuință a proprietăței in bună stare, cons­­trucțiunea păreților de peatră acoperemăntul cu oale, dispăru­tă in interiorul ei, cu 6 odăi și un antret pardosit cu scânduri, cu un be­­ciu pe sub dănsele și o ogradă mare din jur inprejur, construită de piatră, atenansele ei sunt: 2 odăi separate una de alta servesc de bucătărie și de locuința oamenilor de ser­viciu, 2 șuri pentru trăsuri, toate aceste cu acoperemăntul de scânduri, 2 hambare in­năuntrul ogrăzei pentru deposit de păne și alte obiecte necesare gospodărie, 1 grajdiu bun, 1 odae pentru locuința contabilului pro­prietății, toate aceste sunt construite cu pă­­reții de piatră pardosite pe jos cu scânduri și acoperemăntul cu paie, un local de crâș­mă in bună stare clădit pe moșie in margi­nea drumului mare ce conduce la târgul Bel­gradului, numit valea Sălcei cu 2 dispăru­­­turi, pivnița și acoperemăntul de scânduri, 3 coșere de scânduri pentru popușoi (po­rumb) dintre care unul se află de egalitate proastă, 1 grădină in mărime aproximativ cu 2 fălci cu o plantațiune de pomi nerodi­tori, imobilul arătat să găsește in vecinătate la est cu frontaria Ruse,­ la nord cu moșia Musait T­xi Yirtsitii a D M- Harting*, la. Ve 8se cu moșia Gavanoasa a D Harting și la sud c­u coloniile Curciu din județul Belgradului, să află actualmente dată in arenda d-lui Mitu Radianov negotiant din tărgul Bolgrad pe anul curent începător de la 23 Aprilie pănă la 1875 aceeași lună și zi. „Sarcinile ce mai figurează asupra acestui imobil pănă astăzi cunoscute sunt 6000 galbeni garanția dată de D. I. Dispotopuio acum decedat pentru asigurarea dotei soției fiului său Neculai, nu­mită Emilia născută Macri de acest Trib. la 11 Ianuariu 1866 sub No 1, 1603 galbeni datoriți d­lui A Z .hariade după sentința Tab Ismail No. 116 din 13 Septemvre 1872 cu procentele lor plus 200 ies noi cheltuelile de instanțe. 2000 galb. D. I. Chirieru cu pro­centul de 6 la sută plus cheltuelile de jude­cată prevezute in sentința Trib. Ismail No. 42 și decisiunea Curței apelative din Focșani No. 215. 7280 ruble argint d-lui Haralamb Macri după sentința Tnb. Ismail No. 50 cu procentul lor de 12 la sută pe an plus 400 lei noi spese de judecată. 2150 galb. d-lui Haralamb Maori cu procentele de 10 la sută pe an după sentința Trib. Ismail No 54 pre­cum și 200 lei spese de instanțe. 973 car­boane datorite d-lui A. Alexandri cu pro­centele lor plus 200 lei spese de instanțe prevăzute prin sentința Trb. de Ismail No. 45. 1350 galb. D. Alexandri Za­hariade după înscrisul din 22 Martie 1872, inpreună cu procentele lor. 3331 lei 56 bani pretinși de Primăria urbei Ismail pe baza creanței ce posedă. 373 galb. D. Gheorghi Șopov cu procentele lor după creanța din 16 August 1872. 564 ga­b. tot d-lui Gh. Șopov cu pro­centul de la 1 Oc­tomvrie 1870. 2000 ru­ble argint d-lui Neculai Iliade cu procent de 12 la sntă pe an văzută in sentința Trib. Ismail No. 79 anul 1873. 1780 Napolioni datoriți d-lui Ilie Vamali cu procentele de 2 la sută pe lună după obligațiunea inves­tită cu formula esecutorie de Trib. Ismail No. 46 din 13 August 1873. 758 galb. 24 centime d-nei Maria Neculai Condu­cea cu procent de 1 la sută pe lună după decisiu­nea curței apelative din Focșani No. 184 a. 1873 remasă definitiv, plus 350 lei noi spese de instanțe. Se pune dar in cunoștința ge­nerală a d-nor concurenți terminal de 60 zile calculat din ziua cănd aceasta va apare prin foaia oficială conform art. 534 combinat cu art. 539 din zisa procedură ca la cea intăi­tî după espirarea lui vara 11 antema­­ridiane și care se va notifica la timpul opor­tun și prin osebite afipte de publicațiuni, să se presinte in pretoriul acestui Tribunal cu ga­ranți­unele pretinse de lege. Când atuncea are a se ține licitațiune și termina adjude­carea in modul prescris de art. 550 ș­i cu res­­tricțiunele art. 559, 561, 564 și 565 pr. c. Anunținduse tot­o­dată că taxele de 3 la sută după legea de înregistrare, a funciaru­lui și acea cuvenită Portăreilor va privi pe cumpărător. Sunt somați toți acei ce ar poseda vre­un drept din acele, prevă­zute la aliniatul 3 de sub art. 506 proce­dura civilă ca inaintea adjudecațiunei să se presinte la Tic. cu pretanțiunele, căci in urmă nu li se va mai putea considera: Tribunalul județului Dorohoi. No. 737. D. Iancu Dimitriu tutorele mi­norelor avere def. Iancu Anastasiu, având a lua suma de 730 galb. fără procent din care urmează a fi scăzut cu suma de 5077 lei 20 parale cursul fiscului, valora bonuri­lor rurale, pentru pământul locuitorilor de pe moșiea Popenii și 2 galb. primiți de re­paus: Anastasiu, pe­tru 2 locuitori conform legei rurale, precum și cheltuelele de urmă­rire de la d-l Line« Mironescu domiciliat in urba Folticeni, in virtutea sentinței dată de acest Tab. la 19 Septemvrie anul precedent 1873 devenită esecutorie, și după coman­damentul prealabil ce i sa făcut si l No. 76 conform art. 496 și 497 din p. civ. D. I. Mironescu domiciliat in urba Folticeni, n’a fost următor a’și achita datoriea și nici s’a conformat art. 502 din aceeași procedură. Tribunalul emanat de cerirea toterelui ca­sei def. Anastasiu, și pe baza jurnalului No. 928 au incuviințat silnica espropiare a imo­bilului urmărit care este moșiea Popenii si­tuată in comuna Corlă­tenii acest județ, sa învecinează pe din jos cu partea de moșie a D. Ilie Moțoc, pe din sus cu moș­ia Corașa proprietate minorilor def. Canid­a, la capăt despre răsărit cu moșiea Dumenii­a D. Bala­­sinovici, și despre apus cu apa Jărăea des­pre Vâculești D. Corbi­zi, pe această parte voi» o casă a proprietătei, o crâșmă și la câmp un bordeiu pentru grădinărie, se pu­blică vânzarea acestei moșii in termin de 3 luni comptat de la data Ionei și se anuneie că persoanele ce vor dori a cumpără expu­sul imobil, să se presinte cu garanțiea ce­rută de lege in pretoriul acestui Trib, in oa­ra 10 a. m. cănd urmează a se adjudeca a­­supra persoanei ce va oferi valoarea ce mai favorabilă. Tot­odată se someaza pe toți a­­cei ce ar pretinde vre­un drept de proprie­tate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hi­­potecă sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca mai inaime adjudecațiunei se 'și arăte la Trib, pretecționale­lor, căci in ur­mă nu li se va ține in samă. Tribunalul județului Fâlciu. No. 854. In cea d-in zi după expirarea termenului de 3 luni numerat conform art. 730 p. d­v. oară 12 din zi, urmează a se pune in vânzare imitativă imobilul debito­rului Lascarachi Him­age domiciliat in co­muna Gurmezoaei urmărit pentru satisface­rea d-lui creditare Mihai Marta domiciliat in comuna Gurmezoaei cu suma de 3 chi de popușoi sau costul lor de 345 lei vechi plus 8 lei 25 bani spesii de judecată, după car­piuroul Casieriei. Secretar: D. Antonescu. Ve cunosc istoria voastră la amândoi, puțin ve importă cum și prin cine o știu. Jean tot reul tu l’ai făcut, și tu ’1 agravezi sin­gur lipsindu te prin febreța ta de la acea lu­crare ce are dreptul să te reclame. De ce fel de lut miserabil ești tu plămădit pentru ca o femee să te poată opri de la calea da­toriei tale? Ce este un sentiment de acest ordin cu totul secundar in presența scopului ce noi il urmărim? Aduți aminte, că fie­care din noi au jurat pe lăngă altele, se zi­că și aceliia ce ar voi să-l reție : „Femee, ce este de comun intre mine și tine?“ Tu te ai dat unei abstracțiuni; și femea, ce este esențial relativă, nu poate se înțeleagă a­­ceasta. Noi suntem niște pustnici, și nu uita că societatea femeelor este unită pentru noi. Vezi unde această creatură după care tu ești nebun v’au condus pe amândoi. Iată-te, tu omul nostru de acție prin escelență, paloșul nostru, devenit mult mai slab de­cât un po­pă bătrân ce se teme de iad; iată Flavio lu­mina noastră cea vie, imprăștiitorul gândiri­lor noastre până și prin locurile cele mai depărtate, că se jigărește, se întunecă și se duce, fără de a se pute cunoaște că el este in mijlocul ideelor sale cele turburate. Va trebui oare se-ți slovinesc biblia, ca la copii, și se te fac se reciteai in fie­­care sară. Îna­inte ele a te culca, istoria lui Samson și a Miei? La dracul fii om! Voi nu sunteți făcuți se fiți nici soți nici amanți! Petreceți dacă vă place, dar pentru D-zeu! nu vă dați inima, nici cr­erii, la aceste ființi inferioare și sensurile ce ele ieu pe un barbat după cum o momiță iea o nucă, și’l aruncă după ce l’au sfâșiat! Manon au zis: „D-zeu au dat femeelor dragostea patului a șederei și a gă­telilor, pofta, mania, aplicările cele rele, do­rința de a face zeul și indărăpnicia,“ și el au avut dreptate. Știți cu amorașele voas­tre cele triste cu cine samanați ? Semănați acelor inblănzitori de lei care pe urmă se lasă a fi mâncați de aceste fiare sălbatice. Infrănați-vă plăcerile, dacă voiți se fiți tari sau cel puțin fiți îndestul de tari pentru a ști cum se vă înfrânați. Opera noastră este o operă de dreptate. Aduceți-vă aminte de cuvântul unui filosof: „Femea este peirea celui drept !“ — Te înșeli, Samia, zisă Flavio cu voa­­cea sa cea gravă. Femea despre care vor­bești nu are o inimă slaba: odată ea m’a urmat in Sicilia, și ea este capabilă se ur­meze și pe Jean in Calabre. — Ai atunci ea este o Clorindă? reluă Samsa făcând o mișcare desprețuitoare ce se perdu in întuneric. Fie, ea are toate virtu­țile și toate drăgănelile, ași conveni și eu ; dar cu toate acestea ea tot este o primejdie pentru voi amândoi, și voi știți ca noi nu avem obiceiul să lăsăm obstacole la calea noastă. Ea v’au învrăjbit, cea ce de pe acuma chiar este o crimă: impede cat’o se nu mai comită alta. Trebue ca insurecțiunea Cala­­brelor se aibă un șef. Jean este numit. Tre­bue se plece. Cu toate aceste această fe­mee se opune! — Cum s’ar opune ea? zisă Jean, cănd ea nu cunoaște proectul nostru. — Atunci, replică neinduplicatul Samsa, tu ești acela ce resuși se pleci din causa ei, cea ce face tot acea. Ori­cum se fie, tot ea este causa. Impacați-vă, așa cere trebuința , da­­ți-vă sărutarea de pace. Jean, este necesar ca Flavio să te pue in curentul intregei a­­faceri. Flavio, tu trebue se stai in comuni­cație cu Jean, pentru ca la trebuință se fii gata ca se’l poți seconda. Această femee se ridică intre voi, aveți voința inimilor celor mari, și lasați vă de dănsa. Dacă nu voiți, trăiți lângă dănsa, după plăcerea voastră, dar fiți uniți, căci aceasta este de neaparată trebuință. Nu uitați că nu voi sunt două fi­ințe : omul și băutorul de cenușă. Dacă o­­mul sufere, atâta pagubă pentru dânsul, bă­utorul de cenușă nici­odată nu trebue se știe nimici... Haide, dați-vă mâna! reluă el cu autoritate. Jttrațimi, mie care sunt domnul și insercimitul vostru, jurați-mi că veți trăi in bună ințelegire, departe de a­­ceastă femee sau cum veți voi, că veți face se înceteze dintre voi ceru­le și că veți lu­cra numai in profitul operei noastre? —Jur ! zisă Flavio, stringănd mâna lui Jean. — Jur, zise Jean, se știu că voiu crapa de turbare! — Bine, reluă Samia, primesc promisiunea voastră, știu că veți ține’o. Jean tu ești capul cel reu in toate acestea. Ascultă pe Flavio, el este mai in vrăstă de căt tine, și inteligență lui prețuește mai mult de­căt a ta. Ai opt zile pentru ca să te duci la locul hotărit și să te pui in capul oamenilor ce te așteaptă, vei pleca tu? — Da, respinsă Jean. — Flavio zisă Samia, dacă pănă in opt zile, Jean va fi cuprins de o nouă cădere, și nu va fi la postul seu, tu ii vei lua locul, și te vei îndrepta drept spre Cosenza. —— Bine, zisă Flavio. Pe urmă ei șezură pănă in ziuă tot vor­bind de proectele lor, discutâ­ndule și modi­ficând­ule potrivit cu împrejurările. Cănd zo­rile luminară cerul cu o trăsătură albie, Samia se sculă și imbrățișă pe amăndoi a­­micii. — Ne am înțeles, le zisă el, pentru mo­mentele perdute puteți fi oameni; dar îna­inte de toate luați suma că sunteți băutori de cenușă, — Bine, și D-zeu­si­ ne conducă! respunsă ! Jean și Flavio« ] Samia scoasă o șuerătură puternică și bar­ca reapăru; el se sui ia trănsa și in curând se perdu in depărtare, spre laturea de la Co­­macchio. Jean era induioșat, parfumul vechii sale amiciții, suindui se de la inimă la crieri, ii slăbi fibrele măniei. El de aseminea era smuncit de cătră niște contradicțiuni dure­roase, și cu toată vuiala lui simția căte o­­dată intr’un chip crud căt de mult nerecunoș­tința lui era culpabilă față cu Flavio. In a­­ceastă oară, mișcat prin intreținerea sa cu Samsa, el se hotări se plece, dar, cunoscăn­­du-se pe sine, se temea ca nu cumva hotă­­rirea sa se-l părăsiască tocmai la momentul suprem. Și cănd iși punea in gând că tre­bue se părăsască pe Sylverina și se o lese lăngă Flavio, care o iubia, aceasta nu o pu­te suporta. — Dacă plec, iși zicea el, trebue ca ea se părăsască Ravenna.— Cu toate acestea el de pe acum vrea să’și facă un act de curaj și de abnegație, și făcăndu’și o mare silință asupră și, el zisă lui Favio inainte de al pă­răsi .— Vino in astă sară la Sylverina, vom petrece împreună lângă dănsa. — Voiu veni, respinsă Flavio. Samla are dreptate, o femee nici odată nu trebue să se ridice intre noii «SSrt» «Stor*» (Va urma).

Next