Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)

1874-10-09 / nr. 109

da sa, a mărturisit că acești bani ai țe­­­rănilor proveniau din granta de la Mă­­răș­­ti. Numai așa au denunțat și pe alți complici, dintre cari unul se zice de in­naltă posițiune socială. *** (Marțiagiu). Din causa forma­lităților, neputănduse celebra cununiele civile și religioasă a d-lui Georges C. mavrodi cu d-na Ecaterina Bunoli pen­tru care sau fost făcut invitațiuni pen­tru ziua de 6 Octom­vrie. Se face cunos­cut onorabililor persoane ce au fost in­vitate, și care vor bine voi a asista, ca aseminea cununii vor ave loc la 13 Oc­­tomvrie ziua Duminică la oarele 7 la Primărie, și la 8 oare seara la biserica cu patronul 40 de Sfinți. *** (Trichină). In ziua de 28 Saptemvrie trecut s’a găsit un mascul trichinos care era tăet de cătră D. Haisi și alalta pri 7 curent, iarăși s’a găsit u­­nul ce se tăese de cătră d-l Petrachi Rusu. Punem dară din nou in vederea cetățenilor Iașeni ca se aibă mare ingri­­jire la ferbere căt se va putea mai mult a cărnei de mascul, pentru a se feri de pericol. *** (Rectificare). Din eroare s’a inserat in numărul trecut al fonei noastre cum că anghina face mari progrese in oraș, după știri pozitive ce avem, an­ghina este din contra intr’un grag foarte neînsemnat. Este insă adevarat că scar­latina și variola a bântuit orașul nostru și aceste boale a început acum a scade. CURIERUL DE­ IASSI. Raport despre misiunea științifică in Transil­vania, presintat domnului ministru al instruc­țiunei publice, la 28 August 1874. (Urm­are.) 1562. Același atestă că a primit in­disposițiu­­nea sa de la autoritățile din Sibiiu scumpa cruce cări fusese a domnului Moldovinesc Alesandru Lăpușneanu: „In­am crncem quae spectabilis magnifici Alecsandru Wayvodae Moldaviensis Fuerat.“ Tot acolo, 1564, Municipalitatea din Bistrița inștiințiază pe municipalitatea din Sibiu, cum­ că 3500 oa­meni armați se prepară din Maramurăș a trece in Moldova pentru a despoia monas­­tirea Putna: „ut sd claustrum Putna profi­­cis cerentn­ ac­idem despoliarent." Tot acolo, 1565. Un act de la Petrascu Vodă cel bun, dă­ruind marelui logofăt Ivan o familie de ți­gani, sub cuvânt că dânșii au fost osândiți la furcă pentru furt­a 7 cai, și zisul boer­ei au rescumparat de la moarte cu 500 aspri turcești. Slavonește. Colecțiunea actelor romane in Bibi. Universită­ții din Clujiu. 1563—69. De la același Domn pentru același boier alte noue documente, și anume din: 10 nov. 1563, 27 Febr. 1564, 28 Ian. 1565, 22 Aug. 1565, 23 Iuliu 1567, 14 Aug. 1567, doue din 20 Maiu 1569 și unul din 16 Martie fără arătarea anului, toate slavonesce pe diverse moșii. Tot acolo, 1572. Domnul muntenesc Alexandru explică prin­cipelui transilvan Stefan Bathori motivele pentru cari s’a arestat un emisar ardelean, pe când insuși vodă se afla dus cu resbel in Moldova. Ungurește. Colecțiunea MS. Kemény. 1575. O judecată sub președința lui Ștefan A­­pafi, „provisoris et praefecti arc­is Fogaras,“ asistat de boeri jurați ai țerei Făgărașului: „praesentibus juratis Bogeronibus sedis hu­­jus asssesoribus.“ Tot acolo, 1576. Domnul transilvan Ștefan Bathori, porun­cind să se gonească românii din satul Bet­hlen de lăngă Făgăraș, invită acolo coloniști sași, promităndule o scuteală de dări in curs de 6 ani. „Mike Sándor, Regestra Archivorum, Ms. in Bibi. Universității din Clugiu. 1579. O judecată sub președința prefectului ce­tății Făgăraș Cosma Horvath Petrityevitc, asistat de 12 boeri jurați: „una cum duo­­decim juratis Boerombus hujus sedis judi­­ciariae.“ II Colecț unea Ms. Kemény. 1577—83. 1585-89. 27 August fără arătarea anului, un act slavon de la M'irnea-Vodă, autoritănd pe boierul George fost al doilea sula­r, asistat de un armaș domnesc, de a căuta și a apuca pe țiganii săi fugiți ori­unde­­ i-ar găsi, spe­cificând tot­o­dată cele patru feluri de pro­prietăți ce se distingeau pe atunci in drep­tul positiv romăn: proprietatea prin moște­nire (diedina), proprietatea prin cumpără­toare (pokupenie), proprietatea prin tovără­șie sau înfrățire (bratstvo) și proprietatea prin dedicațiune din partea cui­va (pokio­­nenie). Colecțiunea actelor române in Bibi Universității din Clugiu, 1582. Boierul Staicu gubernat din Felsö Romana, de­și părinții sei perduaeră documentele posesionare ale familiei, totuși fiind­că după obiceiul tezei si proclamat drepturile sale fără nici o contestațiune din partea cui­va in trei ani consecutivi dinaintea scaunului judiciar al Făgărașului, „comprobavit per publicas proclamationes solitas in t­ribus se­­dibus continuis pro more et consuetudine hojus districtus Fogaras,“ prefectul cetății Făgăraș, asistat de 12 boieri jurați, „una cum duodecim juratis Bojaronibus hujus șe­fi’8 districtus Fogaras indietariae assesso­­ribus.“ și confirmă zisa posesiune: „Miké Sándor. Egyveleg gyutemény, MS. in Bibi- Universității din Clugiu. 1584. Scrisoarea autografă Italiană din partea Domnului muntenesc Petru Cercel, rugând pe cancelari­ul Transilvaniei a-i recomanda un secretar cu cunoștința limbelor latină și maghiară: „un scrivano di linguia lattina et ungara ehe sie sufficiente et buon gramat­­tico, acd­o ci venga a servire facendone assai bisogno.“ Bibi, din Alba-Iulia. 1584 Regele polon Stefan Bathori, pentru o pur­tare eroică intr’un șir de resbele și de ase­­die, dăruește doue moșii in comitatul Ciu­­giului, Korogy și Papfalva, lui Blasiu Ha­­vaseni, despre care zice anume că este fiul Domnului muntenesc Vlad, crescut in aris­tocrația maghiară după moartea părintelui său: „Blasium Havasei»", quondam magnifici Vlad Vayvodae terrae Transalpinensis filium­is enim­a patris sui obitu adolescentiam suam in Ungaria apud praeclaras familias dum trarseg­isset“ etc. Archiv din Clujiu. 1586. Un act despre Ion Drakulya de Band, fiul lui Ladislau Draculya și nepotul vesti­­tului Vlad Țepeș, arătând că mumă sa a fost din familia aristocratică maghiară Vas de Czege. Archiv din Clugiu.— Cf. mai sus actul din 1553. 1592. a. Un act despre Franciesc Basaraba, nobil din țara Hațegului. Colecțiunea Ms. Kemény. 1592. b. Bosariul unui proces foarte interesant, re­lativ la fuga din Moldova a lui Petru Vodă peniopul. Ungurește. Colecțiunea Ms. Kemény. 1594. Taul de SzeleveDy, capul monastirii din Isk, însărcinează pe Valerian Lubienfeeld a stârni pe făgă Domnul moldovenesc pen­­ru restituțiunea monastirei din Bacău, pe care cu 14 ani mai inainte o răpisă de la­ranciscani boierul Bartolomeu Brutfi, dănd’o dominicanului Ieronim. Archivul monastirii Franciscanilor­ din Ciugiu 1598. Demetri Napragyi, Episcopi Transilvaniae, Trdatio jussu Rudolphi Regis confecta de Stat Publico et provintibus Transilvaniae, insistând de a se sequestra moșiele dăruite de căt­ră Mihaiu Viteazul boierilor români, „suis Valachis quorum ex numero aliqui e­­tiara nune in aula Suae Majestatis eorum bonorum jurisdictionem suam putant,“ dată recomandând tot­o­dată de a conserva vă­­duvei și fiului lui Ștefan Vodă Razván, mort pentru causa creștinătății și dinastiei aus­­triace, „pro salute Christianorum a Polonis, forte in odium Domus Austriacae, tam­atroci supplicio afflieti,“ moșiele pe cari le dăruise Sigismund Bathori. „Eder, Adversaria,“ Ms. in Bibi. Evanghelică din Brașov. 1598. . Un act de la principesa transilvană Ma­ria Christierna, din care resultă că atunci văduva Domnului moldovenesc Ștefan Raz­ván stăpănia districtul Kovar sau al cetă­ții de peatră in Ungaria. Colecțiunea Ms. Kemény.—Cf. actul de mai sus. 1600. Epistola lui Mihaiu Viteazul cătră papa Clemente VIII, prin care cere un ajutor bă­nesc, zicând că nu numai va trece Dunărea dară nu se va sfii­a­isici insăși Constanti­­nopolea: „trajecto Danubio non solum fini­­timos terminos, sed­etiam ipsam Imperii Turciei sedem Constantinopolim tentare non dubitabo.“ „Colecțiunea Ms. Daniel“ in Bibi, din Alba-Iu­lia. 1601. Papa Clemente VIII mulțumește Domnu­lui moldovenesc Efimia Movilă pentru bu­nele sale disposițiuni cătră catolicism. Tot acolo, 1601. Guardianul Valerian Lubieniecki și alți că­lugări di­n monastirea catolică din Bacău au­toriză pe Bernardo Qnirini, „episcopum ar­­genselle in Moldavia et Valachia“ a-și des­chide o portiță in grădina Monastirii înve­cinată cu casa episcopală. Arh­ivul Mănăstirii Franciscanilor in Clugiu. 1602. Actul prin care Nicolae­ Petrașco, fiul lui Mihaiu Viteazul, „Nicolaus Petrașcus de­functi Michaelis Vaevodae filius“ roagă pe consiliarii tabulei regești de a mijloci să­ i se plătească 15000 taleri, datoriți părintelui seu de cătră Camera Ungariei. Colecțiunea Ms. Kemény. 1602. Episcopul catolic din Moldova Bernardin Quirini descrie Cardinalului Santa Severina desoluțiunea bisericilor catolice din causa necontenitelor invasiuni tatare cerânnd a­­giutoare. Colecțiunea Ms. Daniel. 1602. Giollamo Arsengbo, vicarul catolic din Mol­dova, solicită de la Cardinalul Cintio agiu­­toare bănești, zicând că insuși episcopul n’ar­­ zi ce să facă de sărăcia, de na i’ar hrăni domnul Ieremia Movilă: „se nou­eh@ ques­­ to ilustrissimo Prencipa li provede il vitto cotidiano.“ Tot acolo 1602. Epistola episcopului catolic din Romănia , Seroardin Qu­rini, „episcopo Arg­ense nelle provincie di Moldavia e Vallachia“, descri­ind papei­ Clemente VIII trista situațiune po­litică și morală in care a găsit Moldova. I­­talienesce. 1602. Papa Clemente VIII anunță lui Bernar­­din Quirini, „episcopo argensi in provinciis Valachiae et Moldaviae“, cum că a recoman­dat biserica catolică din Moldova arhhiepis­­copului din Leopole și regelui Poloniei. Tot acolo, 1603. Ar­gen­ti. Breve relatione del sucesso intor­­no_ ad aliuni Cattolici Religioși tentata da­­gli Heretici Ariani in Claudopoli, manuscript cuprinzând foarte originale amănunte des­pre obiecele din Moldova și despre tole­ranța religioasă a Românilor. Tot acolo, 1603, Bernardin Quirini, dănduși titlul de „epis­­copus Argensis et Baedoviensis per Molda­viam et Valachium, se plânge cardinalului Cinto de intrigata și vessatiunile pe cari le întâmpină din partea clerului polon, mai a­­les in privința bisericei catolice din Bacău, menite a fi catedrala episcopală in locul dis­trusei biserice de la Argeș din Țara Româ­nească: „loco Belesiae Argiensis in Transal­pina funditus cversae. Tot acolo, 1603. Acelaș enumeră scandalurile clerului ca­tolic in Romănia și mai ales desfrâul Polo­nului Valerian Lubieniecki. Tot acolo, 1603. Pana Clemente VIII confirmă lui Bernar­­din Quirini posesiunea bisericei din Bacău. Tot acolo. 1604. Episcopul Quirini descrie pe larg cardi­nalului Cintic invasiunea Tătară in Moldova, vicisitudinele bisericei catolice din Bacău, toleranța religioasă a Domnului și a înaltu­lui cler romăn. Italianește. Tot acolo, " 1604. Același descrie papei Clemente VIII sta­rea bisericilor catolice din Moldova. Italia­­neste. Tot acolo, 1604. Ștefan Balthazaris, preotul catolic din Su­ceava, și alți trei, din care unul „pagorum Siculorum in Moldavia“, descriu papei Cle­mente VIII minierul și starea bisericilor ca­tolice in Moldova“ cu unele interesante pe talie despre obiecele țerei, plăngăndu-se totodată contra episcopului Quirini, pe care-l arată intre celelalte ca pe un fost partizan a lui Mihaiu Viteazul și cerând in locui pe u­n epis­cop Polon. Tot acolo, 1604. Episcopul Qnirini roeomandă papei pe vi­car iul seu Girolamo Araengho și insistă tot­odată asupra necesității invețătoriior italian! in Moldova, „non și trovando in questi luoghi maestri cb’inseguino ed instituiscano li gio­­veni nelie letiere latine, molti geutiluomini ed altri catholici sono sforzati mandar li fi­­gltuoli in Transilvania.“ Tot acolo. 1604. Vi­cariul catolic din Moldova Girolamo Ar­­sengie plecând la Roma, Ieremia Vodă Mo­vilă il recomandă printr’o scrisoare cătră papa Clemente VIII, promițând tot odată a susținea după putință biserica catolică in țară, după cum a agiutat’o și in trecut. Tot acolo. (Va urma) Știri din Țară. Vinerea trecută s’a descoperit in curtea u­­nui gălățan un sarcofagiu și mai multe mo­­nete antice. Auzim că dl. Prefect a luat mă­suri de supraveghiare asupra obiecte­or des­coperite. (Gardistul Civ.) VARIETĂȚI. — (Un caz de nebunie straniu și poetic). — Margareta Benletti, care din cea mai fragieda etate făcuse un abuș deplora­bil de romane stupide, voi­se ’și aleagă un g­en de moarte foarte poetic. La 17 Sept., inainte de a se culca, ’și umpluse camera cu florile cele mai mirositoare, cu care ’și acoperise cerșiafele și adormi pe acest pat in balsamat dară periculos, după ce a adre­sat amantului său necredincios o scrisoare in care se simțea deja apucaturele de ne­bunie. A doua zi, la amiază, portarul nevăzindo eșind, deschise ușa camerei sale cu o adoa cheie și o găsi fără cunoștință. Grația ingri­­jirilor luminate a ci­rului, se izbuti a o a­­duce la viață, dară sarmaua și frumoasa fa­tă era cu totul nebună, la ’și imaginase că e moartă și transportată in regatul florilor, unde s’a schimbat in grijă. Vorbește necon­tenit de regina sa, Roza și supărăciunele fluturilor amoroși o fac se plângă. — "Mi aduc aminte că am iubit un flu­ture murmură ea cănd povestește aceasta dar a placat ! Și atunci ochii sei cei mari albaștri vi­sători,­ cu pupila dilatată, se umplu de la­crimi. (Telegraful.) Mișcarea generală a arestaților din Peniten­ciarul central din Iași, urmată in cursul lunei Septemvre 1874. Remași la 31 August seara ... 193 Intrați in cursul lunei Septem.. . 93 Total “286 Eșiți in luna Septemvre 1874 . .118 Remași la 30 Septemvre 168 Situația numerică a arestaților aflați față in Penitenciarul din Iași la 4 Octom. 1874 sara. b. f. înaintea camerei de acuzație . I — „ Curții cu jurați. . . 60­2 „ Judelui Instructor. . 37 1 „ Tribunalul..............51­4 Condemnați corecționali. . . 13­4 „ Recluziune......... 1 — Total 163 11 împărțirea arestaților după religiune. Ortodocși ... 139 Catolici.... 5 Evrei............... 30 Total 174 PARTEA COMERCIALĂ. Galați 4/16 Oct­ombre. Cereale. Săptămăna ce trecută a fost mai calmă in operațiuni in comparațiune cu cea prece­dentă, cu prețuri și mai reduse, din causa noutăților, din Europa care nu încetează de a ne semnala tot scădere in genere. Tran­­sacțiunele ce au avut loc, cum am zis mai sus, sunt mai mult neînsemnate la o atare epocă a anului și cu un deposit foarte bine aprovisionat cum ’l avem. In privința grâului, după toate probabili­tățile, nu ni se pare apropiată o ameliora­­țiune de prețuri, din causa marii exporta­ți­uni a Rusiei și mai cu sumă a Californiei. Se semnalează din Londra nimic mai puțin de­căt 250 carice de greu pe cale din San Francisco, fără a socoti cele­l’alte proveniențe. Orzul se notează din Londra circa 26/.. gbirca 40/. Din Marsilia tot scădere, cu dificultate de vândut chiar cu prețuri reduse. Cu un cuvânt noutățile ce ne sosesc de pretutindene sunt de tot discurăgiătoare. Se zice că depeși recente sosite din piața Londrei semnalează o nouă scădere, pentru orz, notănduse 25/6 pentru carice sosite. Astăzi din contra orzul este puțin mai ferm la noi. L. G. 115—117 pentru 46—48 lbr. Vânzările săptămănei și prețurile zilei. Ghireă — 3,500 ch , 180/210. Prețul zilei L. G. 160/220. Deposit 90,000 chile. Arnăut.—1,500­­ h., 240/245. Prețul zilei acelaș. Deposit 2,000 chile. Orm. — 2,000 ch., 100/115. Prețul zilei acelaș­­ilor. 50. S. G. 120. Secară.—1,900 eh., 156/158. Prețul zilei acelaș; pentru 60 lbr. in plată 163/164. SCHIMB: Luni 3/15 Oct. Londra, 3 luni . . . L. N. 24.75—24.80 Marsilia, „ „ 78.25—78.30 NAVLURILE. Mai mult calm, cu aceleași nologie prac­ticate septămăna trecută. De la Od­esa, ca și din Azov, se semnalează acum in urmă tot mai mult calm. Cotăm pentru vapoare : Dunăre pentru Anglia 7/6. „ „ Marsilia 5/9—6/. „ „ Neapole 5/6—5/9. Salina „ Anglia 6/.—6/3 mici. ,) ,, „ 5/9—6/, mari. Corăbii cu cerere mai bună: Dunăre pentru Anglia 7/6. „ „ Marsilia tr. 3’/^—33/4. „ „ Adriatica nr. 35/37. „ „ Constantino­pole par. 65 70. „ „ Insulele ionice ob. 13-14. Sulina „ Anglia 6/.—6/3. Starea de adâncime: 13 1/î picioare. Ah buri: 8 pence. (Vaacea Covur.) Mișcaria Porturilor. Severin, 2 Octomvrie. — Sosite 3 corăbii încărcate­ pornită 1 deșartă. Grăul ciacăr, cal. I, 72—75 lei chila, cal. II 60—65. Calafat, 2 Octomvrie.—Sosită o corabie deșartă, pornită una încărcată și una deșar­tă, vapoare sosite și pornite câte 5. Ia­port staționează un bastiment. Grâul ciacăr, cal. I, in greutate de 54 livre, 50 lei chila, s’au esportat 500 ghile. Bechet. 2 Octomvrie.—Sosite deserte 10 caice, sosit și pornit căte un vapor. Grăul ghirca 60—70 tei chila, orzul 37—40. — 3 Octomvrie.—Sosite deserte 8 caice și porni­te încărcate 2 corăbii, vapoare sosite și por­nite câte 5. Ia­port de la 60—70 bastimen­te. Orzul același preț. Turnu-Măgurele, 2 Octomvrie. — Sosită o corabie deșeartă, sosite și pornite căte 2 vapoare. Ia­port face 30 bastimente. Pre­țul productelor ca mai nainte. Raport n’a fost. Galați, 3 Octomvrie .— Sosite 2 corăbii încărcate și pornite una incarcată și una de­șartă; vapoare sosite și pornite căte unul. In port sa află 24 bastimdnte. S’au espor­tat 2169 chile de grâu. Valoarea totală, in tone, a productelor importate, inscrise la vamă, 269,190 lei. CONVOCARE. Reuniune Femeilor Romane Domnișoara Cossieră Heraclie Istratty, vro­­ind ași da demisie din cauza sănătăței, am onoare a convoca aduna­rea generală pentru ziua de 14 Octombre 1874 in localul scoalei de meserii casele Monastirei Dancu la oa­rele 12 din zi. Vica­­rez. Emilia Gherghel. (435—4). ANTINCIURI. I Avis préalable.­­ Mr. I. Barmet transférant ses ma- j| gasins dans la magn fique maison de t| Mr. Walter, murchand-tailleur, rue La- E pușneanu, a l’honneur d’en prévenir sa ” nombreuse clientele. Un avis ultérieur B indiquera le jour de l’ouverture et don- Ü nara un aperșu des nouveaux articles ^ de tout genre, arrivés récemment de & Paris. & FWWWW9 EPITROPIEA GENERALĂ a Oasei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași. In ziua de 4 a viitoarei luni Noemvrie 1874, in Camera acestei Epitropii Generale are a se ține mezatul pentru închirierea lo­cului sterp ce este in colțul stradei Sf. Vi­neri despre strada Mare. Amatorii de a lua in chirie menționatul loc pe termin de un an, de la 15 Dechemvrie a. c. sunt poftiți a se prezenta la arătata zi in camera a­­cestei Epitropii unde vor vide și condițiunile inchirierei. Epitropi: C. Rosetti. Directore, Marinos A. p. Șef, serv. C. Stefănescu. No. 2514 1874 Octomvrie 8. Q’n Tippujlli nu foarte m­ic, rasa pinch, [J îl |luli lUil negru, păru scurt. Găsitorul va primi de la sub­semnatul domiciliat strada Maselor 10 franci recompensă. Alexandru Gr. Suțu. Q’n Dpi­fjilt liu cătn e Poddol, cu pete c­u fiul Ulii negre la ureche, jumătate tuns. Cine il va găsi și aduce la subsemnatul cu locuința strada Maselor va priimi recom­pensă 20 franci. A. G. Suțu. (444—2). 0 mini Ungaria, kizs barbat robust, espert in industria velniței, econom practic, cunoscând agricultura, tra­tarea vitelor, și metodul inventat in Rusia contra epidemielor și altele, posedând ates­tatele cuvenite, dorește a găsi ocupație re­lativă la­ cunoștințele sale; adresa post res­tant la Redacția acestei foi. (448—3.) Tin apoTídat M0?*4 Umbrăreștii cu trupu­n­ U uluiiliu­­rile Borăeștii și Tămășanii cu partea Damaceanca, județul Tecuciului, pre­cum și părțile din Cudalbi, proprietate a subsemnatei, se arendează cu începere de la 23 April 1876. Doritorii de a lua aceste moșii vor bine-voi de a veni ca să trătăm despre condiție și preț, in casele mele. Iași strada Carp. (442—6). Elena S. Manu. Compania calei ferate Lemberg, Cernauti-Iasi. LINIILE ROMANE Licitație prin oferte. Pentru furnisarea materialelor jos no­tate necesare pentru exploatare sus nu­mitei liniei pe anul 1875 adică: A) . Scănduri de lemn moale și tare. Scânduri groase de lemn moale și tare. Scânduri groase de lemn de plop. Scănduri subțiri și groase de lemn de nucă, de peri, de teiu și de arin. Lemn de construcție moale și tare. Lemn rotund (copaci întregi de lemn moale). Leațuri tăete și ne­tăete. Șindilă de acoperiș. B­ . Cement, ipsos, var și cărămizi. C­ . Cănepă, călț, lumânări de seu, sopon de seu uscat, lemne de fag, căr­buni, mături de inele și paie de grău. Condițiunele de predare precum și c­an­­titățile materialelor ce sunt a se preda se pot vedea la stațiile Roman, Pașcani, Verești, Botoșani și Tărgul-Frumos, pre­cum și la subsemnata Direcțiunea din Iași. U­nii concurenți vor bine voi a trimete ofidrtele D-lor sigilate la subsemnata Di­recțiunea din Iași pănă cel mult la 15 Noembre stil nou 1874 însemnând pe adresa :,Ofițerta pentru furnisarea mate­rialelor." Iași nr 11 Octombre st. n. 1874. Direcțiunea de Esploatație. (436—3). PATRU ROMANȚE NOUE pentru voace centrală Retrași din ochii lumei Cântec de fericire, La Lun­ca mea, Visurile, hora­ nouă și Colectiune de zece cântece și hori romanesci pentru piano de P­­MEZETTI. Se află de avântara la magaziile D-nilor Mangusch, Oftiel și Lewandowsehi.

Next