Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1874 (Anul 7, Nr. 72-141)
1874-10-09 / nr. 109
da sa, a mărturisit că acești bani ai țerănilor proveniau din granta de la Mărăști. Numai așa au denunțat și pe alți complici, dintre cari unul se zice de innaltă posițiune socială. *** (Marțiagiu). Din causa formalităților, neputănduse celebra cununiele civile și religioasă a d-lui Georges C. mavrodi cu d-na Ecaterina Bunoli pentru care sau fost făcut invitațiuni pentru ziua de 6 Octomvrie. Se face cunoscut onorabililor persoane ce au fost invitate, și care vor bine voi a asista, ca aseminea cununii vor ave loc la 13 Octomvrie ziua Duminică la oarele 7 la Primărie, și la 8 oare seara la biserica cu patronul 40 de Sfinți. *** (Trichină). In ziua de 28 Saptemvrie trecut s’a găsit un mascul trichinos care era tăet de cătră D. Haisi și alalta pri 7 curent, iarăși s’a găsit unul ce se tăese de cătră d-l Petrachi Rusu. Punem dară din nou in vederea cetățenilor Iașeni ca se aibă mare ingrijire la ferbere căt se va putea mai mult a cărnei de mascul, pentru a se feri de pericol. *** (Rectificare). Din eroare s’a inserat in numărul trecut al fonei noastre cum că anghina face mari progrese in oraș, după știri pozitive ce avem, anghina este din contra intr’un grag foarte neînsemnat. Este insă adevarat că scarlatina și variola a bântuit orașul nostru și aceste boale a început acum a scade. CURIERUL DE IASSI. Raport despre misiunea științifică in Transilvania, presintat domnului ministru al instrucțiunei publice, la 28 August 1874. (Urmare.) 1562. Același atestă că a primit indisposițiunea sa de la autoritățile din Sibiiu scumpa cruce cări fusese a domnului Moldovinesc Alesandru Lăpușneanu: „Inam crncem quae spectabilis magnifici Alecsandru Wayvodae Moldaviensis Fuerat.“ Tot acolo, 1564, Municipalitatea din Bistrița inștiințiază pe municipalitatea din Sibiu, cum că 3500 oameni armați se prepară din Maramurăș a trece in Moldova pentru a despoia monastirea Putna: „ut sd claustrum Putna proficis cerentn acidem despoliarent." Tot acolo, 1565. Un act de la Petrascu Vodă cel bun, dăruind marelui logofăt Ivan o familie de țigani, sub cuvânt că dânșii au fost osândiți la furcă pentru furta 7 cai, și zisul boerei au rescumparat de la moarte cu 500 aspri turcești. Slavonește. Colecțiunea actelor romane in Bibi. Universității din Clujiu. 1563—69. De la același Domn pentru același boier alte noue documente, și anume din: 10 nov. 1563, 27 Febr. 1564, 28 Ian. 1565, 22 Aug. 1565, 23 Iuliu 1567, 14 Aug. 1567, doue din 20 Maiu 1569 și unul din 16 Martie fără arătarea anului, toate slavonesce pe diverse moșii. Tot acolo, 1572. Domnul muntenesc Alexandru explică principelui transilvan Stefan Bathori motivele pentru cari s’a arestat un emisar ardelean, pe când insuși vodă se afla dus cu resbel in Moldova. Ungurește. Colecțiunea MS. Kemény. 1575. O judecată sub președința lui Ștefan Apafi, „provisoris et praefecti arcis Fogaras,“ asistat de boeri jurați ai țerei Făgărașului: „praesentibus juratis Bogeronibus sedis hujus asssesoribus.“ Tot acolo, 1576. Domnul transilvan Ștefan Bathori, poruncind să se gonească românii din satul Bethlen de lăngă Făgăraș, invită acolo coloniști sași, promităndule o scuteală de dări in curs de 6 ani. „Mike Sándor, Regestra Archivorum, Ms. in Bibi. Universității din Clugiu. 1579. O judecată sub președința prefectului cetății Făgăraș Cosma Horvath Petrityevitc, asistat de 12 boeri jurați: „una cum duodecim juratis Boerombus hujus sedis judiciariae.“ II Colecț unea Ms. Kemény. 1577—83. 1585-89. 27 August fără arătarea anului, un act slavon de la M'irnea-Vodă, autoritănd pe boierul George fost al doilea sular, asistat de un armaș domnesc, de a căuta și a apuca pe țiganii săi fugiți oriunde i-ar găsi, specificând totodată cele patru feluri de proprietăți ce se distingeau pe atunci in dreptul positiv romăn: proprietatea prin moștenire (diedina), proprietatea prin cumpărătoare (pokupenie), proprietatea prin tovărășie sau înfrățire (bratstvo) și proprietatea prin dedicațiune din partea cuiva (pokionenie). Colecțiunea actelor române in Bibi Universității din Clugiu, 1582. Boierul Staicu gubernat din Felsö Romana, deși părinții sei perduaeră documentele posesionare ale familiei, totuși fiindcă după obiceiul tezei si proclamat drepturile sale fără nici o contestațiune din partea cuiva in trei ani consecutivi dinaintea scaunului judiciar al Făgărașului, „comprobavit per publicas proclamationes solitas in tribus sedibus continuis pro more et consuetudine hojus districtus Fogaras,“ prefectul cetății Făgăraș, asistat de 12 boieri jurați, „una cum duodecim juratis Bojaronibus hujus șefi’8 districtus Fogaras indietariae assessoribus.“ și confirmă zisa posesiune: „Miké Sándor. Egyveleg gyutemény, MS. in Bibi- Universității din Clugiu. 1584. Scrisoarea autografă Italiană din partea Domnului muntenesc Petru Cercel, rugând pe cancelariul Transilvaniei a-i recomanda un secretar cu cunoștința limbelor latină și maghiară: „un scrivano di linguia lattina et ungara ehe sie sufficiente et buon gramattico, acdo ci venga a servire facendone assai bisogno.“ Bibi, din Alba-Iulia. 1584 Regele polon Stefan Bathori, pentru o purtare eroică intr’un șir de resbele și de asedie, dăruește doue moșii in comitatul Ciugiului, Korogy și Papfalva, lui Blasiu Havaseni, despre care zice anume că este fiul Domnului muntenesc Vlad, crescut in aristocrația maghiară după moartea părintelui său: „Blasium Havasei»", quondam magnifici Vlad Vayvodae terrae Transalpinensis filiumis enima patris sui obitu adolescentiam suam in Ungaria apud praeclaras familias dum trarsegisset“ etc. Archiv din Clujiu. 1586. Un act despre Ion Drakulya de Band, fiul lui Ladislau Draculya și nepotul vestitului Vlad Țepeș, arătând că mumă sa a fost din familia aristocratică maghiară Vas de Czege. Archiv din Clugiu.— Cf. mai sus actul din 1553. 1592. a. Un act despre Franciesc Basaraba, nobil din țara Hațegului. Colecțiunea Ms. Kemény. 1592. b. Bosariul unui proces foarte interesant, relativ la fuga din Moldova a lui Petru Vodă peniopul. Ungurește. Colecțiunea Ms. Kemény. 1594. Taul de SzeleveDy, capul monastirii din Isk, însărcinează pe Valerian Lubienfeeld a stârni pe făgă Domnul moldovenesc penru restituțiunea monastirei din Bacău, pe care cu 14 ani mai inainte o răpisă de laranciscani boierul Bartolomeu Brutfi, dănd’o dominicanului Ieronim. Archivul monastirii Franciscanilor din Ciugiu 1598. Demetri Napragyi, Episcopi Transilvaniae, Trdatio jussu Rudolphi Regis confecta de Stat Publico et provintibus Transilvaniae, insistând de a se sequestra moșiele dăruite de cătră Mihaiu Viteazul boierilor români, „suis Valachis quorum ex numero aliqui etiara nune in aula Suae Majestatis eorum bonorum jurisdictionem suam putant,“ dată recomandând totodată de a conserva văduvei și fiului lui Ștefan Vodă Razván, mort pentru causa creștinătății și dinastiei austriace, „pro salute Christianorum a Polonis, forte in odium Domus Austriacae, tamatroci supplicio afflieti,“ moșiele pe cari le dăruise Sigismund Bathori. „Eder, Adversaria,“ Ms. in Bibi. Evanghelică din Brașov. 1598. . Un act de la principesa transilvană Maria Christierna, din care resultă că atunci văduva Domnului moldovenesc Ștefan Razván stăpănia districtul Kovar sau al cetății de peatră in Ungaria. Colecțiunea Ms. Kemény.—Cf. actul de mai sus. 1600. Epistola lui Mihaiu Viteazul cătră papa Clemente VIII, prin care cere un ajutor bănesc, zicând că nu numai va trece Dunărea dară nu se va sfiiaisici insăși Constantinopolea: „trajecto Danubio non solum finitimos terminos, sedetiam ipsam Imperii Turciei sedem Constantinopolim tentare non dubitabo.“ „Colecțiunea Ms. Daniel“ in Bibi, din Alba-Iulia. 1601. Papa Clemente VIII mulțumește Domnului moldovenesc Efimia Movilă pentru bunele sale disposițiuni cătră catolicism. Tot acolo, 1601. Guardianul Valerian Lubieniecki și alți călugări din monastirea catolică din Bacău autoriză pe Bernardo Qnirini, „episcopum argenselle in Moldavia et Valachia“ a-și deschide o portiță in grădina Monastirii învecinată cu casa episcopală. Arhivul Mănăstirii Franciscanilor in Clugiu. 1602. Actul prin care Nicolae Petrașco, fiul lui Mihaiu Viteazul, „Nicolaus Petrașcus defuncti Michaelis Vaevodae filius“ roagă pe consiliarii tabulei regești de a mijloci să i se plătească 15000 taleri, datoriți părintelui seu de cătră Camera Ungariei. Colecțiunea Ms. Kemény. 1602. Episcopul catolic din Moldova Bernardin Quirini descrie Cardinalului Santa Severina desoluțiunea bisericilor catolice din causa necontenitelor invasiuni tatare cerânnd agiutoare. Colecțiunea Ms. Daniel. 1602. Giollamo Arsengbo, vicarul catolic din Moldova, solicită de la Cardinalul Cintio agiutoare bănești, zicând că insuși episcopul n’ar zi ce să facă de sărăcia, de na i’ar hrăni domnul Ieremia Movilă: „se noueh@ ques to ilustrissimo Prencipa li provede il vitto cotidiano.“ Tot acolo 1602. Epistola episcopului catolic din Romănia , Seroardin Qurini, „episcopo Argense nelle provincie di Moldavia e Vallachia“, descriind papei Clemente VIII trista situațiune politică și morală in care a găsit Moldova. Italienesce. 1602. Papa Clemente VIII anunță lui Bernardin Quirini, „episcopo argensi in provinciis Valachiae et Moldaviae“, cum că a recomandat biserica catolică din Moldova arhhiepiscopului din Leopole și regelui Poloniei. Tot acolo, 1603. Argenti. Breve relatione del sucesso intorno_ ad aliuni Cattolici Religioși tentata dagli Heretici Ariani in Claudopoli, manuscript cuprinzând foarte originale amănunte despre obiecele din Moldova și despre toleranța religioasă a Românilor. Tot acolo, 1603, Bernardin Quirini, dănduși titlul de „episcopus Argensis et Baedoviensis per Moldaviam et Valachium, se plânge cardinalului Cinto de intrigata și vessatiunile pe cari le întâmpină din partea clerului polon, mai ales in privința bisericei catolice din Bacău, menite a fi catedrala episcopală in locul distrusei biserice de la Argeș din Țara Românească: „loco Belesiae Argiensis in Transalpina funditus cversae. Tot acolo, 1603. Acelaș enumeră scandalurile clerului catolic in Romănia și mai ales desfrâul Polonului Valerian Lubieniecki. Tot acolo, 1603. Pana Clemente VIII confirmă lui Bernardin Quirini posesiunea bisericei din Bacău. Tot acolo. 1604. Episcopul Quirini descrie pe larg cardinalului Cintic invasiunea Tătară in Moldova, vicisitudinele bisericei catolice din Bacău, toleranța religioasă a Domnului și a înaltului cler romăn. Italianește. Tot acolo, " 1604. Același descrie papei Clemente VIII starea bisericilor catolice din Moldova. Italianeste. Tot acolo, 1604. Ștefan Balthazaris, preotul catolic din Suceava, și alți trei, din care unul „pagorum Siculorum in Moldavia“, descriu papei Clemente VIII minierul și starea bisericilor catolice in Moldova“ cu unele interesante pe talie despre obiecele țerei, plăngăndu-se totodată contra episcopului Quirini, pe care-l arată intre celelalte ca pe un fost partizan a lui Mihaiu Viteazul și cerând in locui pe un episcop Polon. Tot acolo, 1604. Episcopul Qnirini roeomandă papei pe vicar iul seu Girolamo Araengho și insistă totodată asupra necesității invețătoriior italian! in Moldova, „non și trovando in questi luoghi maestri cb’inseguino ed instituiscano li gioveni nelie letiere latine, molti geutiluomini ed altri catholici sono sforzati mandar li figltuoli in Transilvania.“ Tot acolo. 1604. Vicariul catolic din Moldova Girolamo Arsengie plecând la Roma, Ieremia Vodă Movilă il recomandă printr’o scrisoare cătră papa Clemente VIII, promițând tot odată a susținea după putință biserica catolică in țară, după cum a agiutat’o și in trecut. Tot acolo. (Va urma) Știri din Țară. Vinerea trecută s’a descoperit in curtea unui gălățan un sarcofagiu și mai multe monete antice. Auzim că dl. Prefect a luat măsuri de supraveghiare asupra obiecteor descoperite. (Gardistul Civ.) VARIETĂȚI. — (Un caz de nebunie straniu și poetic). — Margareta Benletti, care din cea mai fragieda etate făcuse un abuș deplorabil de romane stupide, voise ’și aleagă un gen de moarte foarte poetic. La 17 Sept., inainte de a se culca, ’și umpluse camera cu florile cele mai mirositoare, cu care ’și acoperise cerșiafele și adormi pe acest pat in balsamat dară periculos, după ce a adresat amantului său necredincios o scrisoare in care se simțea deja apucaturele de nebunie. A doua zi, la amiază, portarul nevăzindo eșind, deschise ușa camerei sale cu o adoa cheie și o găsi fără cunoștință. Grația ingrijirilor luminate a cirului, se izbuti a o aduce la viață, dară sarmaua și frumoasa fată era cu totul nebună, la ’și imaginase că e moartă și transportată in regatul florilor, unde s’a schimbat in grijă. Vorbește necontenit de regina sa, Roza și supărăciunele fluturilor amoroși o fac se plângă. — "Mi aduc aminte că am iubit un fluture murmură ea cănd povestește aceasta dar a placat ! Și atunci ochii sei cei mari albaștri visători, cu pupila dilatată, se umplu de lacrimi. (Telegraful.) Mișcarea generală a arestaților din Penitenciarul central din Iași, urmată in cursul lunei Septemvre 1874. Remași la 31 August seara ... 193 Intrați in cursul lunei Septem.. . 93 Total “286 Eșiți in luna Septemvre 1874 . .118 Remași la 30 Septemvre 168 Situația numerică a arestaților aflați față in Penitenciarul din Iași la 4 Octom. 1874 sara. b. f. înaintea camerei de acuzație . I — „ Curții cu jurați. . . 602 „ Judelui Instructor. . 37 1 „ Tribunalul..............514 Condemnați corecționali. . . 134 „ Recluziune......... 1 — Total 163 11 împărțirea arestaților după religiune. Ortodocși ... 139 Catolici.... 5 Evrei............... 30 Total 174 PARTEA COMERCIALĂ. Galați 4/16 Octombre. Cereale. Săptămăna ce trecută a fost mai calmă in operațiuni in comparațiune cu cea precedentă, cu prețuri și mai reduse, din causa noutăților, din Europa care nu încetează de a ne semnala tot scădere in genere. Transacțiunele ce au avut loc, cum am zis mai sus, sunt mai mult neînsemnate la o atare epocă a anului și cu un deposit foarte bine aprovisionat cum ’l avem. In privința grâului, după toate probabilitățile, nu ni se pare apropiată o ameliorațiune de prețuri, din causa marii exportațiuni a Rusiei și mai cu sumă a Californiei. Se semnalează din Londra nimic mai puțin decăt 250 carice de greu pe cale din San Francisco, fără a socoti celel’alte proveniențe. Orzul se notează din Londra circa 26/.. gbirca 40/. Din Marsilia tot scădere, cu dificultate de vândut chiar cu prețuri reduse. Cu un cuvânt noutățile ce ne sosesc de pretutindene sunt de tot discurăgiătoare. Se zice că depeși recente sosite din piața Londrei semnalează o nouă scădere, pentru orz, notănduse 25/6 pentru carice sosite. Astăzi din contra orzul este puțin mai ferm la noi. L. G. 115—117 pentru 46—48 lbr. Vânzările săptămănei și prețurile zilei. Ghireă — 3,500 ch , 180/210. Prețul zilei L. G. 160/220. Deposit 90,000 chile. Arnăut.—1,500 h., 240/245. Prețul zilei acelaș. Deposit 2,000 chile. Orm. — 2,000 ch., 100/115. Prețul zilei acelașilor. 50. S. G. 120. Secară.—1,900 eh., 156/158. Prețul zilei acelaș; pentru 60 lbr. in plată 163/164. SCHIMB: Luni 3/15 Oct. Londra, 3 luni . . . L. N. 24.75—24.80 Marsilia, „ „ 78.25—78.30 NAVLURILE. Mai mult calm, cu aceleași nologie practicate septămăna trecută. De la Odesa, ca și din Azov, se semnalează acum in urmă tot mai mult calm. Cotăm pentru vapoare : Dunăre pentru Anglia 7/6. „ „ Marsilia 5/9—6/. „ „ Neapole 5/6—5/9. Salina „ Anglia 6/.—6/3 mici. ,) ,, „ 5/9—6/, mari. Corăbii cu cerere mai bună: Dunăre pentru Anglia 7/6. „ „ Marsilia tr. 3’/^—33/4. „ „ Adriatica nr. 35/37. „ „ Constantinopole par. 65 70. „ „ Insulele ionice ob. 13-14. Sulina „ Anglia 6/.—6/3. Starea de adâncime: 13 1/î picioare. Ah buri: 8 pence. (Vaacea Covur.) Mișcaria Porturilor. Severin, 2 Octomvrie. — Sosite 3 corăbii încărcate pornită 1 deșartă. Grăul ciacăr, cal. I, 72—75 lei chila, cal. II 60—65. Calafat, 2 Octomvrie.—Sosită o corabie deșartă, pornită una încărcată și una deșartă, vapoare sosite și pornite câte 5. Iaport staționează un bastiment. Grâul ciacăr, cal. I, in greutate de 54 livre, 50 lei chila, s’au esportat 500 ghile. Bechet. 2 Octomvrie.—Sosite deserte 10 caice, sosit și pornit căte un vapor. Grăul ghirca 60—70 tei chila, orzul 37—40. — 3 Octomvrie.—Sosite deserte 8 caice și pornite încărcate 2 corăbii, vapoare sosite și pornite câte 5. Iaport de la 60—70 bastimente. Orzul același preț. Turnu-Măgurele, 2 Octomvrie. — Sosită o corabie deșeartă, sosite și pornite căte 2 vapoare. Iaport face 30 bastimente. Prețul productelor ca mai nainte. Raport n’a fost. Galați, 3 Octomvrie .— Sosite 2 corăbii încărcate și pornite una incarcată și una deșartă; vapoare sosite și pornite căte unul. In port sa află 24 bastimdnte. S’au esportat 2169 chile de grâu. Valoarea totală, in tone, a productelor importate, inscrise la vamă, 269,190 lei. CONVOCARE. Reuniune Femeilor Romane Domnișoara Cossieră Heraclie Istratty, vroind ași da demisie din cauza sănătăței, am onoare a convoca adunarea generală pentru ziua de 14 Octombre 1874 in localul scoalei de meserii casele Monastirei Dancu la oarele 12 din zi. Vicarez. Emilia Gherghel. (435—4). ANTINCIURI. I Avis préalable. Mr. I. Barmet transférant ses ma- j| gasins dans la magn fique maison de t| Mr. Walter, murchand-tailleur, rue La- E pușneanu, a l’honneur d’en prévenir sa ” nombreuse clientele. Un avis ultérieur B indiquera le jour de l’ouverture et don- Ü nara un aperșu des nouveaux articles ^ de tout genre, arrivés récemment de & Paris. & FWWWW9 EPITROPIEA GENERALĂ a Oasei Spitalelor Sf. Spiridon din Iași. In ziua de 4 a viitoarei luni Noemvrie 1874, in Camera acestei Epitropii Generale are a se ține mezatul pentru închirierea locului sterp ce este in colțul stradei Sf. Vineri despre strada Mare. Amatorii de a lua in chirie menționatul loc pe termin de un an, de la 15 Dechemvrie a. c. sunt poftiți a se prezenta la arătata zi in camera acestei Epitropii unde vor vide și condițiunile inchirierei. Epitropi: C. Rosetti. Directore, Marinos A. p. Șef, serv. C. Stefănescu. No. 2514 1874 Octomvrie 8. Q’n Tippujlli nu foarte mic, rasa pinch, [J îl |luli lUil negru, păru scurt. Găsitorul va primi de la subsemnatul domiciliat strada Maselor 10 franci recompensă. Alexandru Gr. Suțu. Q’n Dpifjilt liu cătn e Poddol, cu pete cu fiul Ulii negre la ureche, jumătate tuns. Cine il va găsi și aduce la subsemnatul cu locuința strada Maselor va priimi recompensă 20 franci. A. G. Suțu. (444—2). 0 mini Ungaria, kizs barbat robust, espert in industria velniței, econom practic, cunoscând agricultura, tratarea vitelor, și metodul inventat in Rusia contra epidemielor și altele, posedând atestatele cuvenite, dorește a găsi ocupație relativă la cunoștințele sale; adresa post restant la Redacția acestei foi. (448—3.) Tin apoTídat M0?*4 Umbrăreștii cu trupun U uluiiliurile Borăeștii și Tămășanii cu partea Damaceanca, județul Tecuciului, precum și părțile din Cudalbi, proprietate a subsemnatei, se arendează cu începere de la 23 April 1876. Doritorii de a lua aceste moșii vor bine-voi de a veni ca să trătăm despre condiție și preț, in casele mele. Iași strada Carp. (442—6). Elena S. Manu. Compania calei ferate Lemberg, Cernauti-Iasi. LINIILE ROMANE Licitație prin oferte. Pentru furnisarea materialelor jos notate necesare pentru exploatare sus numitei liniei pe anul 1875 adică: A) . Scănduri de lemn moale și tare. Scânduri groase de lemn moale și tare. Scânduri groase de lemn de plop. Scănduri subțiri și groase de lemn de nucă, de peri, de teiu și de arin. Lemn de construcție moale și tare. Lemn rotund (copaci întregi de lemn moale). Leațuri tăete și netăete. Șindilă de acoperiș. B . Cement, ipsos, var și cărămizi. C . Cănepă, călț, lumânări de seu, sopon de seu uscat, lemne de fag, cărbuni, mături de inele și paie de grău. Condițiunele de predare precum și cantitățile materialelor ce sunt a se preda se pot vedea la stațiile Roman, Pașcani, Verești, Botoșani și Tărgul-Frumos, precum și la subsemnata Direcțiunea din Iași. Unii concurenți vor bine voi a trimete ofidrtele D-lor sigilate la subsemnata Direcțiunea din Iași pănă cel mult la 15 Noembre stil nou 1874 însemnând pe adresa :,Ofițerta pentru furnisarea materialelor." Iași nr 11 Octombre st. n. 1874. Direcțiunea de Esploatație. (436—3). PATRU ROMANȚE NOUE pentru voace centrală Retrași din ochii lumei Cântec de fericire, La Lunca mea, Visurile, hora nouă și Colectiune de zece cântece și hori romanesci pentru piano de PMEZETTI. Se află de avântara la magaziile D-nilor Mangusch, Oftiel și Lewandowsehi.