Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)
1875-01-01 / nr. 1
anul viii lasst, Mercurl I Ianuarie 1875. ALENDARUL septamanei. Stil vechiu. Stil nou. DIOA. | PATRONUL B* IE *• Res. Soar. | Ap. Soar. | stil vechiu. StU nou. DIOA. | PIXROLUL BILEI. | Reg. Soar. Ap. Soa CURIERUL DE IASSI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSL C 1 Decemv. Ianuarie. jore m Ore. m. Ianuarie. Ianuarie. lore. m. Ore. m. 29 io Duminică. Sf. 14.000 prunci uciși de Irod. I 7 40 4 20 2 14 Joi. Prof. Silvestru papa Romei. Q7 36 4 24 30 H Luni. Martira Anisia. 7 39 4 21 3 15 Vineri Profetul Malahia. I 7 35 4 25 31 12 Marți. Cuvioasa Melania. _ 1 7 38 4 22 4 16 Sâmbătă. Consiliul a 70 Apostoli. ! 7 34 4 26 Ian. 1 13 Mercuri. (f) Tăer. imprej. Sf. Vasile. I 7 37 4 23 5 17 Duminică. Sfinții Teopenit și Teona. 1 7 33 4 27 PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe an an 12 lei noi.—Pe șase luni 6 noi.—Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 Inni 18 franci;—Italia, Belgia, ElTețiaPe șase Inni 22 franci. Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCUR si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE, ANUNCIURI. Răndul sau local sen 15 bani. Inserțiuni și reclame: Răndul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se mese. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și arunciurile pentru „Cari de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 rue Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. Revista Internă. Măria Sa Domnitorul a bine-voit zire " visita pe d. general So U.ixai öoloman, a cărui sanatate interesa așa de mult pe toți militarii și concetățenii, continuă a fi bolnav. Se sperăm că cu timpul se va ameliora sănătatea unui militar destimat și iubit de toți. Marți 24 Dec. la carele 11 */a dimineața, înalt Prea Sănția Sa Metropolitul Primat, incongiurat de inaltul cler, s’a înfățișat la Palat cu sântele icoane, și in presența 1.I. L. S. Domnului și Doamnei, a făcut rugăciunele obicinuite, in ajurul zilei nașterei Mântuitorului. După aceasta, înalt Prea Sănția oo, a luat dejunul împreună cu Măriele Lor. Măriele Lor Domnitorul și Doamna, in timpul sântelor sărbători, nu vor primi in audiență. Revista Esternă. La République frangaise, vorbind despre utimele evenimente din Spania, se exprimă in modul următor: „Primim din Madrid noutăți cari ne causează mai multă sfășiare de inimă, de căt surprindere. Armatele spaniole, cari se puteau crede preocupate a pune, in fine, capăt unei insurecțiuni care le desprețuește de atâta timp și cu cari au avut atâtea lupte de teatru, au dispus incă odată mai mult de guvernul țarei lor. Era aproape un an de când această nefericită națiune n’a suferit o lovire de stat, dar aceasta nu mai putea dura mult timp.. Guvernul mareșalului Serrano, recunoscut acum căteva luni de puterile europene, a fost resturnat printr’un pronunciament. Se pare că dânsul n’a făcut nici o resistență, și e permis chiar a presupune, fără a lovi mult adevărul, c’a dat în una la propria sa resturnare. Mișcarea a început cu două regimente din armata din centru, după instigarea generalului Martinez-Campos. Această armată, comandată de generrele Jovellar, alfonsist și acesta, s’a asociat cu sedițiunea și a proclamat rege al Spaniei pe principele Asturielor, sub numele de Don Alfons XII. Această fericită noutate a fost telegrafiată din Madrid ex-reginei Isabela (mama lui Alfons) a cărei abdicare solemnă pare că s’a uitat, îndată apoi s’a constituit un ministriu,—cea ce nu este nicidecum deficile in Spania,—și generarele Jovellar strălucește in capul listei, cu portofoliul resbelului. Se anuncă in urmă adesiunea armatei de Nord, căt despre națiune, nu ’și dă nimeni osteneala a mai vorbi. „Eacă dar ștearsă acea revolțiune din Septemvrie, intr’ai cărei uneltitori mai principali a fost și Serrano, și pe care dânsul a numit-o in corte si victoria „definitivă“ a ideilor moderne in contra ideilor retograde.“ Gazeta oficială din Spania publică un manifest, care azi nu se poate explica decăt ca o curată falsă. Dacă conținutul acestui act oficial, sunt scris de toți miniștrii: „In momentul chiar cănd șeful statului punea in mișcare armata de Nord, pentru a incepe lupta decisivă in contra forțelor carliste, căte-va trupe din armata de centru, comandate de generălii Martinez-Campos și Jovellar, profitând de imensele sacrificii pe cari guvernul le-a cerut țării și pe cari țara le-a oferit supunănduse cu cel mai nobil patriotism, au arborat in fața inamicului drapelul sedițios al lui Don Alfons de Burbon. „Acest fapt necalificabil, care ar putea fi începutul unui nou resbel civil, ca campania nu era apăsată de destule calamități, a vut din nefericire nici un ecou, nici in armatele de Nord, nici in cele din catalonia nici in vr’unul din diferitele districte militare. Guvernul care, in circumstanțele supreme in cari se află națiunea, atât in Peninsulă căt și in America, a făcut apel la toate partidele cari se dau de liberale, pentru a înăbuși prin silințe comune aspirațiunile absolutismului, are un drept asigurat, și până la un punct sacru, d’a califica cu asprime și d’a pedepsi cu toată rigoarea, in ceia ce’l privește, o rebeliune care, pană in cele din urmă, nu poate, dacă se va intinde, de căt a favoriza carlismul și demagogia, și pe lângă aceasta a ne desonora in ochii lumii civilisate. „Ministerul, credincios decisiunilor sale, și voind a păstra cu lealitate ingagiamintele solemne ce a contractat in fața Spaniei ș’a Europei, este olărit azi, mai mult decăt totdeauna a’și indeplini datoria, și și-o va îndeplini.“ Primo de Rivera, căpitanul general al Madridului, și cu Canovas Casstillo, președintele ministerului, îndată ce au pus mănele pe frânele guvernului, au adresat exreginei Isabela următoarea telegramă: „Madrid, 31 Dechemvrie,amiazi „31. S. reginei Isabela de Burbon la Paris. „Armatele din centru și de la nord, precum și garnizoanele din Madrid și din provincii, au proclamat pe Don Alfons XII rege al Spaniei. Madridul și toate orașele peninsulei respund la această proclamare cu semne de cel mai mare entusiasm. „Rugăm pe maiestatea voastră să bine-voească a face să ajungă această noutate augustului iei fiiu, căci nu feim unde se află in acest moment: „Felicităm din toată inima pe maiestățile voastre pentru acest mare triumf obținut fără luptă și fără vărsare de sânge.“ Proclamarea junelui rege Alfonso se vede a fi bine văzută și de Puterile monarhice ale Europei. Belgia a și recunoscut pe noul rege. eare oficioasa Nord-deutsche Allgemeine Zeitung din Berlin exprimă încredere in succesul regelui Alfonso XII; organul berlinez zice că această soluțiune era neaparată pentru Sspania și prevăzută chiar de principele Bismark, prin discursul său de la 4 Decemvrie. Acest regim ce s’a inaugurat prin proclamarea junelui monarh in Ispania era cel mai potrivit cu tradițiunile istorice, cu experiența făcută și cu situațiunea actuală a acelei țări. Oficioasa din Berlin exprimă speranța că noul rege va contribui la „consolidarea lucrurilor in Ispania“. Despre mareșalul Serrano se asigură că e favorabil noului rege, căci mareșalul nu represinta nici Republica nici monarhia, ci un provizoriu, care nu se putea sfirși decăt prin reîntoarcerea la monarhie, in urma tristei experiențe cu Republca de toate soiurile și temperamentele. Nu mai este indecată că toate elementele sănătoase din Ispana, cari prin interesul țarei mai presus de cel personal, se vor aduna in giurul tronului regelui Alfonso, căci monarhia constituțională garantează stabilitatea și progresul, autoritatea și libertatea, de care națiunea islaniola este atăt de însetată. In urma conferințelor ce a avut mareșalul Mac-Mahon cu șefi diferitelor partide din Cameră, s’a luat de guvern decisiunea de a se cere prin mesagii punerea la ordinea zilei a proiectului constituțional pentru înființarea unui Senat. Majoritatea însă a decis a se pune la ordines zilei cestiunea transmiterei puterei esecutie la caz de vacanță, adecă înainte sau după 1880. Ministerul ș’a dat demisiunea, iară noul cabinet nu s’compis încă. D. Larcy n’a isbutit, ear d. Dufaure fost ministru sub Thiers, este însărcinat ai compunerea ministerului, sarcină cam de a de implinit in fața unei Camere atât" defiisă in partide și fracțiuni’ desi partide. Alegerea unui deputat in departamentul Pirineilor de sus, s’a pronunțat la început in favoarea’ candidatului bonapartist Cazeaux, care a întrunit 19,212 voturi; iar candidatul septenalist și cel republican au întrunit mai puține voturi. Se așteaptă acum resultatul balotagiului. Pt căt se vede, bonapartismul câștigă terenu ji in unele departamente din Sudul Franției Discursul pronunțat de M. S. Imperatul Germaniei cu ocasiunea felicitărilor de anul nou, dă Europei nouă asigurări pentru menținerea păcii generale. Oricine înțelege căt de prețioase sunt niște asemine asigurări date Statelor iubitoare de pace și progres, de cătră acel mare guvern. Să scrie de la Versailles cu data de 6 Ianuarie, că in Adunare s’a dat cetire unui mesagiu a lui Mac-Mahon. Prezidentul republicei spune că guvernul a însărcinat pe guvern se ceară Adunări a pune la ordinea zilei intr’o ședință ma apropiată, proiectul de lege pentru instituirea unei a doua Camere, de care e necestate pentru desvoltarea intereselor conservatoare și mai cu samă in fața eventualităților unei noué Adunări. Puterea executivă vansa de dreptul de a recurge la judecata țări prin disolvare. Mesagiul crede, in privința legii asupra transmiterii puterilor, că trebue a lăsa Adunării din 1880 deplina libertate de a determina forma de guvern, zice apoi că Adunarea va putea înainte de 1880 se decidă ea singură, dacă trebue a menține starea de lucruri actuală până in 1880. După o vie discuțiune, Adunarea a votat punerea la ordinea zilei a proiectelor constituționale după legea asupra cadrelor, și a respins prioritatea asupra legii Senatului, adoptănd prioritatea asupra legii transmiterii puterilor și a fixat pe luni deliberațiunea asupra legii cadrelor. Din Paris se scrie cu aceeași dată că la ridicarea ședinței din 5 ianuarie, toți miniștri și au depus demisiunile, conservând provisoriu portofoliile pentru expediarea afacerilor. Mac-Mahon s’a pus in legătură cu membri influenți din Adunare. Buffet, presidentul Camerii, a fost chhemat la Elysee. Se mai scrie de la Versailles că Adunarea a decis să mențină in Algeria starea de asediu. Comisiunea constituțională a hotării se ceară Adunării a pune la ordinea zilei legea Senatului îndată după legea asupra cadrelor. Se mai scrie din Paris cu data din 8 Ianuarie că Larcy a declarat că nu poate forma cabinetul. Mac-Mahon a chiemat pe Dufaure. — Ziarul oficial publică raportul ministrului de finance prin care se constată că budgetul pe 1876, va presinta un excedent de 5 milioane impreună cu ameliorările ce se vor practica in perceperea unor drepturi. — Din Londra se anunță că s’a semnat convențiunea pentru construirea unui tunel submarin intre Englitera și Francia. Din Madrid se anunță că noul ministru al justiției, printr-o circulară cătră demnitarii eclesiastici zice că venirea la tron a unui prinț catolic asigură restabilirea relațiunilor cu statul Scaun și protecțiunea datorită bisericei. — Electorul de Cassel Frideric Guilem a murit subit. — Noua operă din Paris s’a deschis. — Regele Neapolului, visitănd ieri pe prințul Alfons la Paris, a promis că va seli fraților săi (Caserta și Barri) să consilie pe carliști a abandona lupta. Alfons pleacă azi (5 Ianuarie) și se va îmbarca măine la Marsilia; el a adresat consiliului regenței o telegramă prin care mulțămește armatei și poporului, exprimând speranța pentru un mai bun viitor Ispaniei. r Á No. î. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Districtului Iași. No. 12507. D. Comandant al regimentului I-iu de artilerie prin adresa No. 1080 mijlocește aflarea dizartatului Ghindăloan din Ceplenița, plasa Bahlui, înmatriculat la No. 2228, talia 1 m. 680 mii., fața brună, fruntea mare, ochii negri, părți sprincenile negri. Se publică spre știința generală. No. 12538. Conform adresei No. 27275 ce am primit de la d-nii administratori domeniilor și pădurilor Statului, la 13 Ianuarie 1875 urmând a se ține licitațiune in cancelaria acestei Prefecturi pentru arendarea pe termin de la 23 Aprilie 1875 până la aceiași dată 1876 a locului de hrană ce face parte din trupul moșiei Costulenii s’au Prisacanii din acest județ, se publică aceasta spre cunoștința generală. Prefectura Poliției Iași. No. 9634. Domnul Mihail Duca cerând autorizație pentru deschiderea unui stabiliment de crâșmă in acest oraș dispărțirea IV, este necesar a se cunoaște mai intăiu dacă numitul nu este căzut in vre’o causă corecțională, tras înaintea trib, pentru bănueli de crime s’au vine, pus sub privigherea polițienească in recidivă de delicte s’au crime, se publică aceasta și sunt rugate autoritățile respective că dacă vor cunoaște pe numitul căzut in vre-una din aceste categorii se facă cunoscut acestui oficiu până in termen de 40 zile de la data fonei. Prefectura Districtului Cahul. No 10337. Pe teritorul comunei Manta din plasa Costangalia s’a pripășit 1 cal la păr murg deschis, păntănog de piciorul stâng dinapoi, coama in dreapta, fără alte semne, și țeapă la păr roaibă deschisă, coama in ambele părți și chioară de ochiul stăng. Se publică aceasta in termenul legal pentru aflarea proprietarilor. Prefectura județului Fălciu. No. 11228. In ziua de 1 Fevruarie 1 X5 urmând a se ține licitație in camera comitetului permanent local pentru darea in antrepriză a facerii de fa scenagiuri pentru susținerea a 2 podețe și pare din satul Tăbălcești, cu materialul antreprenorului și cu zilele date de județ din acele ce datoresc locuitorii pentru drumurile vecinale și comunale. Se publică spre cunoștința concurenților care nu aratata zi să se presinte in camera comitetului însoțiți de garanții, unde vor lua cunoștință de devis și schița de plan pentru descripțiunea fasconarului. No. 11197. Pe teritorul comunei Vicoleni, din acest județ, pripășinduse t vacă la păr porumbă, coarnele țapoșe fără alte semne. Se publică pentru înștiințarea păgubașului care cu dovezi in regulă să se presinte la primăria menționatei comuni in termenul legal spre a o primi. No. 11114. Pe teritoriul comunei Pahnesci din acest județ, pripășinduse 1 cal la păr alb, pete vinete pe el, coama din stânga fără alte semne. Se publică pentru înștiințarea proprietarului acelui cal care cu dovezi in regulă să se presinte in terminul legal la primăria menționatei comune spre alpriimi. Prefectura județului Neamțu No. 19490. Subprefectul plasii de sus prin raportul No. 5560 incredințază că pe teritoriul comunei Topolița s’a pripășit t vacă in păr porumbă, puțin gălbie, coarnele inainte potrivite. Se publică aflarea proprietarului ei și presentaria lui cu probe legale la zisa comună in terminul prescris de legea polițeii rurale. FOILETON. don Carlos. Traducere de Joan Răducărescu. (Urmare.) „Dacă aș putea obținea un minut de liniște, voiu veni la Amsterdam ca se ragăsesc Turburarile din Portugalia a ingrijit lumea. Ele poate mé vor impedica de s’mi urma dorința inimei mele; dar ori și care ar fi împrejurările, sufletul meu nu va fi decăt unul cu al scumpei mele soții, și sper că in curănd vom fi impreună. „Nu’ți mai vorbesc despre afacerea de pe urmă care a avut loc; este o partidă puternică contra prosperității curței de Spania. Agenții ei nu sunt cunoscuți. Poate că in curând se vor vădi; cel puțin așa mi-a spus contele.“ Se vede că prigonit de soartă, don Carlos in graba lui uită se pre dată la scrisoare; el o dădu astfel lui Fernando, și il rugă ca să se însărcineze el cu îmbarcarea familiei sale. Culpabilul posesor al acestei scrisori, pe care putea se o restălmăcească in desfavoarea geni ralului, se grăbi de a o deschide, și ii pusă el singur dată, așa fel ca se poată corespunde cu ziua plecairei familiei lui don Curios, pe care o vestisă ministrului cu căteva zile mai înainte. El mai adăugi la această scrisoare un proect de conspirație, scris de măna secretarului său, și prin care don Carlos părea că este șeful conspiratorilor ducilor de Bragance. Toate acestea fură date unui om, pe care il plăti foarte bine, pentru ca să se lase să fie condus la ministru, ca cum ar fi fost prins la 50 leghe departe de Madrid___ înarmat de acest pachet fatal sub adresa soției lui don Carlos, acest curier fals fu condus la ministru tocmai in minutul când intra și contele Fernando. Totul a fost atăt de bine calculat, incăt acea ce spusesă el săptămăna trecută semana ca un resumat al planului de conspirație ce ținea acum in mănă ministrul. Facând întrebări curierului, el respunsă potrivit cu instrucțiile ce le primise. I se luă hârtiile; și fiindcă nu’l găsi vinovat, i se dădu drumul, și el părăsi pe dată Madridul; îndată ce contele fu sigur că lovitura ce o dasă de sigur trebuia se piartă pe inimicul seu, el plecă la Lisabona, cu gând ca se descopere retragerea Celinei. XII. Se strecurară mai multe luni, de cănd pleca să dona Isabela. Anna era foarte mult ingrijită că nu primește nici o scrisoare de la dăhia. Ea tremura ca nu cumva din causa scârbei să se fi ibolnăvit stăpâna sa, căci el nu’i trecea prin minte că contele se’și fi restunat asupra ei pentru că’l desprețuisă sora sa. Amabilul Alfons plărgea neincetat; el vrea ca numai de căt se’l conducă lăngă părinții lui, și ei fură siliți ca se’i spun că dona Isabella s’a dus la don Carlos, și că poate nu se va întoarce ce grabă. Don Sebastian, pe care de acum inainte il vom numi guvernorul seu, avea pentru dănsul o tandreță de părente. Alfons era ascultător și foarte simțitor, căci lecțiunile ce le primea se intipăreau in spiritul și inima sa. Sermane copile, iată-te despărțit de acel ce ți-a dat vieață. Bine ar fi cănd vei putea se’i revezi intr’o zi! Buna Anna nu cuteza se invinovățiască cu glas tare pe Fernando, vrednicul preceptor nici nu se gândea. El aflase că acest om lipsia de un timp de Lisabona, și aceasta il ingrijia mult. Ei scrisă lui don Carlos, si scrisă și prin Celina, pe care amicul ei se dusă se o vadă la monastire; dar, vai cănd scrisorile sosisă la Madrid, generalisimul nu mai era la atelul seu. Chiar de a doua z cănd se presentasă ca se ceară o audiență de la rege, acesta plecă la Badajos capitala Estramadures, unde serviră niște tulburări, și in care Portughesii erau in adevăr ațâțătorii. Monarhul găsi de cuviință ca călătoria sa se fie neștiută, și cănd don Carlos se preseată din nou, i se spună că prințul este nevăzut. El se dusă la ministru și nici pe dănsul nu’l putu se’l vadă. Această împrejurare il încredința că disgrația să, pe care i-l vestisă contele Fernando era sigură. Se hotără dar ca se scrie monarhului, pentru ca se poată cunoaște din ce pricină il tratează cu atăta asprime. Deși călătoria lui Filip IV părea a fi tainică, dar curțile niciodată nu pot avea taine adevărate. In curănd fu știută, nu numai lipsa prințului, dar chiar scopul călătoriei sale, și chiar timpul cănd se va reinturna. Don Carlos plecă la casa lui de țară, și se gătea se scrie lui Filip. După două zile petrecute in liniște, el văzu umblând încoace și încolo niște străji a guvernului, cari păreau că privighează intrările locuinței sale. El vroind să se încredințeze dacă intenția lor era dușmănească, zisă se’i pue șaua pe un cal, și se pregăti d’impreună cu mai mulți oameni de ai casei ca să se ducă la venit in pădurea vecină, dar la poarta parcului, un străjăr ii presentă un crdni al ministrului, prin care ii făcea cunoscut că este arestat și că nu are voie să iasă din casă. Aceasta fu pentru dănsul cu o lovitură de trăsnet, și din acel minut el ințelesă că perderea sa era furată. Cu toate acestea conștiința lui ii spunea că el nu s’a abătut nici odată de la principiile onoarei, că iși varsasă sângele pentru patrie, și că prin urmare este cu neputință ca ea se fie atăt de ingrată cătră dănsul. Zadarnice iluziuni, cu care se măngăe adesaori oamenii cei mari, și care totdeauna ferește de la rele pe un suflet adevărat nobil. Străjele ocupară locuința generalisimului; cu toate acestea ei il tratară cu respect. Ofițerul ce ii comanda, servisă si le lui don Carlos. El ii spusă că ce vitete defăimătoare pentru groi se vorbea prin Madrid ne o consumată de cătră Portug vesU că eraumeni ce cutezau se’i amestece n pr’intre a conspiratorilor, și că ar mai in grabă se aibă o întrețineri rară cu monarcul, pentru ca se in nainte dușmanii ce ii avea la cu părască—Nu me tem, respinsă r toată viața me este fără pată și ai de a spune că sunt puțini oameni făcut mai multe servicii Statului, c Voiu aștepta dar cu încredere ca in fața acelor ce nu se tem de a na, și’mi va fi ușor de-a’i confuc Lipsa lui Filip IV din capital aproape șase ani. In acest timp, nu găsi prilejul ca ss-i poată tril