Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)
1875-05-28 / nr. 57
A^üL VHI. fas$g, Mercyri 28 Main 1875. __ ___ k ^ffo 57 J CURIERUL DE IASSI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN LASSE Inserțiuni și reclame. Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Orali, la Paris 9 rue Druot, 9. Constantinopole 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, se fac la D Eugéne Micoud, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Saempiaru. 40 bani. CAL. N. DARU__L SEPTAMANEI. Stil vechiu. J Stil nou. | 210 A. Í PATRONUL ZILEI. J Bes. Soar. | Ap. Soar. i Stil vechiu. Stil nou. j ZIUA. ! PATRONUL ZILEI. J J Bes. Soar. Ap. Soar. Maiu. Iunie. j.Ore. m. j Ore. m. Maiu. Iunie. j I II Ore. m Oră n 25 6 Duminică. f A 3-ea afl. cap. Sf. loan Bot. Ij 4 17 7 41 29 10 1 Joi. j Sf. Mucenițe Teodosia Tedora. I 4 16 7 43 26 j 1 Luni. Apostolul Carp și C. de câine. I 4 17 7 42 30 1 11 j Vineri. , Părintele Isaclie. | 4 16 7 44 27 1 8 Marți. I Mucenicul Terapon. || 4 16 7 42 1 31 1 12 Sâmbătă. ! Sf. Apostoli Ermia și M. Ermeiu. Sj 4 16 7 45 ____28____________________Mercur.___________Cuviosul Nechita. ________________| 4 16 7 43 | 1 Iunie 13 1 Duminică. (1) Pogorăria Sfântului Duh. | 4 15 7 45 tru menținerea păcii. Noua înțelegere ne pare că dă probe mult mai serioase in această privință, adaoge Débats, căci speră că Englitera și Rusia vor continua a nu permite nimănui se tulbure pacea. Toate ziarele vorbesc in același sens, exprimănd a lor gratitudine pentru intervenirea Englinterei și Rusiei. Agram, 3 Iunie. — Comisiunea comandamentului generale a plecat la Zavalje pentru a regula, in înțelegere cu autoritățile turcești, liniele de fruntarie intre confiniele militare ale Austriei și Bosnia. PREȚDII ABONAMENTULUI: Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 3 lei noi. In districte: se adaogă portul. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția — Pe șase luni 22 franci. AMUXCIUTtl. Rândul sau locul sau 15 bani. Apare de trei ori pe septâmăna DUMINICA, MERCURI si VINERI, Mäciiunea si Admintetratiunia si ladarul TIPOGRAFIEI RATIORALE, Revista Internă. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. In ședința de Vineri 23 Mai 1875, P. Preșidinte arată că se va procede la verificarea titlurilor. D. Gr. Ventura, raportorele secțiunei 8 verificătoare dă cetire raportului d-s., in urma căruia se proclamă deputați aleșii de la col. I și II de Bolgrad. D. M. Costachi ia curentul asupra alegerei urmată la col. III de Bolgrad. D-sa arată că espunerea d-sale va fi de un caracter general asupra tuturor col. III din țară. In modul cum s’a făcut aceste alegeri s’a violat Constituțiunea. Așadar d-sa voește ca cu această ocasiune să facă mai multe observațiuni generale. D. Gr. Balș, in chestiune de regulament, observă că Adunarea nu poate acum de căt se proclame pe deputații necontestați, și in urmă d. Iepureanu ’și va putea face discursul d-sale academic. Biuroul se unește cu părerea d-lui Balș. D. Iepureanu face înscris contestațiunea pentru alegerea d-lui A Pascal la col. III de Bolgrad. D. G. Brătianu relevă neserioșitatea contestării făcute de d. Iepureanu, după ce mai interzisese că nu-i contestă de loc alegerea. D. Iepureanu replica că d-lui face o contestațiune generală asupra tuturor colegiilor III din țară. Voci. Dupe constituire. D. Iepureanu. Astăzi trebue se ne examinăm sorgintea constituțională din care am eșit; mai in urmă s’ar putea să se zică că Adunarea a verificat, și se va trece nainte. D. Gr. Balș observă că scopul d-lu Iepureanu nu se va putea atinge, deoarece Camera nu e constituită. Nu se indoește că și adunarea nu se va uni ca se sim tărăți pe teremul pe care voeștea ne tără d. Epureanu. Voci. Proclamați deputatul. D Vernescu arată că la verificarea titlurilor se discută principii. Minoritatea fiind mică la immer, trebue ascultată, și Adunarea va face in urmă cum va voi. D. Dim. Ghica regretă că d. Vernescu voește a inaugura in așa mod ședințele. In adevăr s’ar putea să se găsească cinci deputați cari se voiască a contesta toate alegerile. Ce drept avem noi azi ? Nu vorbim incă decât ca niște particulari. N’avem de căt a ne constituie mai hiteri. Voci. închiderea discuției, proclamați 1 deputatul. Discuțiunea se închide și se proclamă deputat d. Al. Pascal. Se proclamă asemenea și alesul colegiului IV de Bolgrad. La col. I de Putna, d. Epureanu arată că Primăria de Focșani a publicat două liste, una cu 55 alegători și alta cu 80 și tot la 19 ianuarie. D. președinte al consiliului arată cum s’a urmat pănă acum cu verificarea titlurilor. Monitorul ne vine in ajutor asupra modului cum s’a urmat in trecut desbaterile pentru verificări. Așadar cei contestați să fie lăsați la urmă; și căt despre cele zisă de D. Iepureanu asupra col. I de Putna, va respunde cănd va veni discuțiunea. D. Furculescu invoacă art. 7 din regulament spunând că e incă novice, și cere indulgența Camerii. D. ministru justiției arată că alegerile se împarte in doue: Contestate și necontestate. Suntem de acord cu toții ca cele contestate să se lase la o parte, să pășim dară înainte. D. M. Costachi zice că adineori Adunarea i-a inchis gura, și acum i se cere ca se-și desvolte contestația. D. Președinte arată că adineori d-sa voia a vorbi despre o chestiune generală; acum e vorba de a arăta motivele contestării. Biuroul întreabă pe d. Iepureanu despre motivele contestării sale. D. Iepureanu arată că la col. I de Putna s’a adăogit prin improvisație 25 de alegători pe lăngă cei 55 ce erau înscriși din 1870; s’au adus și funcționari din alte județe. D-sa cere ca doi din d-nii miniștri și vre-o doi membri din Adunare se meargă la Focșani spre a se încredința dacă cele ce spune sunt adevérate. D-sa nu contestă pe d. Balș, căci cu unul mai mult sau mai puțin tot ma ’i este. D. ministru de interne zice că in adevér s’au făcut doue liste. O listă inse este de alegătorii cei ce ședu în residență și o alta in care se însumează toate listele alegătorilor din județ. Căt pentru cererea d-lui Iepureanu nici miniștri nici deputații nu poate faci nimic, ci e de resortul justiției. De ce nu s’au dus cinci membri să reclame la justiție? D. Iepureanu contestă pe d. Balș, care a fost ales de unanimitatea alegătorilor presenți! După căteva observațiuni ale d.lui Gr. Balș in chestiune de regulament, se pune la vot luare in considerație a contestării d-lui A. Balș și nu întrunește de căt 5 voturi. Se proclamă deputatul d. A. Balș. Se proclamă deputații, aleș de la col. II, III și IV de Putna. Aleșii de la județul Cahul se proclamă asemenea deputați. La col I de Teleorman, raportorele arată că s’a făcut niște proteste. Neurmăndu-se nici o contestațiune, nici in secții nici in Cameră se proclamă deputat d. C. Boerescu. Se proclamă deputați și aleșii celorlalte trei colegii de Teleorman. Se proclamă asemenea deputații aleși din celelalte județe, anulandu-se alegerea urmată la col. IV de Tecuci. La col. III de Ilfov, d. raportare Caruzzo, constată că alegerea s’a urmat in regulă pentru ambele rânduri de deputați. Insă majoritatea voturilor a intrunit’o d-nii Dim. Ghica, Stefan Ioanide, Const. Blaremberg, Gr. G. Peucescu, Dobre Nicolau, Dim. Ghermani. Se depune o contestațiune la biureu. D. G. Vernescu cere să se anuleze alegerea urmată la col. III de Ilfov. Alegerea in București nu există nici d’o parte nici de alta. In București s’a văzut armata înconjurând colegiile electorale, s’a văzut colegiile asediate de forța publică, mai nainte de ora prevăzută de lege Cănd forța armată înconjură localurile de alegeri, mai poate fi alegători liberi ca să voteze ? Le luăm secțiunile pe rănd. La albastru representantului comunal nu i-a fost cu putință a deschide colegiul cu toate apelurile ce a făcut la administrațiune. Votarea nu s’a făcut dară regulat aci, deoarece lipsea de la deschidere municipalul. La secțiunea de Galben alegătorii au fost goniți. Secțiunea de Negru numai și-a adus voturile la Primărie. Împreună cu cele de Verde și de Roșu. La verde după ce s’a deschis biuroul, o samă de oameni nealegători, au voit să ia cu asalt colegiul. Justiția singură s’a speriat de violențele urmate la alegerile din București. Putem noi să verificăm niște asemenea alegeri? Mai in urmă, după ce s’a terminat operațiunile, trei din secțiuni au refuzat de a duce resultatul votului la biuroul central, ci au format un biurou separat, care e contra legii electorale, afară numai când s’ar constata că sa interebuințțat violență din partea biuroului central. Așa dară d-sa contestă aceste alegeri , întâi pentru că o secțiune întreagă n’au votat, și apoi pentru că celelalte violențe, n’a urmat nici in conformitate cu legea electorală. Nefiind dară alegere nici intr’o parte nici in alta d-sa propune a se anula alegerea. (Va urma). Revista Asterial (Serviciul privat al Romanului) Belgrad, 1 Iunie. — Pricepele Milan a sosit la Alexinaes. Poarta a trimis pe pașa de la Nisa și pa un general de brigadă ca se’l salute. Atena, 1 Iunie. — Decretul pentru disolvarea Camerei s’a publicat: nouele alegeri se vor face la 30 Iulie și camera sa va convoca la 23 August. 1 Londra, 2 Iunie. — In camera lorzilor, d. Russel a propus să se comunice corespondința diplomatică privitoare la menținerea păcii. Lord Derby a declarat că comunicarea este neadmisibilă, zicând că temerile manifestate in această chestiune de personagie foarte destinse despre creșterea neproporționată a armatei franceze au fost considerate de Francia ca un protest de resbel din partea Germaniei. Engleteza s’a văzut obligată a lămuri aceste neînțelegeri. Propunerea d-lui Russel a fost respinsă. Berlin, 1 iunie. — „Monitorul“ imperiului german, vorbind de respunsul lui Derby, face să se vadă că e exact cum că sporirea cadrelor armatei franceze a produs oarecare neliniște la Berlin, dar că nicidecum nu provoacă resoluțiuni resbelnice și nici considerări de acelea că guvernul Germaniei a putut să aibă vreodată intențiunea de a soma pe Francia ca se -și reducă forțele militare. Versailles, 2 iunie. — Adunarea a reales președinte pe d. Audiffret-Pasquer cu 431 voturi in contra 77, și vice-președinți pe d-nii Martel (din grupa Casimir Périer), Ricard (din centrul săug), Duclerc (din stănga republicană și Kerdrel. Comisiunea celor 30 a ales ca raportore 1 al proiectului de lege pentru puterile publice pe d. Laboulaye. Petersburg, 2 iunie. — Conferința interzonală telegrafică s’a deschis de către ministrul de interne. Toate statele Europei, Egiptul, Japonia, societățile cablurilor ’sunt represintate. Joi va fi recepțiune oficială la marele duce moștenitor, in pactul de la Zarskoiselo Baris, 2 Iunie. — Cu ocasiunea discursului lordului Derby, ziarul „Debats“ zice: ziarele germane vorbesc necontenit despre înțelegerea celor trei imperați de la Nordpen- Prefectura Districtului Iași. No. 4787. In ziua de 14 a viitoarei luni Iunie oara 12 din zi urmând a se deschide licitație in camera comitetului Permanentu pentru darea in antrepriză a confecționarei unui furgon și alte obiecte necesarie escadronului de camarași din Iași, se publica acest termin spre cunoștința concurenților pentru,că in aratata zi să se presinte însoțiți și de garanțiile cuvenite spre aina parte la concurențe, iar divizul și condițiunile relative la facerea acelor obiecte se pot vide la cancilarea Comitetului in toate zilele pănă la adjudecare. No. 4785. In ziua de 14 a viitoarei luni Iunie vara 12 din zi urmănd a se ține licitație in camera Comitetului Permanent pentru darea in antrepriză facerea a niște obiecte necesarie la camerile ocupate de d-nii judecători de Instrucțiune de pe lăngă Trib. se publică acestu termin spre cunoștința concurenților pentru că nu aratata zi să se presinte însoțiți și de garanțiile cuvenite, iar divizul și condițiunile relative la facerea acelor obiecte se pot vide de cei interesați la cancilarea Comitetului in toate zilele pănă la adjudecare. Primarul Municipiului Iași Urmănd a se da in antreprindere serviciul curățirei și a măturărei straielor pavate din acest oraș, conform condițiunilor și caetului de însărcinări de mai jos pe timp de 5 ani, începători după 6 luni de la notificarea aprobărei adjudecațiunei, se deschide din nou concurență prin oferte sigilate Mercuri in 25 Iuniu venitor a. cu oarele 12 meridiane. Amatorii de a lua aseminea intreprindere se vor presenta in ziua și para sus indicată in camera acestui oficiu cu garanția prevăzută de art. 2 din condițiuni pentru a se face adjudecarea conform celor stabilite prin art. 40 pănă la art. 59 exclusiv din legea organică asupra comptabilităței generale a Statului a cărora texte sau afișat in sala Primăriei. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuroul III. Șef: Evghenide. No. 4704. 1875 Mai nn 21. CONDIȚIUNI Pentru întreprinderea intreținerei serviciului curățirei și a măturărei stradelor și a tre FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Măducănescu. (Urmare). Adunarea aprobă părerea lui, mai ales că, după cum zicea el, era de interes public, și chiar găsi cu cale că niște prisonieri nu trebue se fie admiși in sanctuarul legilor, fără ca învingătorul lor se nu fie de față; cu atăt mai mult el nu trebuia nici chiar să se comunice cu fie cine, pănă in momentul sosirei generalului Thamar, căruia va trebui se-i împodobească pompa triumfală. Se primi numai pe ofițerul trimis de cătră biruitorul Portughesilor, el dădu reginei o scrisoare ce-i fusese încredințată. Toți prisonierii fură conduși la castelul reginei, care era departe de oraș aproape de o leghe. Se pasă o gardă puternică, pentru ca nici unul dintre dânșii să nu poată ieși. Fernando se hotări ca nici o dată să nu se găsească față cu aciia de care presupunea că are a se teme atât de mult. Se ceti scrisoarea lui Thomar. El raporta totul ca se petrecuse de la marea victorie, ruga pe regină ca se bine-voiaseă a se îngriji de ilustrul prisonier, care, ca un al doilea Leonidas, iși elpusăse zilele sale pentru a scapa armata inimică, el este prisonierul nostru, zicea el, dar sublimitatea faptei sale trebue se treacă la urmași, și merită stima tuturor acelora ce știu a da dreptatea și onoarea. După cetirea acestei scrisori, regina ordonă ofițerului de a conduce pe prisonierul despre care vorbea Thamar, nu unul din apartamentele palatului seu, de ai da toate îngrijirile la care avea dreptul se aștepte, dănduse ea singură ca garanță pentru acest viteaz resboinic. Acest nou incident farsă pe Fernando a nu se presenta nici la Palat, adecă in apartamentele unde putea se găsească prisonierul. Hrascar dorea se cunoască motivul ce’l făcea se lucreze intr’un chip atât de strein, dar Fernando care se temea că va perde fructele sărlătănielor sale, ii respinsă cu răcială. Divinul Brama m’a făcut se presimt că, printre acești prisonieri, este unul a căruia prezență ar causa perderea d-voastră și a mea. Așadar, prudența și amiciția me pentru nobilul prinț Hiascar, imi fac o lege de a nu me espune la privirile acestor streini, pănă in momentul cănd vom primi niște noutăți directe asupra posițiunei lui Sigisman. Regina eșind din consiliu, voi se vadă pe acest om, care ii era recomendat de cătră generalul indienilor. Ea il rugă ca sa vie la dânsa, dar in această zi evenimentele se succedară sub o astfel de repetune, incăt ea nu putu se vorbească mult cu don Carlos, căci se auzi despre zidurile orașului o muzică resboinică care umplu pe dată toate inimele de bucurie; prin toate stradele Golcondei se striga: Păcea este încheiată; iată vine biruitorul Marattilor. In adevăr, după ordinile ce le espediază Sigisman chiar in ziua aceia cănd boala il reținu in Bătui Jiu, Thamar incheiază pacea cea mai glorioasă, pentru că ea garanta regatului o liniște îndelungată. Regina nu mai avu trebuință ca se dea ordine pentru ca să serbeze reinturnarea viteazului; toate inimele sburau inaintea lui, și fiecare mamă ar fi dorit se’l poată numi fiul ei, și se’i presinte ea singură cununa ce se cuvinea valoarei. Dar, vai! acest drept era pastrat numai unei singure persoane: aparținea numai fiicei monarhului de a se bucura de această favoare; și chiar dacă regina Indostanului ar fi fost închisă in templu, trebuia se o scoată pentru ca se dea buruitorelui cununa de aur și cea de dafine, mărturie solemnelă de recunoștință din partea patriei. Viteazule Thamar, tu încă n’ai atins al dou-zecelea an, și tu de doue ori ai avut onorurile triumfului, de doue ori fruntea ta a fost încinse cu aceste frunze scumpe pentru care cei bravi iși varsă singele și iși sacrifică cele mai scumpe interese a lor. Zenobia se duce in apartamentul prințesei. Vai! căt de mult o costa ca se’i spue că acela la care ea nu se mai poate gândi fără crimă, in curendare se intre in palat! Fiica me, ii zice ea cu fermitate, trebue se’ți susțin toată dignitatea caracterului zeu: învingătorul Marattilor, învingătorul Portughesilor și al Olandesilor a sosit la Golconda; in curând tu ai se’l revezi. Nizraela me, reinsuflețeștiți curajul, fiica nobilului Sigisman se probeze la toți aceia ce vor video că ei nu’i pare zeu că ș’a sacrificat fericirea sa pentru a asigura fericirea patriei. Nitraela iși ridică frumoșii sei ochi spre cer, și nu se putu opri de a nu varia câteva lacrimi. Divinule Brama, zisă ea, permiteți’mi ca să nu me arăt slabă la viderea celui mai adorat dintre muritori. Al!te jur, pentru prețul supunerei mele, smulge imaginea sa din inima mea, sau nu’mi face o crimă dintr’un amor atăt de pur ca și obiectul seu. Ea se coboră cu regina in grădină, unde toți locuitorii palatului se strinseseră pentru a culege flori și crengi de dafini. Nizrela voise se împletească ea singură cununa ce avea se o ofere lui Thamar, dar o mulțime de lacrimi pică pe frunzele cele verzi, și se asemanau cu lacrimile aurorei. Vasele sunt ale amorului celui mai nenorocit. Căt de mult suferea tandra Zenobia cănd se gândea la cruda spartă a fiicei sale! Ea s’ar fi părăsit cu bucurie toată strălucirea mărirei numai ca se-i fie permis de a o pute vede fericită, dar de multe ori regii nu pot urma fragedele mișcări ale inimei lor : adeseori nu sunt decăt niște nenorociți străluciți. Trompetele fac se resune aerul; vergina lui Brama se gândește la desperarea ce va încerca Thamar văzind’o îmbrăcată in haine de religioasă și capul acoperit de un val. Maica mea, zisă ea reginei, tremur cănd mé gândesc ca se apar dinaintea lui in costumul preoteselor, ași darama intr’un singur moment toate plăcerile victoriei: ingăduiți’mi ca pentru acest moment, se’mi reeau hainile ce le am părăsit. Mâine intru un templu, și’mi voi acoperi fruntea de această cordea, pe care nu o voi mai pute părăsi. Nu trebue ca Thamar se’și cunoască soarta decăt cănd a mea va fi fixată pentru totdeauna. Prințul Hiascar era lăngă regină și fiica ei. D-nă, zisă el, me unesc la hotărirea prințesei. Nobilul Thamar o adoră; un june erou care vede că i se repește acela ce i s’a fost promis atăt de solemnei, nu’î va părea rea că a servit patria ce Ta adoptat, și credeți că nu va cere de la rege satisfacere pentru acestă insultă? (Va urma).