Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)

1875-01-22 / nr. 8

ANUL VIII Iassi. Mercur: 22 Ianuarie 1875. 1T6- 8. CURIERUL DE I­ASS­I C­ALENDARUL SEPTAMANME!. Stil vechiu. Stil nou. DIO A. PATRONUL DUEL | Res. Soar. Ap. Soar. | Stil­­ veehiu. Stil nou. DIO A. PATRONUL PILS­I. | Res. Soar. Ap. Soar. Ianuarie. Ianuarie. j Ore. m. Ore. ra. Ianuarie. Fevruarie. II Ore. m. Ore. m. 19 31 Duminică. Cuviosul Macarie Egiptean. 7 17 4 43 23 4 Joi. Martirul Clement. 7 12 4 48 20 Fevr. 1 Luni. f Cuv. Eftimie cel mare. 7 16 4 44 24 5 Vineri | Cuvioasa Csenia.­­ 7 11 4 49 21 2 Marți. Cuviosul Maxim. 1 7 15 4 45 25 6 Sâmbătă. 1 Părintele Grigorie Teologu.­­ | 7 9 4 51 22 3 Mercuri. Apost. Timot., Mart. Anast. 1 7 14 4 46 26 7 Duminică.­­ Cuviosul Csenofont._________________1­7 8­4 52 FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi Pe șase lnui 6 lei noi.— Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 13 franci;—Italia, Belgia, Elveția Pe șase luni 22 franci. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administrator in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. APELATIVE DIN IASSI. ANUNCIURI. Rândul sau local sea 15 bani. Inserțiuni și reclame: Răndul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­­n mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunc­urile pentru »Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris9 rue Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. Revista Internă. Anund­em cu cea mai adânca durere, moartea d-lui General Alesandru Solo­mon, care s’a săvârșit din vieață Marți in 14 a curentei in etate de 41 ani, du­pă o lungă suferință. In 17 a. c. s’a in­­mormêntat, la oara unu după ameazi, domnul ostaș romăn, care muri june spre a trăi bătrân in toate inimele. înmormântarea s’a făcut la biserica fa­miliei de la Colintina. I s’a făcut cere­monia cuvenită. Tot corpul ofițeresc, mi­nisterul, representanți ai Camerei și ai Senatului, mareșalul Curții și adjutanții domnești in trăsuri ale Curții, in fine numeroșii săi amici, toți căți au putut a’l cunoaște spre a’l iubi și stima, l’au însoțit pănă la barieră, și foarte mulți pănă la locul repaosului etern. Pompa a fost măreață. Dară ce a fost mai măreț erau amoarea, era regretele unanime, era suvenirea cea dulce ce lă­sa acest demn soldat și cetățian! Acea­sta este cea mai mare și mai adevărată consolațiune pentru virtuoasa văduvă a generalului Solomon, pentru Prințul Dim. Ghica, ilustrul și tot­dea­una demnul șef al acestei familii! Noi nu putem exprima mai bine atăt durerea simțită căt și valoarea generalu­lui Solomon, de căt reproducănd cuvin­tele ce generalul Fiorescu, după termi­narea servitului divin, a pronunțat in bi­serică in mijlocul asistenților emoționați. Iată aceste scurte, militărești și atăt de bine simțite cuvinte, Domnilor. Sunt vre-o 50 de ani de cănd intre bravii noștri căpitani cari se luptau in contra inamicilor patriei, figura intre cei mai bravi loan Solomon. La 1830, cănd s’au pus cele d’intéiu base ale organisării armatei noastre, loan Solomon era de drept comandantul re­gimentului al 3-lea de infanterie, recru­tat d­intre Oltenii ce erau obicinuiți a lupta sub comanda bravului lor căpitan. Colonelul Ioan Solomon a fost părin­tele bunului nostru camarad Alexandru Solomon, care născut la 1832 Fevruarie 25 a parcurs treptat gradele erarh­iei noastre militare pănă la acela de gene­ral de brigadă, comandând cu distincți­­une mai mulți ani regimentul f­iu de li­nie și astă­zi dispare d­intre noi după o vieață abia de 43 ani și după un ser­viciu efectiv de 27 ani. Domnilor, E dureroasă și va fi pururea greu sim­țită de noi toți perderea ce facem as­tăzi, dară dacă poate fi in lumea acea­sta o consolație in fața unei nenorociri atăt de mari pentru familia generalului Solomon și pentru noi toți, va fi negre­șit suvenirea neperitoare a vieței sale plină de devotament, de credință și de onoare, pe care o va inscri cu fală is­toria noastră militară. Să dăm, domni­lor, cea din urmă sărutare bravului nos­tru camarad Alexandru Solomon și me­moria lui să râmăe adănc săpată in ini­­mele noastre! Ședința din 17 ian. a Adunărei deputa­ților s’a deschis la trei ore, după amia­­zi, din cauză că la ora 1 nu se afla present nici un ministru, fiind duși la înmormântarea generalului Solomon. D. Gr. Brătianu a desvoltat interpela­­țiunea asupra restaurării monastirei de la Curtea de Argeș.­­ Punctele princi­pale atinse de d-sa, in urma oare­cărei introducțiuni, a fost întrebarea cum s’a întrebuințat cei 338.000 fr. alocațiuni prin diferite bugete, de la 1870 încoace, pentru restaurarea acestui grandios mo­nument, că architecta Montureanu a lucrat in mod așa de vițios, in­căt i se pare că a avut intențiunea de a distru­ge monumentul, făcând se dispară și două rosace neimitabile, stricând cățiva stălpi, ridicând un balcon etc., și zice că oamenii mai distinși vor veni să repare devastațiunea fostului architect, care, du­pă ce a făcut toate acestea, apoi intenză și proces Statului pentru că i s’a resi­­liat contractul. In fine, d. Brătianu atrage atențiunea d-lui ministru asupra lucrărilor ce se vor face in viitor și ’1 roagă a nu fi indi­ferent pentru acest monument, sau se nu cază in erorile de pănă acum. D. T. Maiorescu ministrul cultelor, a expus mersul lucrărilor de la 1870 pănă astăzi, arătând că s’au cheltuit 163.000 lei și monumentul nu s’a restaurat, că s’a numit o comisiune, care a desapro­­bat lucrările d-lui Montureanu, spunăn­­dui că n’a făcut nici un plan general, că a voit să darăme turnul octagonal din mijloc, slăbit de un cutremur, și că d-sa vezândul că trece peste limite, l’a sus­pendat intentăndui proces de despăgubire. D. Al. Odobescu, unul din membrii comisiunii numite sub interimul minis­­teriului d-lui B. Boerescu, a opinat că o aseminea reparațiune nu se putea fa­ce de­căt­re un om special in aseme­nea arte. D. ministru s-a adresat la d. Violet le Duc, restauratorul catedralei Notre-Dame din Paris, care a delegat pe un asistent al seu, d. Dubourdou, d. le Duc neputănd veni. S’au și făcut planurile și restaurarea nu va costa de căt 177,000 lei, pe cănd pănă acum a costat 187,000 fără a se face nimic. D. ministru explică apoi că prin bu­getul pe 1875 s’au prevăzut 100,000 lei pentru această lucrare, care se va face tot sub auspiciile d-lui Violet le Duc, sigur fiind că s’a făcut o bună a­­cuisițiune și că monumentul va fi de astă­­dată restaurat. Revista internă. „La Gazette de Vois“ asigură, după niște informațiuni din sorginte sigură, că procesul lui Arnim nu va veni înaintea curții de apel de­căt la sfârșitul vacanțelor tribunalelor, ca­re încep la 21 Iulie și încetează in Septem­vrie. Parlamentul german, cercetând mai dăună­­zi alegerea in Silesia a ducelui d’Orest, a constatat ingerința guvernului, prin amenin­țări și corupțiune. Majoritatea pe de-o parte a invalidat alegerea, dar pe de alta a votat să se urmărească toți agenții culpabili, in con­tra cărora exist reclamări in dosarul afacerii. Un decret a lui Don Alfons, după ce con­damnă cu multă pasiune principiile revoluți­­unii de la 1868, in privința măsujelor luate in contra ultramontanismului desființează toa­te decisiunile luate de Cortesele constituan­te, relative la relațiunile d­intre stat și bi­serică, și urcă „veniturile popilor“ de la 3,251,014 lei la 41,611,664 lei pe anul c. Dacă cum incepe noul regim se economi­sească banii statului, cănd tesaurul e sleit și cănd popii sunt destul de bogați din sudoa­rea poporului. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Poliției Iași. No. 433. Primindu-se de la Gara Iassi, un numer de 47 obiecte pierdute pe la stații, și in trenuri de cătră unii din pasageri, se pu­blică spre cunoștința perso­nelor care au per­­dut asemine obiecte, ca pănă in termin de 40 zile, să se prezinte la acest oficiu cu pro­bele cuvenite spre a le primi, căci după es­­pirarea acestui termin se vor vinde licitativ. Acele obiecte sunt următoare: un cartel alb, o traistă militară cu efecte, un mic portofo­liu de piele, un surtuc vechiu și închis, o far­furie și un șervet, o perechi pantaloni mili­tari, un ulcior vechiu deșert, un pardesiu ce­nușiu, o perină mică de cap, o blană veche, o sabie cu invălitoare verde, alta cu mănunchiu galbăn, 3 corteluri, un pardisiu negru, o pă­lărie de păslă neagră, o cutie de lemn de­șartă, o pălărie in cutie, un portofel de mă­­nă negru, un chipiu roș, patru pălării negre de păslă, un cortel vechiu, două cortele de soare, 2 bastoane, 1 șapcă, 1 palton vechiu, 1 surtuc inchis, 1 pălărie neagă, 1 cortel alb, 1 baston de trestie, 2 Cergi ungurești, 1 pă­­reche ciobote vechi, 1 surtuc vechiu, 1 cio­­botă, 1 papuc de păslă, 1 galoș de gumă, 1 păreche pantofi, 1 portofoliu de mană galbăn, 1 șapcă de catife, 1 altă șapcă, 1 flanelă de noapte, 1 păreche colțum­ de lănă, 1 surtuc vechiu, 1 suman de țeară, 1 cergă mică ve­che, 1 cortel alb. Prefectura județului Neamț, No. 999. Sub-Prefectul Plasei Piatra prin raportul No. 163, incredințază, că pe teri­­toril comunei Sărbeștii, sau pripășiți buhai la păr porund, coarnele întoarsă in sus, și inserat pe sapa dinapoi din stânga cu litera c. Se publică aflarea proprietarului, și presen­­tarea lui cu probile legale la sus zisa comu­nă in terminul prescris de legea poliției ru­rale. Prefectura județului Roman. No. 474. Pe teritorul comunei Cârlig, sau pripășit doi boi, unul in păr plăvan, coarne­le țapoase, și cel­alt un păr porumb,­ coarnele țapușe invrajbite, cu pișcătură la urechea dreaptă. Se publică spre cunoștința păguba­șului ce ar fi ca inlăuntru terminului prescris de legea Poliției rurale să se presinte cu do­vezi legale la sus zisa comună, spre a-și pri­mi vita, căci la caz contrariu se va vinde li­citativ. Primăria Comunei Batoșanii. No. 91. In ziu de 29 a lunei Ianuarie să dă in antrepriză craturile de băuturi spirtoa­se, și vânzări de vite ca venit al comunei, cu respectarea de a opta zi de supra­licitare; U­­nii concurenți sunt poftiți ca in aratata zi, să se prezinte la canțelaria acestei primării spre a concura fiind insoțiți de cuvenitele garanții. Primarul Comunei Curtești. No. 66. Publică din nou darea in antre­priză a facselor acestei comuni după noua circumscripțiune, de la băuturi, rachiu, vin și bere, pe timp de la 1 Ianuarie anul curent, pănă la aseminea lună și zi anul 1876, după condițiunele anilor trecuți, care se pot vedea la primărie in ori-ce zi, iară D-nii amatori in ziua de 30, a curentei luni Ianuarie, să presinte in acest oficiu, cu garanțiele cerute de condițiuni, spre a se ținea mesajul, cu respectul zilei a 8-a de supra­licitare, iarăș la primărie. Comisia desp. a Il-a Iașii. No. 87. Se publică terminul de 28 a­c. luni Ianuarie destinat de D-l Judecător Oco­lului al 11-a din Iași prin adresa No. 82 pen­tru vănzarea in piața Nicolinei a obiectelor inplinite de la D-l Dimitrie Topciu spre sa­tisfacerea D-lui Marcu sin Ușer cu o sumă bani. Comisia desp. IV-a din Iași. No. 310. La 23 Acureniți in piața Sf. Vineri urmând a se vinde prin licitație ob­­iectile urmărite de la D-l Ițic Feraru in pre­tenția D-lui Fișăl Lapușnicu pentru o sumă bani, se publică aceasta spre generala cuno­ștință. â PUBLICAȚII JUDECĂTORESCI. Curtea de Apel din Iași. No. 85. D-l Amilcar Gherghel, cu domi­ciliul necunoscut, in virtutea art. 71 combi­nat cu art. 75 al. 6 din p. civ. este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege inaintea secțiunei a 2-a a Curței de Apel la 6 alunei Martie anul 1875 oarele 11 din zi cănd are a se judeca ape­lul făcut de d-voastră prin avocat d-l Anas­tasie Botez contra hotărărei Trib. jud. Bo­toșani, dată asupra nulității actelor de ur­mărire a imobilului Costeștii, aducănd a­­tuncea și probele ce va fi posedând, la ne­­urmare cauza se va căuta in lipsă. No. 87. Iacob Cămpeanu, Mircea Bătră­­neanu și Ioan Roșu, cu domiciliul necunos­cut, in virtutea art. 180 din p. p. și 75 al. 6 p. civ. sunt citați a se presenta in per­soană inaintea secțiunei a 2-a a Curței de Apel la 28 Ianuarie a. c. oara 11 din zi in procesul ce -i impută cu Stanciu Leonte pen­tru furtul comis lui Tak­e Cojocariu. Tribunalul județ Iași Secția I-a. No. 78. D-na Rozalia Născută Heclinsca cu domiciliu necunoscut in România, in vir­tutea art. 71 din p. civ. este citată a se pre­senta in persoană sau prin procurator ad­mis de Inge inaintea s. l­iu a Trib. la 5 a lunei Fevruarie anul 1875 oarele 11 din zi cănd are a se judeca procesul intentat con­tra ds. de cătră soțul d. Iohan Pimsner p. divers. Trib. publică aceste conform art. 75 al. 6 pr. civ., aducănd atuncea și probile ce va fi posedând, la neurmare cauza se va căuta in lipsă. No. 56. Fiind­că domiciliul d-lui Ioan Stoenescu nu este cunoscut in România, spre a i se pute semnifica copia de pe hotărărea acestui Trib. No. 429 din 21 Dechemvrie 1874, prin care d-sa este condemnat a plă­ti d-nei Maria Calmuțchi suma de 174 galb. cu a lor procent de 10 °­ C, pe timp de 10 ani, incepănd de la 1853 Fevruarie in 12 data obligației, și apoi pe capital se plăteas­că procentele legale de la data reclamației pănă la numerătoare, plus 50 lei noi chel­­tueli de judecată. Trib. conform art. 153 combinat cu art. 75 al. 6 p. civ. se publică spre știința d-lui Stoenescu că are copie sau depus la biuroul d-lui Portărel de ședință, gata a i se preda cănd se va prezenta da­că voește a­uza de dreptul de opoziție con­form art. 154 și apei conform art. 318 pr. civ., cunoscănd că dacă in terminul de 2 luni și 8 zile de la data Ionei, nu se­­ va presenta va perde dreptul ce _i sau acor­dat de opoziție și apel. Secția a III. No. 553. Prefectura jud. Iași cu adresa F­OI­LET­O­N. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Celina isi închipuia că ei au perit intr’un naufragiu. Și fiind-că nu’i confiscare moște­nirea ce i-o lasasă generalul Spinola, a căruia venit il primia de cănd era in monastire, ea dădu omului trimis de Florestan o sumă mare de bani, și o scrisoare prin care iși esprima durerea și recunoștința sa: „Scumpe Florestan, ii scriea ea, de acum înainte s’a mântuit amorul și fericirea noa­stră ; un doliu etern este și va fi soarta noa­stră. „O fratele meu, amicul meu­ mulțumesc lui D-zeu că tu incă esiști, și te jertfești pentru a apara de toporul ucizétor de oameni pe cel mai virtos și tot­ odată pe cel mai ne­norocit dintre soți. Căt de scump tu ai de­venit acum pentru Celina ta, a căria gândire tu i-o ocupi neincetat! „Un inimic pe care nu’l putem face cu­noscut, un monstru care’și acopere crimele cu vălul interesului public, și care prin fă­țărnicia sa, a știut se inșele pe prea slabul Filip, a jurat perderea noastră a tuturor. In­vestit cu puterea supremă, el ș’a ajuns sco­pul, și rușinea este acum partea tuturor a­­celor ce aparțin familiei lui don Carlos. „Monastirea me scutește de privire unei lumi nedrepte; iată singura liniște pe care Fernando n’a putut semi-a­ripiaecă. Cu toate acestea el știe că sunt la Santa­ Maria: el mi-a scris, și căutând, zice el prin scri­soarea sa, a mi consola și a repara pentru mine toate nenorocirile ce mi-au sosit, el a cutezat se-mi ofere rușinoasa titulă de soția sa. „O amicul meu­ dacă tu ai vedea scrisoa­rea sa, ai zice că este o capo­doperă de vi­clenie ; se pare că ea este de la omul cel mai virtuos. El deplânge soarta mea și a cum­natului meu, pe care il declară că este ne­vinovat. Cu toate acestea el m’a anansat că moartea sa nu se mai poate inlătura, că re­gele ia iscălit condamnarea, deși el a intre­­buințat totul, adăugi el, pentru a se reîncepe o nouă procedură, fiind-că aceasta a perdut un om pe care el il iubește cu sinceritate. „Trebue se știi că această scrisoare a ră­­mas fără răspuns. Resburarea cerului se pi­ce peste capul acestui om care a nenorocit intreaga noastră familie. „Pentru atâtea nenorociri, imi mai remăne o singură măngăere; se pot ajuta pe don Carlos cănd va avea trebuință. Tu știi că averea ce mi-a lasat’o generalul Spinola este deosebită de a cumnatului meu. Don Matias, acel om generos care m’a primit in casa lui cănd am fugit de la castelul Colnicului Bo­gat, este acela căruia i-am încredințat ad­ministrarea bunurilor mele; se trimiți la dăn­­sul când vei avea trebuință. „Adio, scumpule și virtuosule Florestan. Be știi că nime­nu este pe lume care se te iubiască cu mai multă tandreță decăt Celi­na ta“ P. S. „Ar trebui ca trimisul tău se fie în­țelept, pentru că acesta este singurul mijloc de a scapa de agenții inchiziției, pentru că Fernando este acum unul dintre cei ăntei șefi a ei. In momentul cănd eram se inchid scrisoarea, mătușa mea mă insarcinează se-ți fac o propunere pentru siguranța lui don Carlos. „Ea il îndeamnă se vie la monastirea San­ta-Maria, unde noi vom găsi un chip de a’l ascunde fără ca se fie inchis după cum este in acest moment. „El va Îndeplini funcțiunea de grădinar, și pănă in minutul cănd inimicul seu va fi de­mascat, el nu va intimpina nici o primejdie. Tu, amicul meu, te vei duce in Olanda; poa­te că bietul nostru Alfons incă este acolo, și împreună cu don Sebastian, veți fi protecto­rii și susțiitorii lui. „Divina providență se vă acopere pe a­­măndoi cu scutul protecției reale, și se vă ferească de privirile celor rei. „Tu vei găsi închisă in scrisoarea ta o scrisoare pentru don Matias.“ Trimisul lui Florestan se intoarsă la casa păstorului, care pentru a inlătura prepusul că ar fi cine­va ascuns la dănsul, luă pe To­mas in serviciul seu. Trei luni se strecurară cu destulă liniște, in Spania nu se mai vorbia despre fuga lui don Carlos, incăt curtea și ministrul il cre­dea că a părăsit țeara pentru tot­dea­una, îmbrăcați in haine țărănești, și purtând fie­care căte un inel pe care căpitanul hoți­lor din pădurea Toledei dasă Isabellei și va­letului ei, amândoi adevărații amici, pe care nenorocirea părea că-i făcusă se fie nedes­părțiți, părăsiră pe generosul pastor, ce timp de trei luni ii adăpostisă, și călătorind nu­mai in timpul nopților, ei sosiră la Lisabona in minutul cănd răsăria soarele. Ei fură nevoiți se intre intr’un otel unde petrecură ziua. Spre seară, Florestan mersă la monastire; el fu primit la vorbitoriu și avu fericirea se -și revadă pe scumpa sa Celina. El ii jură la grijă că nici­odată nu va a­­vea altă soție. Da, ii zisă el, in fața cerului, și sub ochii respectabilei superioare ce iți ține loc de mamă, iți făgăduiesc o credință nestrămutată. Mă duc se aduc pe don Carlos, și dacă va fi in Biguranța, voiu pleca la Olanda, pentru ca se găsesc pe fiul seu. Dacă soarta nu mă va ajuta, și dacă voiu pica in puterea neîmblânzitului nostru inimic, cel puțin voiu ști că mi-am achitat sacra datorie a recuno­știnței. O Celina me! Dacă voiu peri, sunt sigur că voiu trăi in suvenirea ta. Amăndoi virtuoșii amanți se despărțiră, vărsind multe lacrimi, și după o oră, poarta monastirei se deschisă pentru a lasa se in­tre noul grădinar, a căruia locuință era de­parte de chilii Florestan, liniștit de soarta lui don Carlos, se dusă la don Matias, unde pute se apre­cieze nobilele sentimente cu care erau în­zestrați amicii Colinei. Noaptea el o petrecu acolo, și a doua­ zi seara, imbracat in senior spaniol, plecă la drum, luănd măsuri de a călători numai noaptea. Calare pe un cal foarte bun, ce i-l cum­­parasă don Matias, el mergea foarte repede; și dacă câte­odată el ii mai potolia mersul, aceasta era numai pentru ca se nu ostenea­­scă prea tare pe bietul Cerber, de care nu se putea hotări ca să se despartă. El sosi la Viena, oraș Portughes la gura Limei, unde petrecu căte­va zile pe urmă se dusă la Tagus. Acolo, el așteptă o corabie care se plece pentru capitala Olandei. (Va urma)’

Next