Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1875 (Anul 8, Nr. 1-62)
1875-01-22 / nr. 8
ANUL VIII Iassi. Mercur: 22 Ianuarie 1875. 1T6- 8. CURIERUL DE IASSI CALENDARUL SEPTAMANME!. Stil vechiu. Stil nou. DIO A. PATRONUL DUEL | Res. Soar. Ap. Soar. | Stil veehiu. Stil nou. DIO A. PATRONUL PILSI. | Res. Soar. Ap. Soar. Ianuarie. Ianuarie. j Ore. m. Ore. ra. Ianuarie. Fevruarie. II Ore. m. Ore. m. 19 31 Duminică. Cuviosul Macarie Egiptean. 7 17 4 43 23 4 Joi. Martirul Clement. 7 12 4 48 20 Fevr. 1 Luni. f Cuv. Eftimie cel mare. 7 16 4 44 24 5 Vineri | Cuvioasa Csenia. 7 11 4 49 21 2 Marți. Cuviosul Maxim. 1 7 15 4 45 25 6 Sâmbătă. 1 Părintele Grigorie Teologu. | 7 9 4 51 22 3 Mercuri. Apost. Timot., Mart. Anast. 1 7 14 4 46 26 7 Duminică. Cuviosul Csenofont._________________17 84 52 FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași și districte: Pe un an 12 lei noi Pe șase lnui 6 lei noi.— Pe trei luni 3 lei noi. Austria: Pe 6 luni 14 franci;— Germania: Pe 6 luni 13 franci;—Italia, Belgia, Elveția Pe șase luni 22 franci. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administrator in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. APELATIVE DIN IASSI. ANUNCIURI. Rândul sau local sea 15 bani. Inserțiuni și reclame: Răndul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se prin mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia.— Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anuncurile pentru »Curierul de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris9 rue Drouot, 9. Exemplarul 40 bani. Revista Internă. Anundem cu cea mai adânca durere, moartea d-lui General Alesandru Solomon, care s’a săvârșit din vieață Marți in 14 a curentei in etate de 41 ani, după o lungă suferință. In 17 a. c. s’a inmormêntat, la oara unu după ameazi, domnul ostaș romăn, care muri june spre a trăi bătrân in toate inimele. înmormântarea s’a făcut la biserica familiei de la Colintina. I s’a făcut ceremonia cuvenită. Tot corpul ofițeresc, ministerul, representanți ai Camerei și ai Senatului, mareșalul Curții și adjutanții domnești in trăsuri ale Curții, in fine numeroșii săi amici, toți căți au putut a’l cunoaște spre a’l iubi și stima, l’au însoțit pănă la barieră, și foarte mulți pănă la locul repaosului etern. Pompa a fost măreață. Dară ce a fost mai măreț erau amoarea, era regretele unanime, era suvenirea cea dulce ce lăsa acest demn soldat și cetățian! Aceasta este cea mai mare și mai adevărată consolațiune pentru virtuoasa văduvă a generalului Solomon, pentru Prințul Dim. Ghica, ilustrul și totdeauna demnul șef al acestei familii! Noi nu putem exprima mai bine atăt durerea simțită căt și valoarea generalului Solomon, de căt reproducănd cuvintele ce generalul Fiorescu, după terminarea servitului divin, a pronunțat in biserică in mijlocul asistenților emoționați. Iată aceste scurte, militărești și atăt de bine simțite cuvinte, Domnilor. Sunt vre-o 50 de ani de cănd intre bravii noștri căpitani cari se luptau in contra inamicilor patriei, figura intre cei mai bravi loan Solomon. La 1830, cănd s’au pus cele d’intéiu base ale organisării armatei noastre, loan Solomon era de drept comandantul regimentului al 3-lea de infanterie, recrutat dintre Oltenii ce erau obicinuiți a lupta sub comanda bravului lor căpitan. Colonelul Ioan Solomon a fost părintele bunului nostru camarad Alexandru Solomon, care născut la 1832 Fevruarie 25 a parcurs treptat gradele erarhiei noastre militare pănă la acela de general de brigadă, comandând cu distincțiune mai mulți ani regimentul fiu de linie și astăzi dispare dintre noi după o vieață abia de 43 ani și după un serviciu efectiv de 27 ani. Domnilor, E dureroasă și va fi pururea greu simțită de noi toți perderea ce facem astăzi, dară dacă poate fi in lumea aceasta o consolație in fața unei nenorociri atăt de mari pentru familia generalului Solomon și pentru noi toți, va fi negreșit suvenirea neperitoare a vieței sale plină de devotament, de credință și de onoare, pe care o va inscri cu fală istoria noastră militară. Să dăm, domnilor, cea din urmă sărutare bravului nostru camarad Alexandru Solomon și memoria lui să râmăe adănc săpată in inimele noastre! Ședința din 17 ian. a Adunărei deputaților s’a deschis la trei ore, după amiazi, din cauză că la ora 1 nu se afla present nici un ministru, fiind duși la înmormântarea generalului Solomon. D. Gr. Brătianu a desvoltat interpelațiunea asupra restaurării monastirei de la Curtea de Argeș. Punctele principale atinse de d-sa, in urma oarecărei introducțiuni, a fost întrebarea cum s’a întrebuințat cei 338.000 fr. alocațiuni prin diferite bugete, de la 1870 încoace, pentru restaurarea acestui grandios monument, că architecta Montureanu a lucrat in mod așa de vițios, incăt i se pare că a avut intențiunea de a distruge monumentul, făcând se dispară și două rosace neimitabile, stricând cățiva stălpi, ridicând un balcon etc., și zice că oamenii mai distinși vor veni să repare devastațiunea fostului architect, care, după ce a făcut toate acestea, apoi intenză și proces Statului pentru că i s’a resiliat contractul. In fine, d. Brătianu atrage atențiunea d-lui ministru asupra lucrărilor ce se vor face in viitor și ’1 roagă a nu fi indiferent pentru acest monument, sau se nu cază in erorile de pănă acum. D. T. Maiorescu ministrul cultelor, a expus mersul lucrărilor de la 1870 pănă astăzi, arătând că s’au cheltuit 163.000 lei și monumentul nu s’a restaurat, că s’a numit o comisiune, care a desaprobat lucrările d-lui Montureanu, spunăndui că n’a făcut nici un plan general, că a voit să darăme turnul octagonal din mijloc, slăbit de un cutremur, și că d-sa vezândul că trece peste limite, l’a suspendat intentăndui proces de despăgubire. D. Al. Odobescu, unul din membrii comisiunii numite sub interimul ministeriului d-lui B. Boerescu, a opinat că o aseminea reparațiune nu se putea face decătre un om special in asemenea arte. D. ministru s-a adresat la d. Violet le Duc, restauratorul catedralei Notre-Dame din Paris, care a delegat pe un asistent al seu, d. Dubourdou, d. le Duc neputănd veni. S’au și făcut planurile și restaurarea nu va costa de căt 177,000 lei, pe cănd pănă acum a costat 187,000 fără a se face nimic. D. ministru explică apoi că prin bugetul pe 1875 s’au prevăzut 100,000 lei pentru această lucrare, care se va face tot sub auspiciile d-lui Violet le Duc, sigur fiind că s’a făcut o bună acuisițiune și că monumentul va fi de astădată restaurat. Revista internă. „La Gazette de Vois“ asigură, după niște informațiuni din sorginte sigură, că procesul lui Arnim nu va veni înaintea curții de apel decăt la sfârșitul vacanțelor tribunalelor, care încep la 21 Iulie și încetează in Septemvrie. Parlamentul german, cercetând mai dăunăzi alegerea in Silesia a ducelui d’Orest, a constatat ingerința guvernului, prin amenințări și corupțiune. Majoritatea pe de-o parte a invalidat alegerea, dar pe de alta a votat să se urmărească toți agenții culpabili, in contra cărora exist reclamări in dosarul afacerii. Un decret a lui Don Alfons, după ce condamnă cu multă pasiune principiile revoluțiunii de la 1868, in privința măsujelor luate in contra ultramontanismului desființează toate decisiunile luate de Cortesele constituante, relative la relațiunile dintre stat și biserică, și urcă „veniturile popilor“ de la 3,251,014 lei la 41,611,664 lei pe anul c. Dacă cum incepe noul regim se economisească banii statului, cănd tesaurul e sleit și cănd popii sunt destul de bogați din sudoarea poporului. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Poliției Iași. No. 433. Primindu-se de la Gara Iassi, un numer de 47 obiecte pierdute pe la stații, și in trenuri de cătră unii din pasageri, se publică spre cunoștința personelor care au perdut asemine obiecte, ca pănă in termin de 40 zile, să se prezinte la acest oficiu cu probele cuvenite spre a le primi, căci după espirarea acestui termin se vor vinde licitativ. Acele obiecte sunt următoare: un cartel alb, o traistă militară cu efecte, un mic portofoliu de piele, un surtuc vechiu și închis, o farfurie și un șervet, o perechi pantaloni militari, un ulcior vechiu deșert, un pardesiu cenușiu, o perină mică de cap, o blană veche, o sabie cu invălitoare verde, alta cu mănunchiu galbăn, 3 corteluri, un pardisiu negru, o pălărie de păslă neagră, o cutie de lemn deșartă, o pălărie in cutie, un portofel de mănă negru, un chipiu roș, patru pălării negre de păslă, un cortel vechiu, două cortele de soare, 2 bastoane, 1 șapcă, 1 palton vechiu, 1 surtuc inchis, 1 pălărie neagă, 1 cortel alb, 1 baston de trestie, 2 Cergi ungurești, 1 păreche ciobote vechi, 1 surtuc vechiu, 1 ciobotă, 1 papuc de păslă, 1 galoș de gumă, 1 păreche pantofi, 1 portofoliu de mană galbăn, 1 șapcă de catife, 1 altă șapcă, 1 flanelă de noapte, 1 păreche colțum de lănă, 1 surtuc vechiu, 1 suman de țeară, 1 cergă mică veche, 1 cortel alb. Prefectura județului Neamț, No. 999. Sub-Prefectul Plasei Piatra prin raportul No. 163, incredințază, că pe teritoril comunei Sărbeștii, sau pripășiți buhai la păr porund, coarnele întoarsă in sus, și inserat pe sapa dinapoi din stânga cu litera c. Se publică aflarea proprietarului, și presentarea lui cu probile legale la sus zisa comună in terminul prescris de legea poliției rurale. Prefectura județului Roman. No. 474. Pe teritorul comunei Cârlig, sau pripășit doi boi, unul in păr plăvan, coarnele țapoase, și celalt un păr porumb, coarnele țapușe invrajbite, cu pișcătură la urechea dreaptă. Se publică spre cunoștința păgubașului ce ar fi ca inlăuntru terminului prescris de legea Poliției rurale să se presinte cu dovezi legale la sus zisa comună, spre a-și primi vita, căci la caz contrariu se va vinde licitativ. Primăria Comunei Batoșanii. No. 91. In ziu de 29 a lunei Ianuarie să dă in antrepriză craturile de băuturi spirtoase, și vânzări de vite ca venit al comunei, cu respectarea de a opta zi de supralicitare; Unii concurenți sunt poftiți ca in aratata zi, să se prezinte la canțelaria acestei primării spre a concura fiind insoțiți de cuvenitele garanții. Primarul Comunei Curtești. No. 66. Publică din nou darea in antrepriză a facselor acestei comuni după noua circumscripțiune, de la băuturi, rachiu, vin și bere, pe timp de la 1 Ianuarie anul curent, pănă la aseminea lună și zi anul 1876, după condițiunele anilor trecuți, care se pot vedea la primărie in ori-ce zi, iară D-nii amatori in ziua de 30, a curentei luni Ianuarie, să presinte in acest oficiu, cu garanțiele cerute de condițiuni, spre a se ținea mesajul, cu respectul zilei a 8-a de supralicitare, iarăș la primărie. Comisia desp. a Il-a Iașii. No. 87. Se publică terminul de 28 ac. luni Ianuarie destinat de D-l Judecător Ocolului al 11-a din Iași prin adresa No. 82 pentru vănzarea in piața Nicolinei a obiectelor inplinite de la D-l Dimitrie Topciu spre satisfacerea D-lui Marcu sin Ușer cu o sumă bani. Comisia desp. IV-a din Iași. No. 310. La 23 Acureniți in piața Sf. Vineri urmând a se vinde prin licitație obiectile urmărite de la D-l Ițic Feraru in pretenția D-lui Fișăl Lapușnicu pentru o sumă bani, se publică aceasta spre generala cunoștință. â PUBLICAȚII JUDECĂTORESCI. Curtea de Apel din Iași. No. 85. D-l Amilcar Gherghel, cu domiciliul necunoscut, in virtutea art. 71 combinat cu art. 75 al. 6 din p. civ. este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege inaintea secțiunei a 2-a a Curței de Apel la 6 alunei Martie anul 1875 oarele 11 din zi cănd are a se judeca apelul făcut de d-voastră prin avocat d-l Anastasie Botez contra hotărărei Trib. jud. Botoșani, dată asupra nulității actelor de urmărire a imobilului Costeștii, aducănd atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare cauza se va căuta in lipsă. No. 87. Iacob Cămpeanu, Mircea Bătrăneanu și Ioan Roșu, cu domiciliul necunoscut, in virtutea art. 180 din p. p. și 75 al. 6 p. civ. sunt citați a se presenta in persoană inaintea secțiunei a 2-a a Curței de Apel la 28 Ianuarie a. c. oara 11 din zi in procesul ce -i impută cu Stanciu Leonte pentru furtul comis lui Take Cojocariu. Tribunalul județ Iași Secția I-a. No. 78. D-na Rozalia Născută Heclinsca cu domiciliu necunoscut in România, in virtutea art. 71 din p. civ. este citată a se presenta in persoană sau prin procurator admis de Inge inaintea s. liu a Trib. la 5 a lunei Fevruarie anul 1875 oarele 11 din zi cănd are a se judeca procesul intentat contra ds. de cătră soțul d. Iohan Pimsner p. divers. Trib. publică aceste conform art. 75 al. 6 pr. civ., aducănd atuncea și probile ce va fi posedând, la neurmare cauza se va căuta in lipsă. No. 56. Fiindcă domiciliul d-lui Ioan Stoenescu nu este cunoscut in România, spre a i se pute semnifica copia de pe hotărărea acestui Trib. No. 429 din 21 Dechemvrie 1874, prin care d-sa este condemnat a plăti d-nei Maria Calmuțchi suma de 174 galb. cu a lor procent de 10 ° C, pe timp de 10 ani, incepănd de la 1853 Fevruarie in 12 data obligației, și apoi pe capital se plătească procentele legale de la data reclamației pănă la numerătoare, plus 50 lei noi cheltueli de judecată. Trib. conform art. 153 combinat cu art. 75 al. 6 p. civ. se publică spre știința d-lui Stoenescu că are copie sau depus la biuroul d-lui Portărel de ședință, gata a i se preda cănd se va prezenta dacă voește auza de dreptul de opoziție conform art. 154 și apei conform art. 318 pr. civ., cunoscănd că dacă in terminul de 2 luni și 8 zile de la data Ionei, nu se va presenta va perde dreptul ce _i sau acordat de opoziție și apel. Secția a III. No. 553. Prefectura jud. Iași cu adresa FOILETON. DON CARLOS. Traducere de Ioan Răducănescu. (Urmare.) Celina isi închipuia că ei au perit intr’un naufragiu. Și fiind-că nu’i confiscare moștenirea ce i-o lasasă generalul Spinola, a căruia venit il primia de cănd era in monastire, ea dădu omului trimis de Florestan o sumă mare de bani, și o scrisoare prin care iși esprima durerea și recunoștința sa: „Scumpe Florestan, ii scriea ea, de acum înainte s’a mântuit amorul și fericirea noastră ; un doliu etern este și va fi soarta noastră. „O fratele meu, amicul meu mulțumesc lui D-zeu că tu incă esiști, și te jertfești pentru a apara de toporul ucizétor de oameni pe cel mai virtos și tot odată pe cel mai nenorocit dintre soți. Căt de scump tu ai devenit acum pentru Celina ta, a căria gândire tu i-o ocupi neincetat! „Un inimic pe care nu’l putem face cunoscut, un monstru care’și acopere crimele cu vălul interesului public, și care prin fățărnicia sa, a știut se inșele pe prea slabul Filip, a jurat perderea noastră a tuturor. Investit cu puterea supremă, el ș’a ajuns scopul, și rușinea este acum partea tuturor acelor ce aparțin familiei lui don Carlos. „Monastirea me scutește de privire unei lumi nedrepte; iată singura liniște pe care Fernando n’a putut semi-aripiaecă. Cu toate acestea el știe că sunt la Santa Maria: el mi-a scris, și căutând, zice el prin scrisoarea sa, a mi consola și a repara pentru mine toate nenorocirile ce mi-au sosit, el a cutezat se-mi ofere rușinoasa titulă de soția sa. „O amicul meu dacă tu ai vedea scrisoarea sa, ai zice că este o capodoperă de viclenie ; se pare că ea este de la omul cel mai virtuos. El deplânge soarta mea și a cumnatului meu, pe care il declară că este nevinovat. Cu toate acestea el m’a anansat că moartea sa nu se mai poate inlătura, că regele ia iscălit condamnarea, deși el a intrebuințat totul, adăugi el, pentru a se reîncepe o nouă procedură, fiind-că aceasta a perdut un om pe care el il iubește cu sinceritate. „Trebue se știi că această scrisoare a rămas fără răspuns. Resburarea cerului se pice peste capul acestui om care a nenorocit intreaga noastră familie. „Pentru atâtea nenorociri, imi mai remăne o singură măngăere; se pot ajuta pe don Carlos cănd va avea trebuință. Tu știi că averea ce mi-a lasat’o generalul Spinola este deosebită de a cumnatului meu. Don Matias, acel om generos care m’a primit in casa lui cănd am fugit de la castelul Colnicului Bogat, este acela căruia i-am încredințat administrarea bunurilor mele; se trimiți la dănsul când vei avea trebuință. „Adio, scumpule și virtuosule Florestan. Be știi că nimenu este pe lume care se te iubiască cu mai multă tandreță decăt Celina ta“ P. S. „Ar trebui ca trimisul tău se fie înțelept, pentru că acesta este singurul mijloc de a scapa de agenții inchiziției, pentru că Fernando este acum unul dintre cei ăntei șefi a ei. In momentul cănd eram se inchid scrisoarea, mătușa mea mă insarcinează se-ți fac o propunere pentru siguranța lui don Carlos. „Ea il îndeamnă se vie la monastirea Santa-Maria, unde noi vom găsi un chip de a’l ascunde fără ca se fie inchis după cum este in acest moment. „El va Îndeplini funcțiunea de grădinar, și pănă in minutul cănd inimicul seu va fi demascat, el nu va intimpina nici o primejdie. Tu, amicul meu, te vei duce in Olanda; poate că bietul nostru Alfons incă este acolo, și împreună cu don Sebastian, veți fi protectorii și susțiitorii lui. „Divina providență se vă acopere pe amăndoi cu scutul protecției reale, și se vă ferească de privirile celor rei. „Tu vei găsi închisă in scrisoarea ta o scrisoare pentru don Matias.“ Trimisul lui Florestan se intoarsă la casa păstorului, care pentru a inlătura prepusul că ar fi cineva ascuns la dănsul, luă pe Tomas in serviciul seu. Trei luni se strecurară cu destulă liniște, in Spania nu se mai vorbia despre fuga lui don Carlos, incăt curtea și ministrul il credea că a părăsit țeara pentru totdeauna, îmbrăcați in haine țărănești, și purtând fiecare căte un inel pe care căpitanul hoților din pădurea Toledei dasă Isabellei și valetului ei, amândoi adevărații amici, pe care nenorocirea părea că-i făcusă se fie nedespărțiți, părăsiră pe generosul pastor, ce timp de trei luni ii adăpostisă, și călătorind numai in timpul nopților, ei sosiră la Lisabona in minutul cănd răsăria soarele. Ei fură nevoiți se intre intr’un otel unde petrecură ziua. Spre seară, Florestan mersă la monastire; el fu primit la vorbitoriu și avu fericirea se -și revadă pe scumpa sa Celina. El ii jură la grijă că niciodată nu va avea altă soție. Da, ii zisă el, in fața cerului, și sub ochii respectabilei superioare ce iți ține loc de mamă, iți făgăduiesc o credință nestrămutată. Mă duc se aduc pe don Carlos, și dacă va fi in Biguranța, voiu pleca la Olanda, pentru ca se găsesc pe fiul seu. Dacă soarta nu mă va ajuta, și dacă voiu pica in puterea neîmblânzitului nostru inimic, cel puțin voiu ști că mi-am achitat sacra datorie a recunoștinței. O Celina me! Dacă voiu peri, sunt sigur că voiu trăi in suvenirea ta. Amăndoi virtuoșii amanți se despărțiră, vărsind multe lacrimi, și după o oră, poarta monastirei se deschisă pentru a lasa se intre noul grădinar, a căruia locuință era departe de chilii Florestan, liniștit de soarta lui don Carlos, se dusă la don Matias, unde pute se aprecieze nobilele sentimente cu care erau înzestrați amicii Colinei. Noaptea el o petrecu acolo, și a doua zi seara, imbracat in senior spaniol, plecă la drum, luănd măsuri de a călători numai noaptea. Calare pe un cal foarte bun, ce i-l cumparasă don Matias, el mergea foarte repede; și dacă câteodată el ii mai potolia mersul, aceasta era numai pentru ca se nu ostenească prea tare pe bietul Cerber, de care nu se putea hotări ca să se despartă. El sosi la Viena, oraș Portughes la gura Limei, unde petrecu căteva zile pe urmă se dusă la Tagus. Acolo, el așteptă o corabie care se plece pentru capitala Olandei. (Va urma)’