Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)
1875-11-19 / nr. 124
ANUL VIII Iassî, Mercur 10 Noemrie 1875, No. 124. PREȚUL ABONAMENTULUI Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 8 lei noi- In districte: se adaogă portul de 2 Ir. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci ANUMUJUNt. Rândul sau locul seu 15 bani. 1 28 Duminică. Herghelia de la Șosea Comuna Baia județul Sucevei la s oară depărtare de Folticeni. In zilele de 10/22 Dechemvrie 1875 se va ține prima licitațiune publică pentru vânzarea apelor, harmasarii, mănzii, mănzele, „pursang“, din herghelia de cai englezești de la Șasea și anume: 8 epe fătătoare „pur sang“ 8 mănze născute in 1872, intre cari „Giselda“ care a câștigat in anul 1875 intăiul preț de 8000 lei noi la Iași, și acel de 5000 lei noi la București. 4 mănze născute in 1873, 1 mănz născut in 1873, 2 mănze născute in 1874, 1 mănz născut in 1874,4 mănze născute in 1875, 1 mănz născut in 1875. Mirabsau, harmasar născutu la 1872, care a câștigat in 1875 prețul de 5000 f. n. la Iași, și acel de 10,000 f. n. de la București, Douglas, harmasar născut in 1872 care a împărțit in 1875 premiul de 2,500 f. n. la Iași. „Caii de 3 și de 4 ani, vor pute alerga. La alergările de cai din toamna 1876, de la Iași și de la București.“ Revista Internă. Sâmbătă in 15 Noemvrie, a avut loc deschiderea sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare pentru anul 1875—1876. M. S. Domnitorul, luănd loc pe tribună in fața Tronului, a cetit următorul discurs: Domnilor Senatori Domnilor Deputați Am venit cu cea mai mare plăcere in mijlocul D-voastre, pentru a deschide sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare. După ce prin legile și resursele voltate in Legislațiunea trecută. Țara a indeplinit i exact obligațiunile contractate in anii de mai înainte, și s’a pus pe calea unei temeinice organisări, este momentul venit de a ne opri cu creațiuni noue și a da poporului timpul neaparat trebuincios, pentru a se folosi de ceea ce a dobândit. Mai toate proectele de legi care vor forma obiectul desbaterilor din decursul acestei sesiuni, sunt deja depuse pe biuroul Camerei. Domnilor Deputați Prima cestiune de care veți avea a vă ocupa, este budgetul rectificativ, pentru anul viitor. Cum știți acest budget a fost votat cu un dificit de 7 milioane, a cărui acoperire prin noile resurse rămânea a vi se propune de cătră ministeriu in această sesiune. Principala măsura insă ce v’o propune Guvernul Meu, este o energică reducțiune a cheltuelilor in toate ramurile administrative. Amănănd pentru mai târziu, unele îmbunătățiri, restrângând toate cheltuelile la strictul necesar și propunăndu-vă, pentru neînsemnata sumă ce mai rămâne, alte mijloace. Guvernul este in posiție a vă prezenta budgetul anului viitor echilibrat, fără a impune terei sarcine noue. Această stare de lucruri a constat și va a anunț cu mulțumire. Ea va contribui a întări creditul Statului in afară și a da dreptate acelora, care au știut a despărți desvoltarea economică a României de vicisitudinele finanțiare ale altor State, ce nu ne ating intru nimic. Domnilor Senatori, Domnilor Deputați. Relațiunele noastre cu statele străine sunt din cele mai satisfăcătoare. Negocieri sunt pendinte pentru a regula prin noile convențiuni interesele comune și a strânge mai de aproape legăturele ce ne unesc cu Puterile garante. Evenimentele ce se petrec in cealaltă parte a Dunărei nu puteam decăt a le urmări cu o viua atențiune. Mulțumită pozițiunei noastre favorabile, am fost pănă acum in stare a continua calea pacinicei reorganizări in lăuntru, care respunde așa de mult la trebuințele Națiunei. Aceste trebuințe, deplina și libera desvoltare economică a Țerei și innaintarea ei spre pozițiunea ce -i este indicată atât prin insemnătatea teritorială, căt și prin crescândul progres al poporului, vor fi și pentru viitor regulatorii politicei Noastre. Țara urmărește cu interes desbaterile D-voastră și Eu sper că și in această sesiune Corpurile Legiuitoare vor continua in liniște și in armonie cu Guvernul Meu îndeplinirea misiunei lor. Dumnezeu se bine cuvinteze lucrările D-voastră. CAROL, Președintele Consiliului Miniștrilor, Ministru de Interne și ad interim la Afacerile Străine, L. CATARGI. Ministru de Resbel general de divizie IOAN EM. FLORESCU. Ministru Justiției, AL. LAHOVARI. Ministru Finanțelor, G. Gr. CANTACUZINO. Ministru Cultelor și al Instrucțiunei publice, T. MAIORESCU. Ministru Agriculturei, Comerțului și Lucrărilor publice, Th. ROSETTI După terminarea discursului, M. S. Domnitorul a părăsit sala, iar Corpurile legislative au procedat la lucrările lor. CURIERUL DE IASSI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Exemplarul 40 Bani. ______ ______________________________________________________________________________________ .............. ...... I Exemplarul 40 Bam. ____________________________________________~________C Á L É N D A R U L ~Ș E P T A M A N E I. j Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. PATRONUL ZILEI. 1 Ref. Soar. Ap. Soar. jeri vechiu. Stil nou. ZIOA. PATRONUL ZILEI. 1 Ref. Soar. Ap. Soar. Ore. m. Ore. m. Noemvrie. | Dechemvrie. l Ore. m. Ore. m. f Apostolul Evanghelist Matei. 7 36 4 23 20 2 Jos. P. Proclu ar. C. Gr. Decapol. 7 39 4 20 29 Luni. Părintele Grigorie Epiac. Neoces. 7 37 4 22 21 3 Vineri. (••) Intrarea in Biserică. 7 40 4 19 î ® 30 Marți. _ Martirul Platon și Romano. 7 38 4 21 22 4 1 Sâmbătă, Apostolul Filimon. 7 41 4 18 * * 1.___________1 Dedi Mercuri.______|_____Profetul Avdi și Martirul Varlaam.______7 39_____4 21__________23_____ 5 I Duminică, Amphilohie Ep. și Gr. Ep. Aer. 7 42 4 18 Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in focalul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiuni și reclame: Răndul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierii de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rne Druot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugène Micoud, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2, I Noemvrie Noemvrie. i Revista Estema. Se telegrafiază din Londra cu data de 21 Noemvrie. »Observer zice că un cas de ostilitate intre Turcia și puterile Nordului, interesele Enghterei nu’i permite a remăne ca spectatoare pasivă la luptă. Dacă se va trimite Turciei un ultimatum rusesc sau turcesc urmat de o ocupațiune străină a Herzegovinei, Englitera va trimite indată o flotă la Constantinopoli spre a declara celor două puteri, că Englitera, cu toată neutralitatea ce va păstra in luptă, iși reservă dreptul de a interveni spre a salva interesele sale vitale ca putere maritimă. După o depeșă din Constantinopoli, 21 Noemvrie, banca otomană a publicat un avis prin care incunoștințază că împrumutul provisoriu al tesaurului care a scăzut acum in urmă a fost reușit și că se va rembursa prin versăminte lunare, cari vor începe numai după Ianuarie spre a asigura plata intereselor datoriei publice. In privința alegerei celor 75 senatori, le Constituționel informează că guvernul ar fi având intențiunea de a face aceste alegeri pe la inceputul lui Ianuarie și alegerile legislative tocmai după o lună această combinațiune va da loc la niște obiecțiuni destul de serioase. Mai mulți deputați, ce locuesc in departamentele muntoase au observat d-lui Buffet că in această epocă drumurile de fer fiind acoperite de zăpadă, sunt aproape impracticabile și oamenii de pe la țară nu vor consimți deloc a se deranja spre a se duce la comuna de reședință spre a lua parte la vot. Această obiecțiune se pare că a făcut oarecare impresiune asupra d-nului Buffet. S’ar putea ca numai pentru acest motiv viitoarele alegeri de deputați să fie amânate până la finele lui Mai. — Se scrie de la Madrid cu data de 22 Noemvrie, că ziarele ministeriale Cronista și Diario Espanol desminte aserțiunile Corespondenței asigurând că planul campaniei pregătit de ministrul de resbel, se va supune in curând unui consiliu de generali presidat partea oficiala. PUBUCAȚII A3HUN$TRAT<VI. Prefectura Districtului Iași. No. 11.031. Târgul Moinești din județul Bacău și târgul Panciu din județul Putna, a fost prada unui incendiu. Pentru venirea in ajutorul incendiaților remași cu deseverșire seraci, guvernul pe deoparte le au dat din casa Statului suma de lei 5000, eare pe de alta a autorizat a se deschide liste de subscripțiuni voluntare, prin toate comunele urbane din țară. Două liste de subscripțiune, sub No. 15, parafate și sigilate de cătră On. Ministeriu de Interne, fiind trimisă și acestui oficiu, subsemnatul are onoare a se adresa la onorabilii cetățeni, rugăndu-i sa binevoiască a se grăbi a subscrie in zisele liste, (care se găsesc in camera Prefecturei) cu sumele ce vor bine-voi a contribui, pentru venirea in ajutorul locuitorilor remași fără mijloace de exisență. Prefect Negruzzi, No. 11,018. Conform adresei d-lor administratori Dervenielor și pădurelor Statului No. 22,861, la 28 Noemvrie curent, urmând a se ține licitațiune atăt in camera acestei Prefecturi, precum și la Comuna respectivă, pentru vinderea a 17 arbori din pădurea Tabara, situată in comuna Bivolari acest județ, ce sunt espuși a se surpa și cădea in apa Prutului, se publică spre cunoștința generală. Casieria generală a jud. Iași. No. 14,789. La 2 a viitoarei luni Decemv., urmând a se vinde licitativ 550 ciile Popușoi din recolta anului cment, sechestrați pe moșia Sinești, spre îndestularea Statului cu suma de lei 6427, bani 25, ce datorește D. Theodor Vasiliu Cristea, arendașul acei moșii pentru căștul de intâi Iulie, anul curent din preună cu procentele cuvenite pănă la numerătoare. Se publică spre cunoștința generală cu deșteptare că, licitațiunea urmează a se ține in Camera Prefecturei județului Iași, in presența d-lui Prefect și a D-lui Casier, iar adjudecațiunea se va face asupra pesoanei care ar oferi prețul cel mai avantajos, numerănd de indată și prețul ce va resulta. Primăria Municip. Iași De cătră Epitropia averii bisericei Sf. Apostol Andrei, urmând a se da in posesie via ce posedă pe moșia Socola pe termin de 5 ani, începător de la 1 Dechemvrie 1875, se deschide din nou concurență Luni in 1 Dechemvrie viitor, anul curent, parele 12 mede regele. Acest consiliu se va ține indată ce generalii Quesada și Martinez Campos vor sosi la Madrid. — O știre din Berlin, 21 Noemvrie, zice că in negocierile ce se urmează pentru reformele ce trebuesc introduse de Turcia in Herzegovina, programul supus de Austria cuprinde o autonomie foarte întinsă pentru comunitățile creștine. Căt despre Rusia, se pare că iși mărginește cererile asupra unei eseesecuțiuni sincere a vechielor hatișerifuri indiane. Amatorii de a lua in posesie aseminea vie, se vor presenta in camera acestui oficiu in ziua și vara sus indicată, cu garanța necesară pentru a se face adjudecarea. p. Primar: I. Antoniade. Secretar, D. Antonescu. Biuroul III, p. Șef, Popovici. No. 10976. 1875 Noemvrie 17. LISTĂ. De numerul vitelor mari și mici tăete la macelăriele din urba Iași, pentru coaumațiune in cursul lunei aspirate Octomvrie anul curent 1875. Vite mari. Vite mici. ~i 1 I 3 î .§ i2 o ö *S> și jo!3 _o 429 1750 5 18 2202 1 |1525 778 2303 Primar: N. Gane. I Secretar: D. Atonescu. Biuroul IV. Șef, Mihailescu. No. 10945. 1875 Noemvrie 15. Primăria comunei Albeștii. No. 1016. Urmând a se da in arendă dreptul de crășmă, a locuitorilor din comuna Brusești, pe timp de 5 ani, de la 1 Octomvrie 1875 și pănă la ace zi și lună 1880. Se publică terminus de 16 zile de la data Ioaei, spre cunoștința generală, iar doritorii ce se vor ivi pentru a lua aseminea crășmă cu drepturile prevăzute de legile in vigoare, vor bine-voi a se presența la ziua termenului in Camera acestei Primării cu garanții in regulă, spre a concura. Condițiunile acestei arendări se pot vedea in orice timp la acest post. No. 1045. Se publică terminul de 15 zile de la data fonei, pentru darea in antreprisă a cratului de băuturi, rachiu, vin și bere pe timp de trei ani de zile, început de la 1 Ianuarie viitor 1876, și pănă la ace zi și lună 1879. Doritorii ce se vor mva lua asemenea antreprisă, se bine-voească a se presența la ziua terminului in camera acestei primării cu garanții in regulă, spre a concura. Condițiunele acestei antrepriză se pot vedea in toate zilele la acest post. Primăria comunei Cotnari. No. 2376. Se publică ziua de 26 a curentei, petru vânzarea licitativ in folosul casei comunale a unei pei de iapă, ce au perit și a căria păgubaș nu sau ivit in termenul prevăzut la art. 55 din legea poliției rurale, d-nii concurenți vor bine-voi a se presenta ,in camera acestui oficiu la termenul aratat mai sus, spre a concura la mezat. Primăria urbei Berind. No. 5080. Pe ziua de 29 Noemvrie st. v. sau regulat din nou termenul de ținerea licitațiunii in camera acestei Primării, pentru darea in antreprisă, dreptului perceperii venitului comunal, de la facsele noi impuse a FOILETON. CATEVA PASAGE Estrasă din I Gărțele fondamentale ale Spiritismului. Tot efectul are o causa. Tot efectul inteligent are o cause inteligentă. Puterea causei inteligente este in măsură cu mărirea efectului. (Urmare). Mediumi indeferenți; cei ce nu trag nici Iun profit moral din învățăturile ce primesc ■și nu-și prifac intru nimic purtarea și obiceliurile lor. Mediumi ingențați; cei ce au pretențiunea I de a fi singuri in raport cu Spiritele superioare (inalte). Ei cred la negreșelniciea lor, Iși privesc ca de rănd și greșit tot ce nu vine de la dănsele. Mediurii mândri; cei ce trag vanitate dincomunicațiile ce le primesc; ei se cred că numai au nimic de invățat in Spiritism, și nu cu pentru dânșii secțiunele ce le primesc de multe ori din partea Spiritelor. Ei nu se mulțemesc de facultățile ce le au: ei voesc de le aibă toate. Mediumi mercenari; cei ce intrebuințaze facultatea lor pentru bani. Mediumi de rea credință; cei care, avănd niște facultăți reale, se prefac că au și altele pentru a-și da însemnătate. Nu se poate da titlul de medium persoanelor care, neavănd nici o facultate medianimică, produc niște efecte numai prin șerlătănii. Mediumi egoiști, cei ce se servesc de facultatea lor numai pentru dânșii personal, și păstrează pentru dânșii comunicațiile ce le primesc. Mediumi jalusi: cei ce văd cu ciudă pe alți mediumi prețuiți mai mult decât dânșii și care le sunt mai superiori. Mediumi buni. Mediumi serioși: cei ce se servesc de facultatea lor numai pentru bine și numai pentru niște lucruri adevărat folositoare; ei cred că ar necinsti-o făcând se servească la satisfacerea curioșilor și celor indiferenți sau pentru niște zădărnicii. Mediumi modești, cei ce nu iși fac niciun merit din comunicațiunele ce primesc, ori și căt de frumoase ar fi, ei se privesc ca niște străini de dănsele, și nu se cred adăpostiți de înșelăciune. Departe de a fugi de sfaturile cele desinteresate, ei le cer. Mediumi devotați, cei ce înțeleg că adevăratul medium are o sarcină de îndeplinit și trebue, cănd aceasta este necesar, se sacrifice gusturile, obiceiurile, plăcerile, timpul și chiar interesele sale materiale, pentru binele altora. Mediumi siguri, cei care, afară de ușurința esecutărei, merită mai multă încredere, prin propiul lor caracter, la natura cea inaltă a Spiritelor de care sunt asistați, și care sunt mai puțini espuși de a fi înșelați. V. Disertațiuni * spiritiste. Noi am strâns in acest capitul căteva dictări năprasnice putănd se complecteză și se întărească principiile conținute in rețeta mediumnităței. Noi le dăm tot deodată ca invățetură, și ca tipuri de comunicații adevărat serioasă. Intunerecul a confunda pe acei mândri și a mări pe cei drepți. Glasurile cele mari ale cerului răsună ca sunetul trâmbiței, și corurile îngerilor se adună. Oameni, noi vă poftim la concertul cel dumnezeesc; manele voastre se eie dar lira; glasurile voastre să se unească, și intr’un imn sacru ele să se întindă și se vibreze de la un capăt la celalt a universului. Oameni, frați pe care noi vă iubim, suntem lăngă voi; iubiți vă de asemenea și voi unii pe alții, și ziceți din fundul inimii, făcând voințele Părintelui ce este in ceruri: „Doamne! Doamne!“ și veți pute intra in împărăția cerurilor. Spiritul adevărului. neți fondementele- Bazele pe care el se razomă sunt tari. Cristos au pus cea dintăiu piatră. Curaj, dar arhitecți ai dumnezeului stăpân! Lucrați, clădiți, Dumnezeu va încorona lucrarea voastă. Dar găndiți vă că Cristos nu primește de ucenic pe acela care are caritatea numai pe buze; nu este de ajuns de a crede, trebue mai cu samă de a da exemplu de bunătate, de bunăvoință și de neinteresare, fără acestea credința voastră va fi stearpă pentru voi. Sântul Augustin. I. Asupra Spiritismului. Spiritele Domnului ce sunt virtuțile cerurilor, ca o armată foarte mare ce începe a se pune in mișcare indată ce au primit comanda, se resipește peste toată suprafața pământului întocmai ca niște stele ce pică din cer, ea vine să lumineze calea și se deschidă ochii celor orbi. In adevăr zic vouă, timpurile au sosit când toate lucrurile trebue se fie restatornicite in adevăratul lor înțeles pentru a împrăștie» *j Disertații, discursuri, vorbiri. II. Aveți încredere in bunătatea lui Dumnezeu și fiți îndestul de prevăzători pentru a ințelege pregătirele vieței celei nouă ce el vă sortește. Poate că nu vă e dat, ce e drept de a vă bucura in această existență, dar nu veți fi fericiți, dacă voi nu veți reviețui pe acest glob, de a considera de sus lucrarea ce voi veți fi inceput’o și care se va desfășură sub ochii voștri. Fiți imbracați cu platoșa unei credinți statornică și fără a sta la gânduri contra pedicilor ce par că trebue a se rădire contra edificiului căruia voi fi pu sI. Dacă Dumnezeu trimite Spirite pentru a invăța pe oameni, este de a-i lumina asupra datoriilor, de a le arata calea ce poate se le scurteze incercările lor, și prin aceasta de a li grăbi inaintirea; căci, după cum fructul sosește la maturitate (coacere), de asemenea și omul va sosi la perfecție. Dar alăturea cu Spiritele cele bune care voesc binele vostru sunt și Spirite imperfecte ce voesc răul vostru; pe cănd unele vă inping innainte, altele vă trag înapoi; trebue ca voi se vă puneți toată luarea aminte pentru ca se știți a le deosebi; mijlocul este ușor; căutați numai se înțelegeți că ceia ce vine de la un Spirit bun nu poate vatama pe nime, și totul ce este rău nu poate veni de către