Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)

1875-11-21 / nr. 125

țin semn deasupra. Se publică aceasta in ter­menul legal, pentru cunoștința proprietarului. Prefectura județului Fălciu, No. 9406. Prin indeplinirea tuturor for­malităților cerute de art. 45, din legea poli­ției rurale, declarăndu-se de pripas, una ia­pă, un păr murgă, la ochiul drept albeață, roasă de ham și stricată de se in spinare, pripășită pe teritorul comunei Drăncenii din acest județ. Se publică spre inștiințarea pro­prietarului ei, care in termenul pretins de art. 48 din menționata lege, să se presinte cu dovezi in regulă la Primăria zisei comuni, spre a o primi. Primăria Municip­ Iași Regalăndu-se a se da in intreprindere con­fecționarea a 6 scaune îmbrăcate cu maro­­chină verde, precum și îmbrăcămintea unui fotoliu tot cu deasemenea material, sub­sem­­natul publică termin in ziua de 3 a viitoa­rei luni Dechemvrie, pe cănd invită pe toa­te persoanele ce ar dori a lua asupră de e­­secutarea acestui lucru, se bine-voiască a se prezența la termenul fixat, oarele 12 din zi in Camera acestui oficiu, unde este a se fa­ce adjudecarea asupra concurentului ce ar lașa la un preț mai avantagios pentru casa comunală. p. Primar: I. Antoniade. Secretar: D. Antonescu. B­uroul IV. Șei, Mihailescu No. 11.024. 1875 Noemvrie 19. Primăria comunei Bivolari. No 735. Pentru una iapă la păr murgă vișină, coama coada neagră, steluță in frânte, și coada retezată, picată de pripas in această comună, la 9 a curentei, se publică terme­nul de 6 luni de la data Ioaei, pentru afla­rea păgubașului. ■ Primăria comunei Dumeștii. No. 1489. La această Comună s’au de­clarat de pripas, una iapă la păr șargă, coa­ma coada neagră, stricată puțin pe spinare și fără alte semne. Se publică termen de 6 luni pentru aflarea proprietarului. Primăria urbei Huși. No. 4997. Conform regulamentului votat de Consiliul Comunal și aprobat de D. Mi­nistru de Culte, fiind necesitate la școala de croitorie din Huși, de o profesoară, se pub­lică concurs pentru ziua de 10 Ianuarie a­­nul viitor 1876, sub condi­țiunele următoare: 1) Persoanele ce vor vor a ocupa acest post, vor trebui să aibă cunoștință de t­e­­tul și cusutul tuturor hainelor fimeești, după ori­care fel de jurnale, și tot felul de albi­turi fimeești sau bărbătești. 2) Aceste cunoștințe se admit prin probe la concurs, sau acte despre serviciile făcute in asemine natură, la alte școli recunoscute in țară. 3) Se cere de la persoanele amatoare de acest post, actele cuvenite de o bună con­duită și moralitate in societate și a avea mi­nimum vărsta de 30 ani. 4) Acest serviciu este plătit cu 120 lei men­sual, plus 2 camere de locuință in localul scoalei, in bune conditiuni, lemne pentru iar­nă, servitor, și in profitul seu a treia parte din produsul lucrului ce se va efectua la scoală, și 5) Concursul se va ține in Huși la localul scoalei in presența unei Comisiuni numită de Primărie. Primăria comunei Podul-Iloaei. No. 3274. Cu privire că nici la termenul de 15 a curentei, din causa lipsei de con­curenți, nu sau putut efectua darea in an­­treprisă, a construirei unui dulap necesar ar­hivei acestei Primării, sau regulat un din nou termin la 5 a viitoarei luni Dechemvrie, despre care se publică spre cunoștința ge­nerală. Primăria Comunei Târgu Bucecea. No. 1414. In această Comună a picat de pripas, un cal in păr murg, coama și coada negre, pete albe pe spinare, cu albeață pe ochhiul drept, se publică termenul prescris de legea poliției rurale pentru ivirea păgubașului. Comisia despărțirei I Iași. No. 1238. In virtutea cărței de judecată a d-lui jude de pace ocol. I, No. 619, din anul 1872, investită cu formula esecutorie, se somează pe d. Palerlagianu, cu domicili­ul necunoscut, ca pănă in termen de una zi liberă de la data Ionei, să plătească d-lui Jaques Mittler suma de 20 m/2 galbeni, cu pro­cente de la reclamare pănă la numerătoare, plus 40 fr. daune, căci la nearmare i se va aplica sechestru pe averea mobiliară indicată de d. creditare. No. 2237. In virtutea cărței de judecată a d-lui jude de pace ocol. I, No. 179, din 1875, investită cu formula esecutorie. Se so­mează pe d-nul T. N. Popescu, cu domici­liul necunoscut, ca pănă in termin de una zi liberă de la data Ioaei să plătească d-lui M. Sfarț, suma de 188 fr. cu procent legal de la 8 April a. c., pănă la numerătoare, plus 50 fr. cheltueli de judecată, căci in caz con­trar i se va sechestra averea mobiliară. No. 1232. In virtutea cărței de judecată a d-lui jude de pace ocol. I din Iași, No. 616 din anul 1872, investită cu formula esecuto­rie. Se somează pe d. Th. Danubiu, cu do­miciliul necunoscut, ca pănă in termen de una zi liberă, conform art. 388 p. c. de la data foaei, Să plătească d-lui Jaques Mittler, suma de 271 t. v., cu procente de la recla­mare și pănă la numerătoare, plus 30 i. n. cheltueli de judecată și plata de aparare, căci la neurmare i se va sechestra averea mobiliară indicată de d. creditare. Comisia despărțirei a III Iași. No. 3720. La 27 a curentei, carele 12 din zi, urmând a se vinde in piața Primă­riei licitativ obiectele sechestrate de la D. Oișie Reizer, in pretenția d-lui Hie Roten­berg, se publică spre cunoștința generală. CURIERUL DE IASSL PUBLICAȚII JUDECATORESCI. Curtea de Apel din Iași secția I. No. 454. D-nul Costachi Gh. Ciurea, iu domiciliul necunoscut. In virtutea art. 75 pr. civilă, este citat a se presența in per­soană sau prin procurator admis de lege ms­­intea spețim­ei I, a Curții de Anei la 13 a lunci Decemvrie anul 1875, oarele 11 din zi, rănd­are a se judeca apelul făcut de d-sa contra sentinței Trib. Do­ohoi No . . din 21 April 1875, in causa dintre d-sa cu d-nul Di­mitrie Sula pentru bani, aducând atuncea și probele ce va fi posedănd, la i urmare causa se va căuta in linsă. Tribunalul jud. Iași secția IV-a. No. 3611. Ianuș Ilrișu Carătaș, ca in­culpat­, a căruia domiciliu e necunosc­ut, con­­form art. 75 al. 6 procedura civilă, este ci­tat a se presanta in camera acestui Tribunal la 12 Decem­vrie, anul curent, pentru a r­s­­punde asupra delictului de furt ce i se im­pută, cunoscând că la neurmare procesul se va judeca in nefin­nță. Tribunalul județului Cahul. No. 8841. D-nul Ioan Semionescu, cu do­miciliul necunoscut, este citat ca la 5 a lu­­nei Fevruarie anul 1876, oara 10 dim., să se presinte in camera trib. Cahul, spre a fi interogat și ascultat in procesul in care se inculpă, pentru tăerea unui gard. Cunoscând că la neurmare, se va aplica rostirea art. 182 pr. penală. No. 8840. D-nul Costachi Semionescu cu domiciliul necunoscut, este citat ca la 5 a lunei Fevruarie anul 1876, oara 10 dim., să se presinte in camera Trib. Cahul, spre a fi interogat și ascultat in procesul in care se inculpă, pentru tăerea unui gard, cunoscând că la neurmare, se va aplica rostirea art. 182 pr. penală. Tribunalul județului Dorohoi. No. 278. Pentru îndestularea d-lui Cap. Alecu Murguleț, de profesiune liberă, domici­liat in urba Dorohoiu, cu suma de 186 galb, cu procentele lor de la da­ta espirărei plăței, precum și cheltuelile de judecată, ce are a lua de la d-nul Alter sin Solomon, de pro­fesiune comerciant domiciliat tot in Dorohoi, in virtutea obligațiunei, invest­ită cu formula esecutorie sub No. 40, din Septemvrie 1875. Indeplininduse formalitățile prescrise de art. 496, 497 și 500 procedura civilă. Așa pre­cum d-nul Alter sin Solomon, după primirea comandamentului No. 177 din 10 Septemvrie a. c. n’au achitat plata datoriei și nici s’au conformat art. 502 din acea procedură. Tri­­­­bunalul prin jurnalul No. 1846, din 28 Oc­­tomvrie, a Încuviințat silnica espropriere a imobilului urmări de creditare care i s’a i­­potecat prin zisa obligațiune și care este: 1 casă situată in strada Feredeului, construc­ția de cărămidă, acoperită cu șindilă, se com­pune din 5 odăi și una sală din dos, pe jos sunt nepodite, pe dinafară sunt numai din cărămida roșie, se mărginesc in față cu strada feredeului, despre mează-zi cu locul și cu casele lui Fișei Butnariu, despre apus cu locul lui Gherșin Harabagiu și despre mează­noapte cu strada mergătoare de la feredeu la deal. Așa­dar se publică vânzarea acestei case in termin de 3 luni, socotit de la data eșirei foaei, și se a­­nunță tot­o­dată că doritorii de a cumpără aratatul imobil, să se presinte cu garanțiile cerute de lege in sala de licitațiune a aces­tui Tribunal, carele 10 ante-meridiane, cănd urmează a se adjudeca asupra persoanei care va oferi prețul cel mai favorabil. Să somează tot­o­dată pe acei ce ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, pri­vilegiu, hipotecă sau ori­ce alt drept asupra bunului urmărit, să se prezinte la Trib, spre a-și arata pretențiunele lor, căci in urmă nu li se vor țiine in samă. ESTRACT DE SENTINȚĂ. No. 11034. Prin sentința acestui Tribunal No. 350, din 24 Octomvrie 1875, numiții Ioan Scorpan și Dimitrie Petrino, al cărora domi­ciliu este necunoscut, pentru faptul că in timp cănd ocupau funcțiunea de primar și ofițer Stărei Civile comunei Borolea, in anii 1868 1869 și 1871, au comis mai multe iregula­rități in registrele Stărei civile. In virtutea art. 36 codul civil, s’au condemnat la amendă de că­te 25 lei noi in folosul Statului, cu res­­tricțiunele art. 28 codul penal, se publică a­­ceasta spre cunoștința numiților condemnați care au dreptul de opos­ b­ine și apel,jn ter­micele prescrise de art. 183 și 198 din pro­cedura penală, socotit de la data publicărei acestui estract, prin foaea oficială. No. 11053. D-nul Ioan Anastasanu, cu do­m­ic­­iul necunoscut, este citat a se presența in camera acestui Tribunal, pentru Z'ua de 15 D­cemvrie 1875, spre infățoșare in pro­cesul in care se inculpă că a bătut pe Ta­­nase a Cărcionei și soția sa, la neurmare procesul se va judeca in lipsă. No. 11199. D-nul loan Penciuc, cu domi­ciliul necunoscut, este citat ca la 4 Decem­vrie, să se presinte in camera Tribunalului spre a sta față la cercetarea procesului co­­recțional, următor contra sa, inculpat pentru furt de grâ­u, la neurmare se va aplica art. 182. Tribunalul județului Fălciu. No. 3080. D-nul Apostoli Politi, cu do­miciliul necuno­scut in acest județ, este citat a se presența in camera acestui Tribunal o­­ra u­ Iluși, ca părăt, la 19 a lunei Decem­vrie 1875, o­ra 10 din zi, cănd urmează a se cerceta procesul civil intentat de d-nul Avocat Dimitrie Popescu ca procurator d-lui Grigorie Co­tachi, contra d-lor Apostoli Po­­liti și casei defunct. Mihail Colognoui, repre­­sent­ați prin epitropii Maria Colognoni, Colo­nel Neculai Iamandi și Ioan Colognom pen­tru un loc de hambariu din târgușorul Făl­­ciu, la neurmare se va aplica rostirea legei. N °­ 3082. D-nul Costachi Contodino, cu domiciliul ne­unoscut in România, e de citat a se presența in camera acestui Tribunal orașul Huși, h 16 Decemvrie 1875, oara 10 din zi, cănd este a se cerceta procesul intentat de d-nul Nastase Darie contra d-lui Costache Contodino pentru bani, cunoscând că la ne­urmare se va aplica rostirea legei. No. 5904. Prin sentința acestui Tribunal No. 464 din 31 Octomvrie espirat anul cu­rent, condemnănduse in lipsă pe inculpatul Theodor Vrabie, la închisoare de 6 luni și 1 zi, și la amendă de 100 lei noi in profitul ca­sei Statului. In v­­ere că domiciliul nu­nț­iului e­te necunoscut, se publică aceasta cu deșteptare pentru inculpat, că are drep­tul de oposiție și apel, conform art. 183 și 198 din pr. penală. Tribunalul județului Neamțu, No. 23,523. D. Ioan Holbură, cu domici­liul necunoscut, este citat pentru 19 a lunei Ianuarie 1876, parele 10 de dim., a se pre­­scnta înainte acestui Trib., urmând a fi in­terogat și ascultat in procesul intentat con­trar, pentru maltratarea lui Tofan Murariu, cunoscând că la neurmate de a se înfățoșa procesul se va cerceta in lipsă, conform art. 182 pr. penală, No. 23.515. Avram sin Leiba Cojocariu, cu domiciliul necunoscut, este citat pentru ziua de 16 a lunei Ianuarie 1876, carele 10 de dimineață să se presinte in camera aces­tui trib., ca parte civilă, in procesul privitor pe Costachi Tânăsache, pentru maltratarea numitului, cunoscând că la neurmare de a se înfățoșa va fi judecat in lipsă, conform art. 182 din procedura cod. penal. No. 23,429. Leon Petrovici, cu domiciliul necunoscut, este citat pentru 7 ale lunei Fe­vruarie 1876, oara 10 de dim., să se presin­te in camera acestui trib., urmând a fi inte­rogat și ascultat in procesul privitor pe nu­mitul, pentru maltratarea lui Timofte Soarec, cunoscând că la neurmare de a se înfățoșa, va fi judecat in lipsa, conform art. 182 din procedura cod. penal. No. 23868. D-nul Grigore Chiper, cu do­miciliul necunoscut, este citat pentru 21 Ia­­nuar 1876, oarele 10 de dimineață, să se presinte înaintea acestui Tribunal, urmând a fi interogat și ascultat in procesul instruit contral pentru furtul unei epe de la Toader Munteanu, cunoscând că la neurma de a se infățoșare procesul se va cerceta in lipsei con­form art. 182 pr. penală, No. 23829. D-nul Toader Lupu a Popei, cu domiciliul necunoscut, este citat pentru 15 ale lunei Ianuar 1876, oarele 10 de di­mineață, să se presinte inaintea acestui Tri­bunal, urmând a fi interogat și ascultat in procesul instruit contrar pentru furtul unor vite a lui Vasile Gavril a Savei, cunoscând că la neurmare de a se înfățoșa procesul se va cerceta in lipsă, conform art. 182 proce­dura penală. Tribunalul județ. Suceava. No. 9704. D-na Catinca Vișineschi năs­cută Gheorghiu, cu domiciliul necunoscut, este citată ca la 15 Decemvrie, oara 10 a. m. să se presinte in camera acestui Tribunal spre a fi față la cercetarea procesului pentru des­facerea căsătoriei a doua, dintre d-sa și d-l Leon Vișinischy, aducănd cu sine și probele ce va fi având in susținerea zisei căsătorii, cunoscând că la neurmare, procesul se va judeca in lipsă. No. 9703. D-nul Leon Vișineschy, cu do­miciliul necunoscut­, este citat ca la 15 De­cemvrie, oara 10 a. m., să se presinte in ca­mera acestui Tribunal, spre a fi față la cer­cetarea procesului pentru desfacerea căsăto­riei a doua dintre d-sa și d-na Catinca Vi­șineschy, născută Gheorghiu, aducănd cu sine și probele ce va fi având in susținerea zisei căsătorii, cunoscând că la neurmare procesul se va judeca in lipsă. No. 8988. D-nul Ghiorghe Boca, cu do­miciliul nec­unoscut­, prin sentința No. 149, pronunțată de Tr­bunalul județului Suceava la 23 Octomvrie 1875, s’a condemnat in lipsă la închisoare cores­i­onală pe timp de 1 lună și dispăgubirea Statului, pentru că a corn­s delict silvic in pădurea Statului de pe moșia Probota. D-nul Grefier zisului Tribunal in­­cunoștiințsză pe numitul condemnat, fă in caz de a nu fi mulțumit cu zisa sentință are dreptul de oposițiune la acest Tribunal in termin de 5 zile conform art. 183 pr. penală și de apel la Curtea Apelativă din Iași, in termin de 10 zile, conform art. 198 a pro­cedurei. No. 3632. Vânzarea caselor situate in ur­ba Fobticenii, la strada Botoșanii, urmărite de la d-na Tanba soția defunctului Lupu sin Solomon, pentru indestularea d-lui Perru­ C­ rinștaii din urba Folticeni, neputănduse e­­fectua in ziua terminului, după publicațiunele urmate prin foaia oficială din Iași No. 92 din 27 August 1875, din causă legală. Tribu­nalul prin procesul verbal No. 1767 din 25 Septemvrie a. c. au regulat scoaterea din nou in vinzare a arătatului imobil, cu termin de 4 săptămăni de la data joiei. Se publică vânzarea citatului imobil, cu deșteptare ca concurenții se vor dori de a cumpără atare imo­bil să se presinte la Trib, in ziua și oara ce se va arata prin afipre, spre a concura și a se face adjudecația pe stăpânirea de față cu con­­dițiunele prevăzute prin foile No. 11, 60 și 92 din anul curent. Tribunalul județului Vaslui. No. 15321. Pentru satisfacerea d-lui Ne­roa Lupașcu, domiciliat in orașul Vaslui, cu suma de 14.000 lei noi de la casa defunct. Ștefan Angheluță, după obligația din 1874 Noemvrie 11, transcrise de Tribunal la No. 56, Noemvrie 12 același an, și investită cu formula executorie No. 40 din 5 Iunie anul 1875, și după indeplinirea celor prevăzute la art. 496 și 497 proced. civilă, cu predare comandamentului cătră d-na Paraschiva An­­toniu, clironoama defunct. St. Angheluță, pu­ind in urmărire imobilul Bahnarii cu co­­tuna Chițoc și toate trupurile anexate după stăpânirea de față, care sunt ipotecate prin menționata obligație pentru sus­citata sumă, plus procente, taxe de timbru și portărei, a căria situațiuna este. Moșia Bahnarii, Chi­țoc și toate cotunele anexate sunt situate in comunele Mânjești și Lipovețu, din plasa Crasna județul Vaslui, care se megieșește la partea despre răsărit cu moșia Corbenii pro­prietate a Statului și cu moșia Burgheleștii a rezeșilor de Tanacu, despre miază-noapte cu moșia Moara Grecilor a d-lui Temistocli Bastachi și cu moșia Vaslui a d-nei Elena Șubin și despre apus cu moșia Bogdana și Sucevenii, iar despre miază-zi cu moșia Li­povețu și Muntenii de jos proprietate a Sta­tului și Iezeșii Dobărceni. Pe acest imobil sunt acarate in satul Bahnarii casă de locu­ință, coșere, hambare și o vie lucrătoare, precum și alte atenanse, la drumul mare 2 ratoșe și 2 mori de măcinat pe apa Biriad, la comuna Chițoc casă de locuință bune și mai multe atenanse, pe care acarete dorito­rii de a cumpara acest imobil, le pot vedea ori­cănd in fața locului, spre a se informa de starea lor, pamântul este înzestrat cu lo­curi de arătură, fănațe de șesuri și o cuti­me mare de pădure. Iar sarcini privitoare pe acest imobil și cunoscute in Tribun, după lista depusă de viitorul registrelor din Trib., cu adresa No. 15040 sunt: 1) Garanția pe suma de 2500 galb., dată soției d-lui Iancu Ioan, înscrisă No. 24 la 1 Aprilie anul 1854. 2) Garanții fără valoră pentru funcțiune de Casier general județ. Vaslui, ocupată de d-nul Ștefan Grigoriu, inscrisă la No. 122 la 4 De­chemvrie 1854. 3) Garanția de 193 gald. pentru arenda imobilului Țippu, înscrisă No. 4 la 27 Aprilie 1859. 4) Garanția de 38877 lei 30 parale cursul fiscului, pentru arenda­șul Statului d-lui Petria Dobrin. 5) Seches­trul cerut de Stat, pentru suma de 20550 lei vechi, datoriți de arendași d-lui Petria Do­­bre. 6) Garanția de 2000 galb., dată pentru def­ .Vasile Solomon, înscrisă No. 4 la 27 Ianuarie 1862. 7) Garanția de 2000 galb., pentru d-nul Ștefan Grigoriu, înscrisă No. 5, la 27 Ianuarie 1862. 8) Garanția de 300 galb., pentru d-nul Iancu Dumitriu, inscrisă No. 28 la 18 Septemvrie 1862. 9) Garanția de 25000 lei vechi, pentru d-nul Vasile Bo­­arde, inscrisă No. 19, la 13 Iunie 1863. 10) Garanția de 300 galb., pentru d-nul M­iai Ciure, inscrisă No. 23,la 13 Octomvrie 1864. 11) Garanția de 1000 galb., pentru d-nul Iorgu Petolu, inscrisă No. 8,la 15 Fevruarie 1865. 12) Garanția de 1000 galb, pentru d-nul Iancu Popovici, inscrisă No. 9,la 15 Fevruarie 1865. 13) Garanția de 2000 galb, in formă volantă, inscrisă No. 37, la 17 Au­gust 1865. 14) Garanția de 2500 galb., pen­tru d-nul Petria Dobrin, inscrisă No. 40, la 18 August 1865. 15 Garanția de 52455 lei noi, pentru d-nul Iancu Ioan, inscrisă No. 46, la 27 Noemvrie 1870. 16) împrumutul a 14625 galb. de la d-nul Iosub Vexler și altul, inscrisă No. 45, la 8 O­tomvrie 1871. 17) Restul de 6690 galb. din valora obli­gației, inscrisă 46 anul 1871. 18) Diferența ce ar resulta in achitarea obligației de 5000 galb, către d-nul Longhin Hord­eslovschi a­­sigurate in moșia Delenii, inscrisă No. 22 la 24 Aprilie 1872. 19) Imobilul Bahnarii cu Chițoc și toate anexele lui se găsește aren­date pa timp de 12 ani, cu 450 fălci pădu­re spre tăere, prin contractul transcris No. 43, anul 1873, in achitarea obligațiilor de la No. 16 și 17 de mai sus. 20) Imprmutul de 1400 galb., de la d-nul A. Berhard Vexler, inscrisă No. 11,la 13 Martie 1874. 21) îm­prumutul de 8500 galb. de la d-nul Iancu Ioan, inscrisă No. 21,la 14 Maiu 1874. 22) împrumutul de 4000 galb., de la d-nul An­gheluță loan, inscrisă No. 22, la 14 Maiu 1874, cesionată această obligație pentru ju­mătate din capital și procent, către d-nul Longhn Hosd­eslovschi. 23) împrumutul a 820 galb., de la d-na Paraschiva Antoniu, inscrisă No. 23, la 14 Maiu 1874 și cesionat d-lui Angheluță loan, ear de acesta cătră d-nul Longhin Hosd­eslovschi. 24) Imprumu­ XIII. Toți mediumii sunt numai de căt chiemați a servi causa spiritismului potrivit cu facul­tatea lor, dar puțini sunt care se nu se le­să a pica in capcana amorului propiu, iar se intămplă că acesta se nu’și facă efectul seu; de asemenea, dintr’o sută de mediumi, abea vei pute găsi unul, căt de neînsemnat ar fi el, care se nu se fi crezut, la începutul mediumnității sale, chemat a obține niște re­­sultate superioare și predestinate la mari in­­sercinări. Cei ce cad in această speranță deșartă, și numerul este mare, devin numai de­căt prada Spiritelor obsesoare, care nu întârzie ai subjuga lingușindule mândria și puind stăpânire pe partea cea slabă a lor; cu căt au voit să se înalță, cu atât căderea lor este de răs, daca nu și periculoasă. Mi­­siunele cele mari se incredințază numai oa­menilor celor aleși, in mijlocul și in posițiu­­nea unde concursurile lor ar pute se fie fo­lositoare. Nu știu cum ași pute recomanda mediumilor neesperimentați de a se feri de ceia ce unele Spirite ar pute se le zică, a­­tingător de pretinsul rol ce ei sunt chemați a juca; căci, dacă ei iau de serios aceasta, ei nu vor culege de­căt o supărare mare in această lume, și o aspră pedeapsă in ceea­­laltă. Se fie bine Încredințați ca, in sfera modestă și întunecoasă la care sunt așezați, ei pot face mari servicii, ajutănd la întoar­cerea celor necredincioși, sau dănd niște măn­­găeri celor întristați; dacă vor trebui să ia­să, ei vor fi conduși de cătră o mănă ne­văzută ce pregătește căile, și puși in sigu­ranță pentru ast­fel zicănd fără de voia lor. Se’și aducă aminte aceste cuvinte : „Ci­ne se înalță se va smeri, și cine se smere­ște se va înălță.“ Spiritul adevărului.. Asupra societăților spiritiste. XIV. Amicii și fidelii mei credincioși, sunt in­tot­deauna fericit de a va pute îndrepta in calea binelui; aceasta e o dulce sarcină pe care D-zeu mi-o dă și de care sunt mândru, pentru că a fi folositor este in tot­deauna o răsplătire. Spiritele carităței se vă reuneas­că, a­tăt in caritatea ce dă căt și in ceia ce iubește. Arătați vă răbdători contra ocărelor defăimătorilor voștri; fiți statornici in bine, și mai cu samă umiliți inaintea lui D-zeu; numai umilința este aceea ce inalță, aceas­ta este mărirea pe care D-zeu o recunoaște. Atunci numai Spiritele cele bune vor veni la voi, de un cele rele se vor lega de sufletul vostru. Fiți bine­cuvântați in numele Crea­­­torului, și vă veți mări in ochii oamenilor, in același timp și inaintea lui D-zeu, Sântul Ludovic. XV. Unirea face puterea: fiți uniți pentru ca se fiți puternici. Spiritismul a început a în­colți, aruncații niște rădăcini profunde; el are să-și întindă pe pământ ramurile sale bi­ne-făcătoare. Trebue să vă faceți nevulne­rabili (ce nu se poate răni) contra săgeților înveninate a calomniei și a cetei cei negre a Spiritelor ignorente (proaste), egoiste și fățarnice. Pentru a ajunge la aceasta trebue ca o indelungată și o bună voință se presi­­deză intre voi; cusururile voastre se treacă de nezărire, și numai calitățile voastre se fie insămnate; făclia sfintei amiciții se reu­nească, se lumineze și se reincălzască inime­­le voastre, și veți pute resista la atacurile cele neputincioasă a zeului, ca și stanca cea nestrămutată in fața valului furios. Sântul Vincent de Faur. XVI. Amicii mei, voiți se formau­ o reuniune spiritistă, ve încuviințez, pentru că Spiritele nu pot vedea cu plăcere pe mediumi ce stau in singurătate. D­z eu nu li au dat această sublimă facultate numai pentru dânșii, ci pen­­­tru binele obștesc. Comunicăndu-se cu alții, ei au mii de prilejuri de a se lumina asu­­pra meritului comunicațiunelor ce primesc pe cănd fiind singuri ei mai degrabă sunt sub stăpânirea Spiritelor minciunoase, încântate că n’au nici un control (cercetare). Iată pen­tru voi, și dacă nu sunteți stăpâniți de mân­drie, veți înțelege și veți profita. Iată acum pentru alții: Vă puteți da bine socoteală de cea ce tre­­bue se fie o reuniune spiritistă? Nu; căci in răvna voastră voi credeți că cea ce este mai bine de făcut, este de a reuni un numer căt se poate mai mare de persoane, pentru a le convinge. Dezamăgiți vă, cu căt veți fi mai puține, cu atâta veți obținea mai mult. Mai cu samă prin înălțarea morală ce veți esersa-o veți aduce la vot pe cei necredin­cioși, mai mult de­căt cu fenomenele ce veți obținea; dacă veți atrage numai prin feno­mene, vor veni se va­vadă de curiositate, și veți găsi niște curioși ce nu ve vor crede și vor ride de voi; dacă printre voi vor fi nu­mai oameni vrednici de stimă, poate nu ve vor crede deodată, dar ve va respecta, și respectul insuflă in­tot­deauna încrederea. Voi sunteți convinși că spiritismul trebue se aducă o reformă morală; reuniunea voastră se fie dar cea dintâi care se dec exemplu de virtuțile creștinești, căci in acest timp de egoism, numai in societățile spiritiste ade­vărata caritate trebue se găsească un refu­giu. Ast­fel trebue se fie, amicii mei, o reu­niune de adevărați Spiritiști. Altă­ dată, vé voi da alte sfaturi. Feneion. XVII. Tăcerea și ațintirea minței sunt niște con­­dițiuni de căpitenie pentru ori­ce comunica­­țiuni serioase. Nici odată nu veți putea ob­ținea de acestea de la aceia care sunt a­­trași vi riuni unele voastre numai de curio­sitate; invitați pe cei curioși să se ducă se petreacă aiurea, căci distracția lor va fi o pricină de tulburare. Cănd se fac întrebări Spiritelor se nu se ingădue nici o conversație. Câte­odată aveți niște comunicații ce cer niște respunsuri se­rioase atăt din partea voastră, căt și din partea Spiritelor evocate care încearcă, fiți siguri, nemulțumire de necontenitele șapte a unora din asistenți, din acesta nimic de com­plect nici adevărat serios, și afară asta chiar mediumul care scrie încearcă niște distracții supărătoare pentru dregătoria sa. Sântul Ludovic. (Va urma),

Next