Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1876 (Anul 9, Nr. 1-72)

1876-01-04 / nr. 1

ANUL »X. Primarul Municipiului Iași. Telegrama M. M. S. S. Diurnul și Doamna Românilor, prin care nulțămesc Concetățenilor noștri Iașăni, pentru ură­rile ce­ i a adresat cu ocasiuna anului nou, se publică in toată ei aprindere spre generala cunoștință. p. Primar I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuroul IV. Șef, Mihu­lescu. No. 84, 1876, Ianuarie 3. D. N. Ganea Primarul Iași. Vé mulțummim Doamna și la pentru bunele urări ce a doua capitali cu ocfi­­##sa anului nou ne transmite prin orga­nul Consiliului seu Comunal; i­i vă ra­clăm și astă dată interpretul sortimenti­­­lor noastre de afecțiune cătră iubiții noș­tri Iașăni asigurăndu’i că aducerea a­­minte a șiderei mele de astă toamnă in mijlocul lor o pătrez ca una din cele mai plăcute ale anului expirat. Vă do­rim la toți ani mulți și fericiți. Carol, Iași, in 3 Ianuarie 1876. Mai toate popoarele creștine au un Cod Civil și altul Comercial, adică două legislațiuni care conțin regule deosebite, după condițiunea persoanelor sai după na­tura lucrurilor asupra acelorași chestiuni de proprietate. Legile civile, propriu zise guvernează imobilele, o mare parte din mobile, precum și toată acea parte a po­­pulațiunei care nu e comercian­ă; legile comerciale se aplică la comercianți, pen­tru faptele lor de comercia­l la măr­furi, care fac obiectul comerțului lor, nu se aplică insă la imobile. Distincțiunea această a legislacțiunilor moderne e o curiozitate, dar ea s’a în­rădăcinat așa de tare prin obiceu, că tre­cea nebăgată in samă. In adevăr, nu e nimic mai curios de­căt de a vede intr’o țară peroane care nu pot să se asocieze de­căt in anume moduri determinate, pe cănd altele pot să se asocieze in aceleași condițiuni sau in trei ori patru alte soiuri diferite. Văn­­zarea comercială cea mai inportantă se poate sfârși instr’un minut, verba), sau printr’un înscris de căte­va cuvinte, pe cănd vânzarea civile, mai ales a imobi­lilor, trebue să se facă cu firme mai mult sau mai puțin solemne; așa, vân­zarea unui teren de 100 lei, decisitează formalități mult mai mari decât vânzarea a două­zeci de corăbii cu toată marfa conținută in ele. Creanțele comerciale, ori căt de importante ar fi, tot să se nască din convențiuni verbale, si pot stân­ge prin o poliță sau viriment, se pot proba înaintea justiției prin ori­ce soiu de înscris sau și prin martori, pe cănd creanțele civile nu se pot stabili decăt Pri un titlu in formă și existența sau stângerea lor nu se poate proba decât uri anume înscrisuri; mărturii nu sunt primiți, afară de cazul de început de pro­bă, scrisa, decăt dacă creanța este mai mică de 1 om­ie. Polițiile ia tot­dea­una biletile la 01% adese­ori, sunt titluri autentice și esec­ utorii, pe cănd înscrisu­rilor civili le tribuesc multe formalități spre a pute avea vseminea avantaje. Și acum după ce am aratat câteva di­ferențe intre civil și comercial se ne în­trebăm, care sunt motivele Ce ar face se menținem această duplă tet­eatiune, sau cum­ ar fi motivele ce ne ar determina se o înlocuim cu o altă uniformă. Și in caz de a ne hotărî se stabilim o legislațiune uniformă, pe care din două va trebui se o luăm de model, legislațiunea civilă sau cea comercială? Dacă părerea legiuitorilor a fost una­nimă spre a inființa ca se zicem așa, un drept comercial alăture cu dreptul civil, este că necesitatea introducerei lui devi­­nise evidentă. Contractele comerciale că­pătaseră prin us o formă simplă și, ce este mai însemnat, o formă practicată mai in toate țările, formă neaparată pentru relegiunea transacțiunilor, care nu jignea defel siguranța lor, pentru că viața co­merțului consiste in contracte, ceea ce face că intre comercianți domnesce o o­­nestitate numită comerciale, care le ga­rantează executarea lor. Instituirea tri­bunalelor comerciale complectează mai preste tot locul progresul inaugurat de legiuitor prin sancționarea obiceiurilor comerciale. Dreptul civil s’a menținut alăture cu dreptul comercial numai pentru că po­­pulațiunea civilă n’a urmat calea pro­gresului făcută de comerciu. Observarea obiceiurilor populațiunei civilă ne face se vedem că ea nu respectează contractele precum le respectează neguțitorii; că ea le consideră ca impuse prin putere și fără mare scrupul de consciință caută a scapa de observarea lor ;el nu le recu­noaște decăt inbracate in anume forme, precum Romanii din timpul celor 12 ta­ble nu înțelegeau vânzarea unui fond de pămănt de­căt cănd vedeau puse in ba­lanță de o parte movile de țerină iar de altă parte bucata de aramă. Așa­dar, legile asupra proprietăței ci­vile sunt apropiate mai mult sau mai pu­țin de obiceiurile populației pentru care sunt făcute; formalitățile cele multe, pro­cedarea ce minuțioasă, plină de presupu­neri de rea credință, sunt in­că necesare. Ori­ce reformă din moment ce devine folositoare, trebue se tindă la apropiarea legislațiunei civile de tipul comercial: a simplifica formele, a mobiliza proprietatea, a da individului partea ce i se cuvine din libertate, micșurănd încetul cu înce­tul tutela legiuitorului și acea a judecă­torului, sunt dorințele economiei politice. In materie de procedură civile, am în­trecut multe țeri civilizate, căci am ajuns, am pute zice, la simplicitatea și celebri­tate procedurei comerciale. Atăta nu­mai remăne ne­esplicabil pentru ce apelul in comercial are un termin de trei luni pe cănd un civil are numai două luni. Obiceiurile generale ale comerciului fi­ind aceleași nu toate țările au dat naș­­tere la legislațiuni cam identice și la o procedură mai uniformă înaintea tribu­nalelor de comerciu. Acest drept uni­form pentru toate națiunile este destinat a înlocui diversele drepturi civile și a deveni dreptul comun ordinar a tuturor popoarelor civilizate, dreptul prin exce­lență al umanităței. De­sigur că trebue prudență in re­forme, că ar trebui să se­ măsoare pănă la ce punct populațiunea civilă ar fi pregă­tită a primi reformele fără a fi iubită de o lovitură pre­vidlentă in obiceiurile sale, dar scopul nostru pent­ru moment, este de a le arata nu de a cere să se facă ca in anul 1864. 1 lasst: Duminica 4 Ianuarie 1876, O­ PREȚUL A fOS­ AMESTULUI s­last: Pe tm an 19 Ui »ni;— Pe­­ ap<! Ioni 6 lei noi; — Pe trei Ioni 8 lei noi­­in districte: se adaogă portal de 2 Ir- 40 bani.­ ­ astria: Pe 6 Inni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia« Belgia, KVeția: — Pe șase Inni 22 franci AJTOHGIÜKL Rândul san locul sen 15 bani. CURIERUL DE IASSI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. ________________________________ CALEN­DARUL SEPT­AM­AN­Ual__________________________________________________________ Stil -rachiu. Stil nou 210 A. PATRONUL ZILEI. 1 Res. Soar. Ap. Soar.­­ Stil -rechiu. Stil nou. Z­I­U­A. PA­TRONUL ZILEI:________Res. Soar. Ianuarie. Ianuarie Ore. m. 1 Ore. m. ianuarie . Ianuarie. Ore­­m- Ore. m-4 16 Duminică. Consiliu a 70 Apostoli. 7 32 j 4 47 8 20 Joi. j Cuv. Ch. Domnica, Emil. 1 J 5 17 Luai- Sf. Teotomnt si Teona 7 31 ’ 4 48 9 21 Vineri. Martirul Polievct. 7 29 4 53 6 *8 Muți. C) Botezul Domnului. 1 7 31 4 49 10 22 Sâmbătă. Păr. Grig ir. cu V. cel mare.­­l Jî­­­rf 7 19 Mucuri. (f) Con. Sf. loan Botezătorul || 7 30 ] 4 50 11 ________23______Duminică.________Cuviosul Teodosie._________________Si__1 ®-----1—d___ jggfr 1 D in cauza Serb­ători­­lor de Martir și Mercur! Mo. viitor al­­fonei vit apa­re Vineri. Licitatiunea pentru vănzarea her­gheliei de la Șosea, s’a amânat pentru ziua de Ianuary 1876. Apare de trei ori pe septateană DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Consiliul Ministrilor 42,848. Ministrului de Interne 8,351,675—77. Ministerului de Externe 729,188—75. Ministerului de Justiție 3,772,160. Ministrerului de Culte și Instrucțiuni 7,910,690—10 Ministerului de Resbel 16,550,991. Ministerul lucrărilor publice 5,119,781—50 Ministerului de finance 54,917,092—35. Pentru deschiderea de credite 500,000. Prin decret Domnesc s’a aprobat budge­tul pe 1876 al Districtelor următoare: al Rămnicului-Sărat cu reducerea la cheltueli de 7,700, al Districtul Bacău cu reducere de 3,208, al districtului Muscel In ședința de la 13 Decemvrie 1875. D. Ministru de culte. D-lor deputați, ne rog să nu ne facem noi in­șine, prin cuvintele noa­stre, iluziuni asupra împrejurărilor de față, ci să hoțirăm chestiunea aceasta in deplină și sinceră cunoștință de cauză. D. Pascal re­vine din nou la cererea D-lui Boerescu de a se face prin lege, și nu prin budget, pro­punerea de față. Contest că s’ar putea nu­mai prin lege face propunerea guvernului, cred, că este corectă numai prin budget, înființarea catedrelor conform art 260 din legea instrucțiunei e făcută prin regulamen­tare și budget, și tot prin regulamentare și prin budget se pot desființa. In cazul de fa­ță se desființează de exemplu o catedră de dreptul roman de la facultatea din București, din două ce erau și Dv. care ați cetit legea instrucțiunei publice, vă rog să- mi arătați un articol din acea lege, care ar prevedea că pentru catedra dreptului roman să fie doai profesori și pentru catedra­ dreptului civil să fie trei profesori, adecă mai multe persoane pentru unul și același obiect. Este oare o singură disposițiune in lege care va face să admiteți această duplicitate și triplicitate pentru aceste obiecte? Eu vă afirma că nu este nici una. Legea vorbește de științele necesare, dar nici de cum de numărul ca­tedrelor. Prin urmare nu primesc măngăe­­rea ce-mi lăsați, că cu ocasiunea legei in­strucțiunei viitoare are să se modifice numă­rul personalului cum are să se modifice, când nici in legea de astăzi nici in cea viitoare nu se prevede să fie unul, cinci sau trei pro­fesori pentru o catedră de la o facultate, ci se prevăd numai cursurile. Eu nu ating in privința facultăților din București obiectele de studiu, dar ve­zi c: catedra de dreptul roman la București se ocupă de cinci profe­sori; cu ce drept se face aceasta, cănd s’ar putea foarte bine ține acelaș curs de o sin­gură persoană, predând o oră pe zi, dar nu numai 3 ore pe săptămănă ca astăzi? Aici nu este vorba a se aștepta votarea nouei legi a instrucțiunei. Chestiunea celei de a doua catedră este o chestiune budgetară și amânarea care s’ar face nu semnifică alt­ce­va, decăt respingerea propunerei. Dar, D lor deputați, dacă îndoirea cate­drei a fost o creficiune numai budgetară, în­treb : sunt valabile argumentele aduse de D. Pascal, pentru susținerea catedrei ? D. Pascal a spus, că profesorii au o muncă foarte mare așa de mare incăt 3 ore pe săptămănă chiar sunt prea mult; căci ei trebue să se prepare, au conferinți și esamene așa incăt de abia ăi­eartă timpul să se ocupe la două zile odată de cursul lor. Eu aș respunde D lui Pascal, că la Iași aceeași catedră se ocupă de un singur profesor și încă 2 ore pe fiecare zi. In Germania celebrul profesor Gneist, predă căte 2 ore pe fiecare zi, și la noi un profe­sor să nu poată preda o oră pe zi? Dar ce face in tot timpul liber? Ați văzut vre-o pu­­blicațiune științifică din partea D-lui Danui­­leanu, de cănd este profesor? In genere a­­fară de D nn­ Boerescu, Costa-Foru și Strat, a publicat vre­unul din D-lor cursurile ce le țin, ca să se ia de pretext „munca“ D-lor științifică in afară de orele prelegerilor pu­blice ? De­geaba se silește D. Pascal a îm­brobodi adevărul, el nu se poate ascunde. Și adevărul este, că interesele D-lor private le consumă prea rau­t timp in comparare cu datoria oficială de profesori. Nu primesc asusimea D-lui Pascal la a­­dresa unui membru din curtea de Casațiune, care ar fi periclitat prin această suprimare a unei catedre de drept roman. Nu știe D-sa, dacă va fi acela sau cel­alt. Din momentul ce Camera va primi suprimarea, remăne la guvern să aleagă intre cei doi. Ear in ale­gerea sa guvernul se va îndrepta numai du­pă interesul studenților, după cerința unui curs regulat pentru dreptul roman, căci, D-lor din nenorocire, sunt și neregule foarte mari uneori in frecventarea cursului universitar din partea profesorilor. Sunt profesori, care, ori cât de eminentă ar fi de altmintrerea cunoștințele domniei lor, urmează cu atăta neglijență in indep­inirea datoriei lor oficia­le, incăt aceasta periclitează toată valoarea invățămăntului care se predă. Este, D-lor, de notorietate publică intre toți studenții fa­cultății de drept din București, și cănd o spun aceasta este evident că i­au respunde­­rea pentru ce afirm. E știut, D-lor, și in ca­pitală și poate in toată țara, că nu e cu putință la facultatea de drept din București, să se țină totdeauna examenele și in zilele determinate, cănd e vorba de dreptul roman. Câte de șeapte se amână uneori examenile din causă că nu vine profesorul respectiv, ca să le țină. Ei bine, D lor, ce însemnează a­­ceasta? Studenții se pregătesc, și Dv. știți că este un moment însemnat in viața stu­dentului, cănd iși trece esamenele, studenții se pregătesc pentru ziua determinată, vin la școală și cu inima neliniștită așteaptă să-și treacă esamenul; profesorul nici nu-și dă osteneală de a fi exact, nici nu se gândește să vie la școală. Atunci se amână pentru as­tă zi. Să grăbește din nou studenții și vin iarăși d­­e­ peste 5 zile; profesorul nu vine, și nu este unul D-lor, ci sunt și căte 10 studenți, ei bine, nici in ziua aceia profeso­rul nu vine, pentru că ori pledează la tri­bunal, ori dă consultații clienților (aplause). Se­amănă, D-lor, pentru alte 5 sau 7 zile profesorul nu vine, se­amănă din nou. Și du­pă ce se­amănă așa uneori până la 7 ori și poate și mai mult esamenul, spuneți-ne ce concluzie morală se mai produce in inimile studenților ? (Aplause). Nu crediți, D-lor, că un studiu de uni­versitate este important numai prin aceea ce ne expune ca știință; el este mai ales important prin direcțiunea, că dă sp­rițului studenților. In școală, D lor, nu învățăm ceva definitiv, învățam mai ales pentru ca să pu­tem învăța mai departe in viața practică. Și cănd am spus el­, ceea ca v’au părut poate exagerat, că un profesor ca Bozianu, și ca Brâiloiu, erau ma buni de­căt 10 din cei noui de astăzi, aceasta nu însemnează că cunoștințele profesorilor de astăzi sunt mai slabe, de­căt acelor de atunci. Nu, D-lor, poate ca cunoștințele profesorilor de as­tăzi, să fie mai int­ise, mai felurite. Dar nu e chestiunea de cunoștinți, și puțin importă, dacă un profesor este erudit cănd el î și ex­pune studenți la neregularitâțile de care am vor­bit. Dacă am zis că învățătura profeso­rilor de mai înainte, era mai folositoare de­căt cea de astăzi, este pentru că cei vechi o făceau cu faima mai caldă, ei erau mai pătrunși de îndeplinirea datoriei și tocmai prin aceasta dau acea dire­țiune morală care prin punctualitate, prin iubirea de studii și prin zelul îndeplinind d to iei ridică n velul culturei și moraliza tinerimea întreagă (a­­plauze.) Ministru, cănd văz că astăzi unii profesori, de la o facultate drept de <­x­m­­plu, nu ’și îndeplinesc cu erati­tudine inda­­rirea lor, ce poate să le facă? Să le dăm avertismente ca la bă­u­i din școală? Să mă expun astfel poate la un răspuns nepoliti­cos? Căci leg­a nu dă guvernului alte mij­loace, pentru a sili pa acd profesori la în­deplinirea datoriilor (aplauze). Toate pedep­sele mai simțitoare sunt lăceta unui juriu de pairi, tras la sorți tot dintre profesori. Pentru aceste motive a lor, pentru a curma luxul de pr­ios a 2 catedre de dreptul ro­man, cănd unul din titularii acestor catrede este ca și cum n’ar fi, ba este «har strica­­cios prin lipsa sa de zel la îndeplinirea da­toriilor, vă rog să primiți propunereaa bud­getară a guvernului, primită și de comisiune și să nu vă incredeți iluziunilor, produse de D. Pascal in privința profesorilor de dreptul roman de la universitatea din București. Voci: închiderea discuțiunii. (Va urma.) Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Pruncia: Pe șase luni 20 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rue Druot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Engine Miroud. Constantinopoll 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 Bani. Ap. Soar. Revista Internă. Măria Sa Domnitorul, in urna unei receli, sufere de dureri mișrhiulare destul de întin­se, in căt reclamă repaos in pat pentru că­te­va zile. Doctor Theodori. Maria Sa Domnitorul, in Lmpul Si­lor ser­­serbători, nu primește in audiență. Balul Corfei ce era să se dea in sala de 31 Dechemvrie, s’a amânat pentru 10 Ianuarie. Legea pentru rect­tificarea Budgetului Ge­neral al Statului pe 1876 s’a sanționat ve­nitul este de 97,894,427—47, iar cheltuelile sunt de 97.894,427—47. Cheltuelile sunt ast­fel împărțite. Revista Estemă. Din străinătate nici o știre mai nouă nu ne a sosit. Franța se află in ferierea elec­torală. Proiectul de reforme in Turcia și alcătuit de cela trei puteri ale nordului cum se știe să trimisese, spre aderare și cele­lalte trei puteri ale Sudului. Până acum Italia a aderat la dânsul. In Anglia s’a în­târziat din causa lipsei da la Londra a Lor­dului Derby. Austria negociază acum cu Ru­sia modul cum sa se f­acă cunoscut Turciei acest proiect, de toate puterile împreună, sau fie cere in parte. Spre a întâmpina a­­ceasta, Turcia in fie­care zi face unu nou act prin care se aplică reformele decretele de curănd de către dănsa. In Grecia a făcut mare sesanțiune un articol din „Times“, prin care se susține necesitate ca Anglia să ia insula Candia, spre a asigura stăpânirea ei asupra canalului de Sued. Regele Greciein curănd va face o călătorie in Europa, se zice că această călătorie este motivată pe starea actuală a Turciei și la prevederea deosebi­telor evenimente ar putea resulta. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura districtului Roman. No. 13812. Spre a se pute da autorizația cerută de d-nul Iosip Cațu, a ave deschisa stabiliment de crășmă in acest oraș, la casa No. 21, dispăru­rea a IlI-a, urmează necesi­tate a se cunoaște dacă numitul nu e supus unei cauze din acele prevăzute la art. 4 din regulamentul ad-hoc. Autoritățile respective sunt rugate in cas afirmativ se denunțe Pre­fectures No. 13931. Spre a se pute di autorizația d-lui Ușer Șterinberg, de a ave stabiliment public de crâșmă in această urbă Roman, e necesar a se ști dacă numitul n’au fost su­pus veri unei cauze prevăzută la art. 4 din regulamentul ad-hoc. Autoritățile respective sunt rugate in cas afirmativ, se denunțe Pre­fecture­. Prefectura districtului Suceava. No. 10069. Pentru ca d-nul Ilie Moisă sin Herșcu, din orașul Folticeni, se i se poată da autorisațiune­a death de stab­liment pu­blic de crășmă. Se publică că toate autori­tățile competente și in fine ori­cine, cunos­când pe numitul căzut nu vre o faptă penală, corecțională sau pus sub privigherea poliție­nească, se denunța acestei Prefecturi, un ter­min de 40 zile, socotit de la data aceștia. Primarul Municipiului Iași. La 15 a curentei luni Ianuarie 1876, ur­mează a se face o nouă concurență de 15 zile și la 19 tot acea lună supralicitația de 5 zile, pentru darea la antreprisâ a venitu­rilor comunala pe căntuni și cot, pe timp de 3 ani de la 1 Fevruarie 1876, după con­­dițiunela contractelor astăzi lucrătoare, in­serate in foaea oficială No. 73 și 99 din 1869, și ca adaus la art. I pentru cotit, că cotiu­rile ce se vor face in interesul comunei pen­tru perceperea veniturilor și pe liquideie ne­antreprizuite, se vor fac de antreprenor fără a pretinde vre o plată, avănd dreptul el a lua taxa cotitulu numai de la ceilalți antre­­prinori a venitului pe f quide ce se obicinu­­esc in comerciu, a se coti cu cotul sau a se măsura cu vadra și de la particulari, con­form aceasta decisiunei consiliului comunal, dată in ședința de la 10 Noemvrie, asemi­­nea adaus și la art. 7 tot pentru cot, că dacă in cursul intreprinderei s’ar adopta un alt sistem de cotire, intreprizătorul Be­fia datoriu a să supune acelui sistem de cotire, fără a pute cere vre­o descaunare pentru per­­dere­a ce ’i s’ar produce din prefacerea sis­temului nu mai puțin alaut și la art. 2 din contractul cumanului că varul idigen se fie supus la aceeași taxă de 10 parale la suta oeă cantar­atică, ca și sarea și manga­lul, conform deci­duaui cons­uiului comunal, dată cu ș dinți de la­ma carantei. Subsem­natei publică spre cunoștința doritor lor de a lua aceste antreprise șfi invită a se pre­­senta la tratatele termine, in camera acestui o­­ficiu, cu giranțiile provizorie de căte 1400 lei noi pentru cotitul vaselor, și de căte 4700 lei noi pentru cantariu, in bani, bo­nuri rurale sau domeniale, spre a se pro­­cede la concurență. p. Primar: I. Antoniadi. Secretar: D. Antonescu. Biuroul II. Șef: Trantomir. No. 12170. 1875, Dechemvrie 23. Conform cu circulara D-lui Ministru de Resbel No. 80 inserată prin Monitorul Ofi­cial No. 274 din anul trecut tablourile de recensiment pentru tinerii cari trebuesc se compue contingentul armatei pe anul curent, fiind deschise de la ziua 1 a acestei luni, se publică spre general cunoștință, și se invită pe toți tinerii care vor avea etatea de 21 ani împlinită, in cursul­­ anului 1875 și dom­i­­ciliu ia iisfcă comună, să se prosite Isi Primărie plină la 15 a­le curentei luni spre a declara și cere inscriererea in tablourile de recensime mut. ....... In absența tinerilor de la domiciliul, decla­­rațiunea de inscriere se va face de părinți, patroni sau epitropii lor, căci un cas contrar se va aplica disposițiunea art. XIII din lege care zice: „Vor fi considerați după notorietate publică că avănd vrăsta cerută pentru tragere, ti­nerii care nu vor putea produce și n’ar fi produs înaintea tragerei un estract din regi­strele stării civile, constatând o altă vrăstă sau care in lipsa de registre nu vor putea dovedi sau n’ar fi dovenit vrăsta lor conform regulelor stabilite prin codul civil.“ Toți aceștiea vor urm­a la datoriile impu­se, prin numerele ce vor dobăndi. Aseminea pentru acei din tineri care prin fraudă sau uneltire vor rămâne ne-iaserift

Next