Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1876 (Anul 9, Nr. 1-72)

1876-05-28 / nr. 59

I i ANUL IX. Iassi, Vineri 28 Mai 1876. No. 59. PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 3 lei noi. In districte: se adaogă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci. ANUNCIURI. Rândul san locul sen 15 bani. PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMIN­STRATIVE. Prefectura districtului Iași. No. 5548. Conform adresei d-lor adminis­tratori domeniilor și pădurilor statului No. 12172, la 12 Iunie viitor, urmând a se ține licitațiune in camera acestei Prefecturi, pen­tru vinderea materialului ce ar resulta din dărâmarea dughenei din strada Aomână din acest oraș, sub No. 404 vechiu, sau 2317 nou, pendinte de M-rea Golia, se publică aceasta spre cunoștința generală. No. 5490. Conform telegramei d-lui mi­­stru de interne No. 7962, la 7 Iunie viitor urmând a se ține licitațiune in camera aces­tei Prefecturi pentru darea in antveprisă a construcțiunei unui spital cu dependințele lui la Penetenciarul Dobrovăț din jud. Vaslui, se publică aceasta spre cunoștința generală. No. 5498. Conform oficiei d-lui ministru agriculturei comerciului și lucrărilor publice No. 5422, la 17 Iunie viitor, urmând a se ține licitațiune in camera acestei Prefecturi, pentru darea prin antreprindere construim a 6 copile de aparare a malului Prutului din circumscripția X-a, se publică aceasta spre cunoștința generală. No. 5504. In ziua de 21 a viitoarei luni Iunie, vara 12 din zi, urmând a se deschide licitațiune in camera Comitetului Permanent pentru aprovisionarea prin antrepriză a 58 stânjeni lemne de fag și de carpăn, necesa­­rie in iarna viitoare a anilor 1876 și 1877, la încălzirea autorităților lasate in sarcina Consilului Județan, se publică spre cunoș­tința concurenților, că la ziua fixată să se presinte, însoțiți și de garanțiile cuvenite spre a fi admis la concurență, iar condițiunile din fonia de licitațiune se pot vide de d-nii con­curenți in cancelaria Comitetului in toate zi­lele până la adjudecare. Prefectura Poliției Iași. No. 4445. D-nul Iosep Leibovici cerând a i se da autoritare pentru deschiderea unui stabiliment de crâșmă in acest oraș, cf. I, este necesitate a se ști mai intăi dacă nu­mitul nu este căzut in vre­o causă corecțio­­nală, trap înaintea Trib, pentru delicte de vini sau crimi, sau pus sub privigherea po­lițienească pentru delicte de vini sau crimi, să publică aceasta și sunt rugate autorită­țile respective că dacă vor cunoaște pe nu­mitul căzut in vre­una din aceste categorii se facă cunoscut acestui oficiu până in ter­min de 40 zile de la data Ionei. Prefectura dist. Botoșani. No. 3937. Pe teritoriil comunei Mihălă­­șeni, din plasa Ștefanești, pripășidu-se doi cai, unul in păr murg inchis, coama și coada nea­gră, fără alte semne, și unul roib, coama coada roaibă, bmz, și o pată mică albă pe spinare, se publică termin de 6 luni conform legei poliției rurale, spre ivirea păgubașilor, care cu dovezi in regulă, să se presinte la Primăria comunei respective, spre a’i primi. No. 4152. Pe teritorul comunei Costeștii din plasa Târgului, pripășindu-se un cal in păr murg, coama coada indem și păntăgoni de picioarele de dinapoi, fără alte semne, precum d. sub­prefect acelei plăși prin ra­portul No. 1229 incredințată, se publică ter­min de­ 6 luni conform legei poliției rurale spre ivirea păgubașului, care cu dovezi in regulă să se presinte la Primăria comunei respective spre a’l primi. No. 4150. Pe teritorul comunei Băznoasa din plasa Miletin, pripășindu-se un cal, un păr murg deschis, coama coada neagră, cu ste in frunte, pete albe pe spinare, păntănog de piciorul drept dinapoi și inserat la amân­două șoldurile dinapoi, precum d. sub­ pre­­fect acelei plăși prin raportul No. 1945 in­­credințată, se publică termin de 6 luni con­form idegei poliției rurale, spre ivirea păgu­bașului, care cu dovezi in regulă să se pre­sinte la Primăria comunei respective spre a’l primi. Prefectura districtului Fălciu. No. 4693. Prin îndeplinirea formalităților cerute de legea polții rurale, declărăndu-se de pripas un cal, la păr roib, coama din dreap­ta, in frunte și un bot alb, șters la șoldul drept dinapoi, stricat de se in spinare și la nearea drepta tăetură, fără alte semne, ce s’au găsit pe­­ teritorul comunei Bărboși, se publică spre înștiințarea proprietarului, care in terminus prevăzut de citata lege, să se presinte cu dovezi in regulă la Primăria men­­cionatei comuni, spre a’l primi. No. 4927. Prin îndeplinirea formalităților cerute de legea poliției rurale, declărăndu-se de pripas una capă murgă închisă, coama coada neagră, stricată de șea­la spinare, pe­te mici albe pe la coaste și sub pănu­ce de taftur, un străjnic murg fără alte semne, gă­sit pe teritorul comunei Grozeștii, se publică spre cunoștința proprietarului acelor vite, care in termenul pretins de citata lege, să se presinte cu dovezi in regulă la mancio­­nata comună spre a le primi. No. 4871. Prin îndeplinirea formalităților cerute de legea poliției rurale, declărăndu-se de pripas un cal, la păr murg inchis, coama in amăndoue părțile, matriculat sub No. 76 pe șoldul drept dinapoi, coada rătezată, cu pete albe pe ambele părți a spinărei, jignit de șe, pete albe pe pântece de tartur și cu pișcătura la urechea stângă fără alte semne, găsit pe teritorul comunei Vulcanii, se pu­blică spre inștiințarea proprietarului, care in terminul pretins de citata lege să se presinte cu dovezi in regulă la Primăria menționatei comuni spre a’l primi. Prezidentul Consiliului de higiena pu­blica și salubritate din orașul Iași­ , cursu­­l unei expirate April an, curent, bau născut in cuprinsul orașului Iași 215 prunci vii, dintre care 91 din părinți creștini și 124 părinți israiliți; nașteri de gemeni s’au întâmplat 3. Cazuri de moarte s’au constatat 142 din care 91 creștini și 51 israiliți, ceea ce dă in­­porție cu populația întreagă a orașului cate 1 s/4 la miea de suflete ; in acest nu­mer sunt cuprinși și locuitorii orașului morți in snitale. Veniți din afară de oraș in statale au murit 21 din care 19 creștini și 2 israiliți. Cazuri de naștere de prunci morți și aborturi sau intămp at 13, din care 10 din părinți creștini și 3 israiliți. Boala predominante au fost: afecțiuni in­flamatoare ale organilor respirațiunei, catarhe intestinala și friguri typhoide, și au murit: 6 de tyfus, 7 de pneumonia, 15 de tuberculosa; au fost și 14 morți de marasm senil, in etate mai mare de 60 ani. Din copii mici până la etate de 5 ani, au murit 45, 2 de tusă convulsivă, 3 de catarh intestinal, 4 de angină dyphterică, 7 de bron­­h­ite, 12 de atrophia și 17 de convulsiuni, prin urmare contigentul ce au dat copii mici represintă a treia parte a mortalității întregi. Vice-Prezident, Dr. Flaișten. Secretar: A. Solomoneanu. No. 327. 1876 Maiu in 25. zile. Primăria comunei Vlădenii. No. 475. In această comună au picat de pripas una capă, la păr neagră, coama in dreapta, coada neagră, cu putină steluță in frunte și fără alte semne. Se publică afla­rea păgubașului ei, care cu dovezile cuvenite să se înfățoșeze la acest oficiu, in termenul prescris de art. 49 din legea Poliției rurale. FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. ______________________________________________________CALENDARUL SEPT­I­M­A­N­E­I. ______________________________________ Stil vechiu. Stil nou. ZIO­A. PATRONUL ZILEI. Ref. Soar. Ap. Soar. J Stil vechiu. Stil nou. Z­I­U­A. ! PATRONUL ZILEI. |1 Râs. Soar. Ap. Soar. Mai. lucie. Ore. m. Ore. m. Mal funiei Nj Ore. m. Ore. m. 23 4 Duminică. (+) Pogorârea Sf. Duh. 4 17 7 40 27 8 Joi. Mucen. Terapon. 1 4 16 7 42 24 5 Luni (­J­) Sf. Treime. 4 17 7 40 28 9 Vineri. | Cuviosul Nech­ita.­­ 4 16 7 43 25 6 Marți. _ | A 3-a aflare cap. Sf. loan Bot. 4 17 7 41 29 10 Sâmbătă. | Sf. Mucen. Teodosia Tedora. I 4 16 7 43 26 ____________ Mercuri. Apost. Carp. și C. 4 17 7 42 30 11 Duminică. _____Părint. Isachie._____________________1­4 16 17 44 I Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI și VINERI. Redacti urma si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiu­ni și reclame: Răndul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia. Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curiera de lași“ foaea oficială, se fac la Havas, Laffite & C­une, 8 Place de la Bourse, Paris, Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de lași foaea oficială, să fac la D. Engene Micoud, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 Bani. PUBLICAȚII JUDECĂTORESC 1. Tribunalul județului Iași Secția IV-a. No. 2860. D-nul Gh. Rahils, cu domici­liul necunoscut, se citează ca in ziua de 8 Iunie viitor, oarele 10 de dimineață, să se presinte înaintea acestui Tribunal, spre în­fățoșară in procesul in care se inculpă pen­tru furt, cunoscând că nefiind următor se va pronunța sentința in lipsă, conform art. 182 pr. penală. Tribunalul județului Botoșani. No. 1188. La terminul de 3 Mai curent, din causa nepresentarii concurenților, meza­tul imobililor din această urbă remasă de la defunctul Șulem Berariu, publicate prin foaia oficială din Iași No. 37, din 2 April a. c. și prin acea cu No. 33, din 28 Mart 1875, ne­­putărduse efectua, Tribunalul prin jurnalul din acea zi No. 586, puind din nou in lici­tare zisele imobile, a cărora situațiune este: A) una berărie situată in acest oraș dispărțe a IlI-a, mahalaua Lipovenimei, pe loc de bez­­măn, având una clădărie de cărămidă, aco­perită cu șinddă veche, dispăru­tă in mijloc prin un părete de cărămidă, una casă de făcut berea, păreții de cărămidă și la o parte dispăru­tă cu un părete de vălătuci alipit de acestă casă, una șură de scânduri, acoperită cu scânduri vechi, având in berărie 2 căzi de brad pentru bere cu cercuri de fer, o caldare mare pentru furt berea, una casă cu 4 odăi, păreții de cărămidă, acoperită cu șindilă și o cuhne alipită de ea sub un acoperemănt, o casă cu 3, odăi cu păreții de vălătuci, aco­perită cu șindilă, având ogradă îngrădită cu zaplaz de scânduri stricate vec­hi, și o fân­tână de piatră, megieșindusă pe de o parte cu râpa humăriei, pe o parte cu un loc sterp, pe altă parte cu un alt loc sterp și in față iarăși cu un loc sterp B) Un loc de du­gheană situat tot in acest oraș, dispărț­­N­t, pe care se află păreții de cărămidă ruinați, având din față de­desubtul lor o pivniță de cărămidă ruinată, megieș’nduse pe o parte cu drumul ce merge spre Biserica Sf. Spiridon, la răsărit cu casele d-lui Aron sin Naftulea. Și dar se publică terminul de 4 săptămăni de la eșirea publicațiunei prin foaia oficială, ca concurenții ce ar fi de ale cumpără sase presinte in camera acestui Tribunal cu ga­ranția cerută de lege la inplinirea termina­lul conform art. 730 pr. civilă, vara 10 di­mineață, cănd atuncea urmează a se face vânzarea, incepănduse strigările de la prețul de 600 galb. pentru berărie și 200 galb. pen­­tru case, care prețuri aratate in estimațiunea menționată prin decisiunea Curței de Apel din Iași No. 93, din 6 Decemvrie 1866. Tot­­o­dată conform art. 306 al. 3 pr. civilă, se somează pe toți acei ce ar pretinde vre­un drept de proprietate, uzufruct, servitute, chi­rie, privilegiu, hipotecă sau ori ce alt drept asupra bunurilor urmărite ca înaintea zilei de adjudecare, să se arăte cu reclamație la acest Tribunal, căci in urmă nu li se vor considera. No. 2894. D-nul Ițic sin Șm­il, din Lupă­­rie, comuna R­deni, județul Iași, este citat­a se presenta in camere acestui Tribunal in ziua de 18 August, anul 1876, oara 10 di­mineață, cănd are a se judeca procesul ce’l privește pentru furt, la neurmare se va pro­­cede conform legei. No. 2895. D-nul Gh. a Crăcănoan, cu do­miciliul necunoscut, este citat a se presenta in camera acestui Tribunal, in ziua de 18 Iunie 1876, oara 10 dimineață, cănd are a fi ascultat ca martor, la neurmare se va pro­­cede conform legei. No. 2663. D-nul Petrachi loan, cu domi­ciliul necunoscut, este citat, a se presenta îna­intea Trib. Botoșani, la 17 Septemvrie 1876, oara 11 ante­ meridiane, spre a fi ascultat sub jurământ ca martor in procesul corec­­țional privitor pe Preotul M. Gheorghian, la neurmare se va aplica disposițiunele art. 455 pr. penală. No. 3658. D-nul Alecu Leon, cu domi­ciliul necunoscut, este citat a se presenta îna­intea Trib. Botoșani, la 7 Septemvrie, oara 11 ante­ meridiane spre a fi ascultat sub ju­rământ ca martor in procesul corecțional, pri­vitor pe D. Chelariu pentru furt, la neur­mare se va aplica disposițiunele art. 155 pr. penală. No. 2702, D-nul Ioan Malinoschi, cu do­miciliul necunoscut, este citat a se presenta in camera acestui Tribunal, in ziua de 7 Sep­temvrie anul 1876, oara 10 dimineață, cănd are a se cerceta procesul ce-l privește pen­tru furt, la neurmare se va proceda conform legei. No. 4306. D-nii Gr. Pavlovici și Antonina Marinesca, cu domicil­iurile necunoscute, sunt citați a se presenta in camera acestui Tri­bunal, in ziua de 7 Septemvrie, anul 1876, oara 10 dimineață, cănd ave a se judeca pro­cesul privitor pe loan Malinoschi, la neur­mare se va procede conform legei. Tribunalul județului Bacău, No. 5388. St. Laslovschi, cu domiciliul necunoscut, este citat a se presenta in ca­mera acestui Tribunal, in ziua de 17 Noem­­vrie, oara 10 dimineață, anul 1876, spre a se interoga in procesul corecțional intentat contra sa pentru bataia lui Faibiș Golden­berg, la neurmare se va judeca in absență, conform art. 182 pr. penală. No. 9556. Panaite Brudaru, fără domiciliu este citat a se presenta in camera acestui Tribunal, in ziua de 27 Ianuarie 1877, oara 10 dimineață, spre a se interoga in procesul corecțional intentat contra sa, pentru viola­rea domiciliului și bataca lui Garabet Gás­pár, la neurmare se va judeca in absență, conf. art. 182 pr. penală, No. 9325. D-nul Sandu Vasilachi, fără domiciliu, este citat a se presenta in camera acestui Tribunel, in ziua de 25 Ianuar 1877, vara 10 dimineață, spre a se interoga in pro­cesul corecțional intentat contra sa pentru furt prin efracțiune, la neurmare se va ju­deca in absență, conform art. 182 procedura penală. No. 9379. D-nul Anton Busuioc, fără do­miciliu, este citat­a de presenta in camera acestui Tribunal in ziua de 25 Ianuarie 1877, oara 10 dimineață, spre a se interoga in procesul corecțional intentat contra sa pen­tru batie cu precugetare a Membrului de Brătești, la neurmare se va judeca in ab­sență, conform art. 182 pr. penală. No. 9378. D-nul Anania Cobuza sau N. Ananie, fără domiciliu, este citat a se pre­senta in camera acestui Tribunal, in ziua de 25 Ianuarie 1877, vara 10 dimineață, spre a se interoga in procesul corecțional intentat contra sa pentru batie cu precugetare a Mem­brului de Brătești, la neurmare se va judeca in absență, conform art. 182 pr. penală. No. 9186. Leea Mendel Roșu, fără domi­ciliu, este citată a se presenta in camera a­­cestui Tribunal, in ziua de 19 Ianuarie 1877, oara 10 dimineață, spre a se interoga in pro­cesul corecțional intentat contra sa, pentru refularea de a plăti taxa licenței, la neur­mare se va judeca in absență, conf. art. 182 pr. penală. No. 9299. D-nul Ioan Balaiș, fără domi­ciliu, este citat a se presenta in camera a­­cestui Tribunal, in ziua de 25 Ianuarie 1877, oara 10 dimineață, spre a se interoga in procesul corecțional intentat contra sa pen­tru mai multe furturi, la neurmare se va ju­deca in absență, conform art. 182 procedura penală. No. 9301. D-nul Gh. Hurmuzache, fără do­miciliu, este citat a se presenta in camera a­­cestui Tribunal in ziua de 25 Ianuarie 1877, oara 10 dimineață, spre a se interoga in procesul corecțional intentat contra sa pentru mai multe furturi, la neurmare se va judeca in absență, conf. art 182 pr. penală. No. 9298. D-nul Gh. Hărbalău, fără do­miciliu, este citat a se presenta in camera acestui Tribunal, in ziua de 25 Ianuar 1877, FOILETON. ARDEREA CADAVRELOR (Conferința publică ținută la amfiteatrul de chimia al facultăței de medicină, 25 Martie 1876), de D. C. Istrat. Onorat auditor, (Fine). Doctorul Brunetti din Padua espuse apa­ratele cu cari dânsul se servise in scopul cremațiunii. Iată descrierea ce o găsim in Revista științifică franceză din 1874. „Furnalul este construit in cărămizi re­fractare, avănd figura unui paralelogram; el este inzestrat pe păreții sei de 10 deschi­deri cari au de scop de a micșora sau de a adăugi după voință, cantitatea de aer ce se află in liberă circulațiune, și prin urmare in­tensitatea focului; la partea sa superioară este săpat, un sghiab destinat a priimi un mare cerc de fer (sostegnio) pe care vin­a sa abate niște obloane lucrate de luciu, for­mând o boltă numită riverbere—­aceste ca­pace pot fi deschise sau inchis­e prin mijlo­­cul unor regulatori, astfel in­căt sa permită a repercuta flăcările și a concentra caloricul; o placa metalică subțire (support­) servă de a primi cadavrul care este legat prin fire groase de fer.­­ Dimensiunile sale sunt cal­culate astfel ca să lase aerului circulațiunea liberă când densa este introdusă in furnal. Operațiunea cuprinde trei perioade : aprin­derea cadavrului, combustiunea sa spontanea și incineratia părților moi și calcinațiunea oaselor. întâiul period: o jumătate oară după ce s’a dat foc lemnelor puse in furnal, in­cepe inflamaț­unea cadavrului, se degaje in acest timp o cantitate considerabilă de gaz, și in acest moment este indispensabil de a mane­vra obloanele de fer. Al doilea period, Conbustiunea, zice el, spontaneă a cadavrului, care se produce a­­tunci, impresionează spiritul și ne fa­­c gân­ditori. — Dacă lemnele au fost dispuse conve­nabil două care sunt de ajuns spre a obține o carbonisațiune completă. Al treilea period. După ce s’a deschis ca­pacele se adună prin ajutorul unui vătraiu m­as’a carbonisată pe placă ce o ține și se lasă din nou capacele, după ce s’a reinoit pentru ultima oară combustibilul. Prin mijlocul acestor aparate cu cheltuiala de la­ 70-89 kilograme de lemne se obți­nea in 2 ceasuri o cremațiune completă a părților moi și calcinațiunea perfectă a oa­selor. După ce se răcește aparatul, oasele și ce­nușa sunt culese și depuse in urna funerară. Ultima experiență a profesorului Brunetti a fost făcută asupra unui om de 50 ani, mort in urma unei bronebite cronice. Greutatea cadavrului era 51 kilograme; după operațiu­ne era redusă la 770 grame, adică aproape volumul unei cărți groase formatul in 89. Doctorul Terusi și inginerul Betti au sub­stituit cocul lemnului și disposițiunea apara­tului sau e in modul acesta. Cadavrul este inchis intr’o cutie metalică cu trei deschideri: una pentru introduerea cadavrului, una pentru a servi de coș, și al­ta prin care se introduce o cantitate sufici­entă de aer atmosferic. El arde astfel fără a fi atins de flăcările focului, și are avanta­­giul asupra aparatului lui Brunetti că nu se pierd nici cele mai mici cantități ale corpu­lui, cari in cașul vitărit erau aruncate pe coș prin curentul puternic ce se stabilea de la foc și cadavru la atmosferă. D. Dr. Dujardin a modificat incă acest a­­parat in modul următor : corpul este intro­dus intr’un cilindru de fer cu două deschi­deri, una destinată a priimi cadavrul și care in urmă este inchisă hermetx, cealaltă me­nită a da drum gazelor produse prin calci­națiunea cadavrului.. Niște țevi duce aceste gaze la partea inferioară a aparatului unde dănsesc sănt distruse prin flăcările focului. Dr. Ob­ricetti se servă de gazul de lumi­nat care posede o putere comburantă foarte energică amestecat mai ales cu aer atmos­feric ; el caută a înlătura căt se poate pro­cedeul industrial de a se arde cadavrele prin el insă­șî, zicând cu drept cuvânt: Intr’o țară de tradițiuni artistice și religioase ca Italia trebue a conserva operațiunii toate for­mele de ceremonia, toate aparențele unei pompe religioase. Aceste cuvinte cred că ar trebui să fie luate in considerațiune tot atăt de mult și de acei ce vor căuta a introduce acest sistem in țara noastră. După esposițiunea din Viena, această ches­tiune s’a intins in Austria, Rusia, Elveția, Anglia etc. In Anglia, marele chirurg Thomson in Marte 1874 a început a profesa această idee; a scris o carte importantă pentru popor, dănd naștere unei societăți in care iau parte per­­sonajele cele mai inalte ale Angliei, damne din aristocrație și membrii ai clerului. In Synteza, doctorul Wegmann-Herco­ani este în­tâiul promontor și unul din cei mai aprigi luptători ai acestei reforme; grație lui s’au fundat deja două asociațiuni in Arrau și Zürich și d’impreună cu Gaull, păstorul Lang, profesorul Waith, și Künd­el, s’au ținut con­ferințe publice la care participau peste 2000 de persoane. In Franți­a și Belgia se discută această Ges­tiune și Dr. Prosper de Pietra Santa a pu­blicat in 1873 un articlu important in „U­­niunea medicală“ care acum este trecut și in analele de bigienă și căruia au împrumut o mare parte din scrierea mea. Victor Hugo este președintele unei asocia­­țiuni care poartă numele lui și lucrează pen­tru această inovațiune. Ea este la Paris. In Germania această cestiune, grație lui Kuchnemeister, Steimmann, și Reclam, a luat o desvoltare mare. Dr. Reclam publică un articol in Monitorul științific din 1874 o im­portantă scriere din care extragem urmă­toarele: „In numele igienei publice, știința moder­­,,nă voesce a reînvia anticul obiceiu al cre­­­mațîunii morților.... Ea voesce a impedeca­­,ca morții să devie un zeu pentru cei vii, „cu alte cuvinte a face ca solul, aerul și a­­­pele suzerane să se conserve pe căt va fi „posibil ferite de germii pestilențiali.“ „Inhumațiunea și cremațiunea nu diferă „in fond! „Intr’amendouă cazurile atomele corpilor „se combină cu oxigenul; intr’amendouă ca­zurile, productele finale de descomposiție „sunt acidul carbonic, apa și cenușa.“ La Dresda, grație lui Steiman și ingineru­lui Siemens, după mai multe experiențe cu aer incălzit, s’a obținut permisiunea de a se face un templu pentru cremațiune, in care s’au ara in 1874 cadavru unei persoane care esprimase din vieață această dorință. In a­­celași an Dr. Ol­dykie din Filadelfia a ars cadavrul fiului seu, intr’un jurnal ad-hoc. Procedeul d-lui Siemens, fabricant de sti­cle din Dresda, se compune dintr-un aparat care consistă din trei părți principale: ge­neratorul sau furnalul ce se umple cu com­bustibil, lemne sau boli și care produce oxid de carbon și hidrocarbure, ca parte princi­pală, care sub formă de gaze trec intr’o a

Next