Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1876 (Anul 9, Nr. 74-141)

1876-12-03 / nr. 132

din penal, pentru că a lovit cu voință pe Mendel Marca Dorneanu și soția Ghitia, și fiind­că domiciliul actual a numitului nu se cunoaște, se publică aceasta spre cunoștința sa, cunoscând că de la data Ioței are drep­tul de apel și oposițiune, conform art. 198 și 183 din pr. penală. Tribunalul județului Suceava, No. 2520. In conformitatea art. 219 din codul civil, primind reclamațiunea D-lui Di­­mitrie Grigorescu, contra consoartei sale E­­lisabeta Grigorescu pentru divorț, se ordonă părătei Elisabeta Grigorescu, cu domiciliul necunoscut, ca la 13 a lunei ianuarie anul viitor 1877, să se prezinte înaintea acestui tribunal, spre a se aplica rostirea art. 220 din zisul cod, tot odată se anunță că ordo­nanța cătră numita, împreună cu copia incti­­erei de infățoșare s’a afișat in sala tribuna­lului. Judele Instructore Trb. Iași. MANDAT DE ADUCERE. No. 1947. Noi C. Stoica, judecătorul de instrucțiune pe lângă trib. jud. Iași, mandăm și ordonăm tuturor agenților puterei publice de a pune măna și a aduce înaintea noastră pe Haim Belferu, cu domiciliul necunoscut. Judele instructore Trib. Falciu. No. 2199. Noi Alexandru Hotnog, jude­cătorul de instrucțiune de pe lângă trib. jud. Fâlciu, mandăm și ordonăm tuturor Portă­reilor și agenților puterei publice, a aduce înaintea noastră conformănduse legei pe A­­nastasie Dinu. Fortino, fost domiciliat in co­muna Folticeni provizor și acum fugit, spre a fi ascultat asupra faptelor de care este inculpat, invităm pe toți depozitarii puterei publice a da mănă de ajutor la caz de tre­buință, pentru esecutarea mandatului de față. Judele de pace ocol. IV. din Iași. No. 2053. Prin cartea noastră de jude­cată No. 507, pronunțat la 1 Noemvrie a. c. , l’a condemnat pe d. Emil Vulpe a plăti d-lui David Rotman suma de 99 lei noi, cu procente legale de la reclamațiune, pria 20 lei noi cheltueli de judecată, cu opoziție și apelu. No............D. Moisă Marcu Stolsk­u, este citat a se prezenta in pretorul nostru in ziua de 7 Dechemvrie a. c., oara 11 dim. cănd are a se judeca procesul reclamat ds d. Nuhăm Goldestain pentru bani, la neur­­mare se va judeca in lipsă conform legei. No............D. Meer Vecselberg, este citat a se prezenta in pretorul nostru in ziua de 7 Dechemvrie a. c., oara 11 dim., când are a se judeca procesul reclamat de d. Nuhem Goldestain pentru bani, la neurmare se va judeca in lipsă conform legei. Judele de pace din Huși. No. 5216. D. Ioan Arnautu, cu domiciliul necunoscut, este citat a se prezenta in ca­mera acestui oficiu in ziua de 24 Dechem­vrie curent, vara 10 din zi, spre a se cer­ceta procesul de contravențiune format con­tra d-lor Gh. Spiridon și alta pentru maltra­tarea sa, la neurmare se va aplica rostire legei. No. 5215. D. Cosma Basgan, Vasile Sandu Grecu și Vasile Costachi Stan, cu domiciliul necunoscuți, sunt citați a se prezenta in ca­mera acestui oficiu in ziua de 24 Dechem­vrie curent, vara 10 dn zi, când urmează a se cerceta procesul de contra­vențiune, format contra d-lor pentru maltratarea d-lui loan­­ Arnăutu, la neurmare procesul se va judeca i in lipsă conform legei. Judele de pace din plasa Podoleni jud. Fălciu. No. 1563. Prin cartea de judecată penală No. 62, pronunțată de această judecătorie in ședința de 20 Noemvrie espirat, individ­u 1 Strat Arendropol cu domiciliul actualminte necunoscut, găsit culpabil pentru că a insul­tat pe evreul Meer Früher, pe baza art. 396, al. 2 din codul penal, s’au condemnat la a­­mendă pe 25 lei, in folosul casei comunale Drănceni, cu restricțiunea art. 30 codul pe­nal, și la închisoare polițienească de 10 zile, sentința este dată cu drept de opoziție la acest oficiu și apel. MANDAT DE ADUCERE. No. 1611. Noi Neculai I. Corivan, jude­cător de pace din plasa Podoleni, jud. Fâlciu, mandăm și ordonăm tuturor agenților pute­rei publice, a aduce înaintea noastră confor­mănduse legei pe Vasile Răileanu și Simion Butnariu, foști cu domiciliul in comuna Păli­­nești această plasă și acum necunoscuți, in ziua de 11 Dechemvrie curent, spre a res­­punde asupra celor ce va fi întrebat ca mar­tor, invităm pe toți depozitarii puterei pu­blice, a da mănă de ajutor la caz de tre­buință, pentru esecutarea mandatului de față. Judecătorul de pace al urbei Roman, No. 6239. D. Uie Enislag, cu domiciliul necunoscut, este citat ca in ziua de 13 De­chemvrie curent, oară 10 a. m., să se pre­zinte in pretorul nostru ca inculpat pentru contrar. art. 35 din regulam, poliției comunale la neurmare se va judeca in lipsă, conform art. 147 pr. penală, No. 6264. Prin sentința judecătorului de pace al urbei Roman, No. 730 anul curent, din 22 Noemvrie, in baza art. 396 al. 2 și 300 c. p., l’au condemnat pe d. Dimitrie Ste­­fănescu, cu domiciliul necunoscut in Româ­nia, la amendă de 25 franci in folosul casei comunale din Roman, cu aplicațiunea art. 30 c. p., in caz de insolvabilitate și la în­chisoare polițienească timp de 1 zi, pentru că au insultat pe Vasile Oboroceanu și Gh. Bernad, sentința este supuse apelului, con­form art. 169 și 171 pr. penală. Judele de pace al plasei Siretin, jud. Suceava. No. 1791. D. Meir Leib sin Marcu, de profesiune comerciant, cu domiciliul necu­noscut, este citat a se prezenta in audiența acestei judecătorii la 20 Dechem. curent, oara 10 dimineață, spre a depune ca martor la cele ce va fi întrebat, la din contra se va aplica rostirea art. 155 din pr. penală. No. 1820. D. Adam Krakovitzki, de pro­fesiune uviceriu și soția sa Maria fără pro­fesiune, ambii cu domiciliul necunoscuți, sunt citiți a se prezenta in audiența acestei ju­decătorii in ziua de 20 Dechem, curent, oara 10 de dimineață, spre a asista la judecarea procesului in care se inculpă pentru insulta d-nei Iosifina Hajic și a opune apărările lor, cunoscând că la d'n contra, se va aplica ros­tirea art. 147 din pr. penală. No. 1821. D-na Iosifina Hajec, de profe­siune liberă, cu domiciliul necunoscut, este citată a se prezenta in audiența acestei ju­decătorii la 20 Dechemvrie curent, oara 10 dimineață, spre a asista la judecarea proce­sului de contravenție, privitor pe A. Krako­­witzki și soția sa pentru insultă și a lua con­­clusiuni ca parte civilă, cunoscând că la din­­contra, se va aplica rostirea art. 147 din procedura codului penal. MANDAT DE ADUCERE. No. 1822. Noi judele de pace a plasei Siretin, județul Suceava, mandăm și ordonăm prin aceasta la toți portăreii și agenții pu­terei publice ca la 20 Dechemvrie curent, oara 10 din zi, să aducă înaintea noastră conformănduse legei pe d-na Iulia Glesner și Iulia Beniș, fără profesiune, cu domiciliul necunoscut, spre a depune ca martor la cele ce vor fi întrebate, invităm pe toți depozi­tarii puterei publice a da mănă de ajutor la caz de trebuință, pentru esecutarea man­datului de față. CURIERUL DE IASSI. CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea ordinară­ de Octomvrie 1876. Seansa din 19 Octomvrie. Presidența D-lui Primar Gr. Tuf­escu. Membrii presenți , și anume: d-nii I. N. Cantacuzino, D. Miller, I. Antoniadi, I. An­­ghelichi, A. Baronzi, D. Gherghel, G. Scor­­țescu, N. Droso, V. Botez. Absent: d. colonel Gr. Sturza. Seansa să deschide la 1% oră p. m. D. Primar. Epitropul bisericei Talpalari ne face un referat pe lângă care comunică contractul vndiiei cu d. consul austro-ungar pentru locațiunea caselor in care este așe­zată agenția. Contractul este făcut pe timp de 3 ani și cu preț de 300 galbeni pe an. Consiliul in unanimitate admite acest con­tract. D. Primar. Trecem la budget. D. Raportor I. N. Cantacuzino. Ele s’au votat cheltuelele la budgetul drumurilor, a­stăzi avem de votat veniturile. Consiliul in unanimitate votează­­ rămășița de încasat din taxa metrică pe 1875 6,000 rămășița pe anul 1876 și birje 11,000 Suma ce ave­a să mai incasa din împrumutul de 100,000 lei vo­tat in 1876 62,400 D. Raportor. Ați bine-voit pănă cr­ a vota veniturile și cheltuelele budgetului ordinar și veniturile și cheltuelele budgetului drumuri­lor. A ramas însă o chestiune la budgetul ordinar care nu s’a regulat ăncă, capitalul reținerilor funcționarilor care s’a leat anul trecut cu imprumut. S’a votat 173,000 lei tandis că nu s’a împrumutat această su­mă căci era de mai nainte parte împrumu­tată și parte in efecte publice. Consiliul au cerut de la d. casier să ne deie o lămurire căți din acești bani sunt in efecte publice, căți sunt împrumutați pe la persoane priva­te și căți s’au imprumutat comunei. Iată lă­murirea ce ne dă d. casier (cetește). D. Miller. Va să zică tot să ține­m să fa­ce pe comună datoare cu sume ce nu le-a luat. D. Drosso. Noi respingem aceasta. D. Baronzi. Cum respingem? nu respin­gem de loc. Reținerile să fac din salarile funcționarilor și postul nu poate râde vacant. Dacă cu depărtarea unui funcționar postul rămâne vacant 2—3 zile, aceasta nu face de­­căt o diferință neînsemnată. Postul nu poa­te suferi, el trebue să fie îndeplinit. . . . D. Drosso. Nu este chestiunea aceasta. D. Baronzi. Tocmai aceasta, D. Miller zi­ce că s’au pus rețineri ce nu s’au încasat. Cifra este exactă căci s’au făcut reținere din salatele tuturor funcționarilor și reținerele aceste s’au încasat de comună. D. Miller. Poate să fie exactă la 1 Ianu­arie viitor dar nu astăzi. D. Raportor. Mi să pare că vorbiți asupra unor chestiuni ce nu ne preocupă astăzi. Nu ne importă să știm la ce sumă să urcă fon­dul reținerilor; ceia ce din referatul casie­rului me lămuresc este că onor, consiliu din anul trecut, din care am făcut parte și eu, a luat cu imprumut fondul reținerilor. Vă mărturisesc înse că după explicațiunile d-lui primar am votat și eu a să trece in budget o cifră mai mare de­căt acea care să îm­prumutase in realitate. D, primar pentru a a­­coperi deficitul zice: hai să luăm fondul re­­ținerelor. Căt este fondul reținerilor;? 173,000 franci, fără să deosebească efectele publice și împrumuturi făcute la persoane private, și consiliul votează să se împrumute de comu­nă acest fond. Nota bine, când am votat a­­ceastă cifră banii erau deja cheltuiți, așa in­cât acesta au fost un vot force de indemni­tate ce i’am dat d-lui primar. Acuma ce es­te de făcut? să facem ce n’am făcut atunce, să deosebim efectele și banii ce s’au împru­mutat la persoane private și să se considere ca datorie a comunei numai aceia ce in ade­văr s’au împrumutat de comună și aceștia se’i plătim. Ați văd­ut tare bine d-lor, că eu in bud­getul cheltuelelor n’am putut pune acest ca­pital cu toate că comuna să obligase se’l re­­stituiască in anul viitor, dar pentru că nu a­­vem banii am pus numai procentele capita­lului ce P am întrebuințat. Acuma d. casier trebue să ne spue lămurit căti bani s’au în­trebuințat de comună din fondul pensiunelor și pentru acești bani trebue să punem pro­cente. D. Miller. D-lor, după referatul d-lui ca­sier recunoașteți și Dv. că comuna n’a bene­ficiat de împrumutul făcut din fondul pensii­lor, nu’și a intimpinat nevoile ce le avea și pentru care a alergat la acest imprumut, pen­tru că fondul pensiilor n’avea bani și co­muna a împrumutat o ficție. Pretindeți și poate aveți dreptate, că dacă veți scăde 29.000 lei cei­l­alți bani ’i recunoașteți ca datorie bună a comunei, eu ănsă aș zice: bagați bine de samă că trebue să mai reduceți pe lăngă 29,000 lei și reținerile anului curent și atunci cifra de 17,000 franci ce ați pus pentru procente să mi eșurează cu mult. D. Anghelichi. D-lor consilieri, mi să pare că chestiunea să simplifică. Ce am luat noi din fondul pensiunelor? Am luat 173,000 lei, după cum s’a trecut in budgetul anului curent ? nu. Căt am luat ? mi să pare că am luat o sumă de 119,000 lei însă și aceasta n’am luat’o odată in numerătoare căci nu era in casă toată suma. D. Raportor. S’a cheltuit, cum nu era? D. Anghelichi. Fondul pensiilor este un fond a­parte, este o proprietate a funcțio­narilor comunei asupra căruia primăria n’are de­căt dreptul de administrațiune. Acest ca­pital comuna l’a luat cu imprumut pentru a­­nul acesta. Să pretinde însă că s’a luat mai mult, și astăzi noi voim să știm căt anume a luat comuna. S’a zis că a luat 173,000 lei, dar n’a luat de­căt 119,000 lei și pentru su­ma aceasta zic și eu să plătim procente dar nu pentru 173,000. D. Miller. Mă ertați că vă intrprump. Du­pă d. casier comuna a luat 119,000 însă du­pă mine n’a luat mai mult de 114,000. D. Raportor. In adevăr 119,000 lei să zi­ce că c’au cheltuit; mai sunt apoi 23,000 re­ținerile anului 1876 care au început a se’n­­casa și care s’au cheltuit de comună. D. Anghelschi. Ce avem cu rețenerile ? re­ținerele să fac pe fie­care lună și reținerile anului curent nici n’am putut a le împru­muta pentru că anul nici nu s’a sfirșit incă. Cum putem plăti procente pentru niște bani ce nu s’au luat de comună ? D. Antoniadi. Să presupunem că salarele nu să plătesc de la Iulie până la 1 ianuarie 1877 și prin urmare nu să fac nici rețineri, dar de la Ianuarie anul curent și pănă la Iulie s’au plătit salarele și reținerile s’au cheltuit de comună. Dacă comuna le-a luat voiți să nu plăttiască procente pe anul 1877 ? D. Anghelichi. Reținerile s’au făc­ut și s’au încasat, dar s’au încasat pentru fondul pen­siunelor nu pentru noi. D. Raportor. Vă’nșalați. D. Anghelichi. Referatul d-lui casier zice așa. D. Raportor. N’ați luat aminte cănd s’a cetit referatul. Votul consiliului comunal la 1875 care a fost? consiliul a întrebat care este capitalul reținerilor? S’a zis că sunt a­­tăța bani in numerătoare, după aceia să zice: mai avem încă ceva. Noi n’am văd­ut ce era, dar d. primar ne a esplicat așa și noi am votat, și după esplicațiunile d-lui primar am votat și reținerile anului curent și toate la un loc fac 173,000 lei, fără să ni să spue că din acești bani parte sunt împrumutați parte sunt in efecte publice. D Miller. Am fost induși in eroare. Nu ni s’a explicat lucrul. B. Raportor:. Noi am fost induși in eroa­re dar tot noi trebue să rectificăm eroarea. Vedeți d-lor, că in viderea votului consiliului să consideră ca împrumutați din casa pensi­unelor 173,000 lei. Acuma noi venim să dis­cutăm și să discoperim că n’am împrumutat 173,000 lei. Căt privește cei 25,000 lei ce sunt in efecte publice înțeleg foarte bine ca și Dv. că dacă nu s’au întrebuințat de comună nu să pot considera ca împrumutați, dar ce s’a întrebuințat de noi ? venitul acelor 25 000 lei. S’au mai întrebuințat de comună 5,000 lei încasați de la biserica Sf. Gheorghe (Lo­­zonsehi); asemenea s’au mai încasat și prin urmare s’au cheltuit reținerile ce s’au făcut la salatele funcționarilor de la 1 Ianuarie 1876 pănă la 1 Ianuarie 1877, care in vir­tutea votului consiliului și a budgetului să consideră ca împrumutate de comună. D. Anghelichi. D. Cantacuzino lămurește foarte bine chestiunea, dar dacă s’au chel­tuit de comună banii încasați de la biserica Sf. Gheorghe și reținerile făcute in 1876, a­­tunci nu putem plăti procente de căt de la data de cănd s’au încasat acești bani. D. Raportor. Și anul trecut am spus și spun și anul acesta că eu sunt foarte slab in socotele; dar anul acesta mi s’au mai lumi­nat crierii și ved­em clar. Acuma ved gre­­șala ce s’a făcut anul trecut, căci noi ne-am împrumutat cu banii ce erau deja împrumu­tați pe la alte persoane, cu banii ce erau in efecte publice și cu reținerile nu numai acele ce erau in ladă dar și cu acele ce urmau să se facă in cursul anului și toate aceste sume la un loc fac 173,000 lei. D. Antoniadi. Comisiunea budgetară a luat aceste cifre de bune și in acea comisiune au­ fost și Dv. Iată semnătura d-voastre (arată). D. Raportor. Dar d-ta, care erai ajutor de primar de ce n’ai dat nici­ o lămurire? D. Antoniadi. Ați cerut lămuriri și nu vi s’au dat? D. Raportor. Eu dacă am lucrat in comi­siunea budgetară n’am fost nici primar nici ajutor de primar, și am fost inșalat căci Dv. nu’mi ați dat nici­ o lămurire. B. Antoniadi. Nu răcniți d-le Cantacuzino, și fiți calm in discuțiune. Cănd subscrie ci­neva o lucrare trebue să fie convins. D. Raportor. N’ați știut ce faceți și astăzi ziceți că nu v’am cerut lămuriri. D. Primar. Sas­iți discuțiunile de animo­zitate. D. Baronzi. Comisiunea budgetară a lucrat in mare parte după lămuririle date de pri­mar. D­ Antoniadi a înlocuit pe d. Gane și a dat informațiuni ce nu erau exacte și con­siliul a făcut mare greșală că v’au crezut pe cuvânt. Dar nu este numai eroare asupra ca­pitalului împrumutat ci și asupra procente­lor căci după cum a spus foarte bine d. An­ghelichi, s’a făcut un împrumut, de cănd trebue să curgă procentele ? de sigur că din momentul de cănd ați luat banii. Insé a­­tunce cum puteți plăti procente pentru reți­nerile ce urmau să se facă in cursul anului 1876 cănd de acele rețineri comuna nu s’a folosit de la 1 Ianuarie 1876? Consiliul după propunerea d-lui Angheli­chi, in unanimitate hotărăște că comisiunea budgetară să facă o lămurire detailată des­pre toate sumele ce trebue să se considere ca împrumutate de comună din fondul pen­siilor și această lămurire să se prezinte in seamsa de măne. D. Raportor. Fiind­că măne eu plec, da­­ți’mi voe să continuu cu budgetul. Avem a ne ocupa atăt cu rămășițele din anul trecut căt și cu acoperirea deficitului ce rezultă la budgetul drumurilor. Fiind­că n’am sfirșit încă cu fondul pensiunelor, nu putem ști a­­nume care este deficitul anului curent care apasă asupra anului viitor. Dr. ánse știți că deficitul este mare. Am gândit mult la mijloacele pentru aco­perirea acestui deficit; dar nu este alt mij­loc de­căt să creăm oare­care venituri nouă care toate să sue la suma de 172.300 lei. Aceste venituri sunt votate încă din anul trecut dar nu s’au supus Camerei pănă a­­cuma; pot înse să vă spun că ele nu sunt nici­cum vexatorii pentru cetățeni. Așa avem venitul peilor, din care comuna poate să pro­fite fără să jignească pe nimeni; avem taxa asupra sodei, care de asemene nu este impo­­vorătoare, și alte taxe care aveți să le videți îndată. S’au fost pus anul trecut o taxă a­­supra datelor și s’a pus o taxă mai mică și asupra celor ce nu primesc date; dar acea­stă taxă comisiunea n’a admis’o căci n’a ga­­sit’o dreaptă. Asupra divorsurilor n’am pus o taxă mare cu toate că o taxă mai mare ar fi un frîu pentru bărbații care’și leapădă fe­meile sau pentru femeile care’și leapădă băr­bații. Dar veți zice că veniturile ce le vor adu­ce aceste taxe nu sunt suficiente pentru a­­coperirea deficitului. Așa este, dar aceste venituri vor acoperi anuitatea unui imprumut ce ne trebue să facem, căci fără un impru­­mut nu puteți acoperi deficitul. Anul trecut s’au votat mai multe taxe, dar trebue să ne mărturisesc că am șters mai multe care să păreau a fi vexatorii, cum este finul și altele și am lasat numai pe acele ce nu fac nici o jignire cetățenilor. Consiliul in unanimitate votează: Eră evident, că un­ discurs, atăt de plin de avizuri, trebuia să producă un efect neașteptat dar și foarte lămuritor in apele turburi ale orientului. Alaltă­ieri după amiazăzi trâmbițele din Constantinopole au sunat o pace. In­­/13 Decemvrie sau inceput se vede pre­liminariile conferenței sub președința lui Ignatief. In acestea s’au luat boteriri u­­nanime din partea tuturor puterilor, al căror sens se zice că e următoriul: 1) O rectificare de margini prin ce­siunea cătră Muntenegru a două­sprezece districte din Herțegovina. Aceste distric­te nu credem să fie mai mari de­căt plașile la noi. 2) Evacuarea imediată a teritoriului sârbesc, prelungirea amistițiului pănă la încheierea păcii și cedarea micului Zvor­­nic, loc care de jure și este al Serbiei, și pe care Turcii l-au ținut fără răn­­duială pănă acuma. 3) In fine Bulgaria va căpăta un gu­­vernor creștin, iar Rusia primește din parte­ și, ca ocuparea acelei provinții să se facă de cătră trupele unui stat cu ne­utralitatea garantată de Europa, ca un cu­vânt de un stat, care să fie in condiți­ile Sintereilsau a Belgiei. Un alt stat iise in asemenea condiții nu mai este, de­căt doar România. Țara noastră intr’adever­e avizată la neutra­litate prin natura ei—remăne numai ca Europa să-i deie acuma toate garanțiile neutralității sale, intre cari ștergerea va­salității sale nominale față cu înalta Poar­tă este cea de’ntăi. Se poate deci cum­­că trupele românești să fie chemate la misiunea onorifică de-a ocupa Bulgaria pănă la realizarea reformelor. Știrile de mai sus le dăm se’nțelege sub toată reserva, și lăsăm ca vremea și discuțiile membrilor conferenței să li dee corectura necesară. Destul numai, că vorbele sihastrului de la Yarzin au început să-și aibă efectele bine-facătoare și să calmeze o prea mare și interesată încordare din partea puterilor, cari sunt direct amestecate in afacerile turcești. Lei B. ___Lei Taxa la peile de vite . . . 36,000 arenda imașului Frumoasa . . 1,800 Taxa pe sifoanele cu apă de sodă 30,000 „ tăerei vitelor după taxele comunei București.............................41,000 Taxa datelor.............................. 20,000 „ diversurilor.............................1,500 adaosul la jugărit și transit . . 30,000 taxa cimitirelor.............................12,000 Seansa să ridică la 4 ore. PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Răspunsul (publicat in revista esternă) a principelui Bismarck la interpelația de­putatului Richter, a făcut atâtea semne vecinilor imperiului incăt trebuia să pro­ducă o lămurire a situației. Întăiu principele a pronunțat cuvân­­tul mare, că dacă deputatul Richter ar putea proba aserțiunea sa (că Rusia do­rește cuceriri) atunci politica intregei Europe ar fi alta. Până acuma ánse, ne­­fiind față decât declararea impöratului Alexandru, că din parte­ și renunță la ori­ce cucerire, principele crede, că nu are nimenea dreptul de a se indoi încă de sfințenia acelui cuvânt de onoare. Ru­sia e caracterizată prin cuvintele princi­pelui, că o mandatară a Europei, che­mată a realiza in Turcia reformele in fa­voarea creștinilor, pe cari le doresc toate puterile creștine in unanimitate. Deci mi­siunea conferenței din Constantinopole era asemenea desemnată in conturile ei principale — adecă , ea are a determina forma, sub care realizarea acelor schim­bări să se și asigure pe deplin. Numai in caz de neunire sau de a resistența a porții de­ a pune in aplicare concluziile acelora, Rusia ar fi putut precede lua sponte, pentru a crea garanțiile cum am zice materiale pentru punerea in lucra­re a dorințelor Europei. Afară de acestea cancelariul au dat a înțelege, că Germania nu are in Orient interese, ce-ar fi equivalente cu ind­e­­eturile neslăb­ite ale unui mușchetar din Po­merania. Această insamnă iise, că ori­care din­amicii Germaniei ar încerca să câș­tige in Orient foloase pentru sine, va fi lăsat in voia sorții sale, in voia tuturor complicațiilor, la cari ar da naștere. A­­cest aviz au fost făcut atăt Angliei, căt și Rusiei. Pentru o situație cu totul nouă Germania și păstrează deplina libertate de acțiune și nu promite nici unui amic alianța contra celui last­ amic. Revista Esternă Sosindu-ne procesul-verbal al ședinței din 5 Dec. a. c. al Reichsrath-ului german, in care principele cancelariu a răspuns la inter­pelația deputatului Richter, privitoare la per­cepția taxelor vamale in aur din partea gu­vernului rusesc, redăm și noi (din lipsă de spațiu nu in extenso) atăt interpelația căt și respunsul cancelariului. Se știe că Rusia, de vr-o cătă­va vreme, a dispus ca toate taxele vamale să se per­ceapă de la 1 ianuarie inainte in aur. De­putatul R­chter a interpelat deci pe cance­lariu, ce măsuri are de gând să ia in privi­rea aceasta și și-au motivat întrebarea sa astfel: Nu numai mărimea tarifului vamal al Rusiei, ci asemenea mânuirea și interpreta­rea arbitrară a legilor vamale din partea am­ploiaților rusești, au dat adesea loc la plân­geri in parlamentul german. In urmă insă mai vine și ordinul guvernului rusesc, ca cu începere de la anul nou să se perceapă vă­mile numai in aur sau in cupoane, ce repre­­sentează aur, deci sporirea taxelor de im­port cu mai mult de 30 procente. Măsura e cu deosebire aspră, pentru că vine pe ne­așteptate și se execută in grabă. Ea aduce daune mai ales furniturelor, incheiete pentru multă vreme și cu prețuri hotărite de mai nainte. Interpelantul rizează furniturele de șine și fierării contractate in Westfalia și întemeiate pe credința stabilității in politica vamală a Rusiei, apoi spune, că interesele de export ale Germaniei sunt mult mai mult avizate a­­supra Rusiei, de­căt acelea a ori­cărei alte țări. După ce critică, din punctul său de vedere liber-schimbist, politica comercială a Rusiei, prin renumita și unilaterala teorie a esploatării consumentului, D. Richter tredeie că asemenea măsuri nu sunt proprii de a deștepta simpatia vechilor amici ai Rusiei pentru politica sa. Și dacă iu contra unei asemenea politici vamale, Germania nu poate face nimic, pericolul pentru industria ei de­vine și mai mare, cănd o și mai mare lățire a teritorului rusesc ar mai adauge nouă țări supuse aceluiași sistem vamal și devenite ne­accesibile industriei germane. Fraza atribuită cancelariului, că cestiunea orientală are așa de puțină însemnătate pen­tru Germania, pe cătă inr­arire are asupra prețului și produsului unui pogon de pă­­mănt din Pomerania, Richter crede că e din ciclul acelor povești cu cari se împresură sa genere petrecerea la țară a princepelui-can­­celariu. Prin urmare dorește, ca declarația principelui să nu mai lese nici o îndoială, că guvernul imperial nu va privi dispoziția va­mală rusească ca o măsură aptă, de­ a asi­gură descalb­irea pacifică a culturei europene. Principele au respins, îndestul de iritat, cam următoarele: Cănd am văzut interpela­ția, cu întrebarea „ce are de gănd să facă cancelariul in această privire?“, am crezut de n’ar fi bine să intreb pe­ o autoritate mai competentă in materii economice de ex. pe D. interpelant, dacă nu știe vre­un mijloc, ca să nu ajute in cestiune. D-sa insă a pre­ferat a mă acuză de indiferentism pe tere­nul politicei economice, o acuzare pe care i o intere in plus pe terenul politicei pure. Așteptasem, ca să nu deie măcar unele sem­ne despre ceia ce ar trebui să facă guver­nul in această cestiune; dar după ce i-am auzit expunerea de motive, m’am indoit, dacă știe macar ce ar trebui să se facă in a­­ceasta direcție, și dacă nu cumva inter-

Next