Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1876 (Anul 9, Nr. 74-141)
1876-12-03 / nr. 132
din penal, pentru că a lovit cu voință pe Mendel Marca Dorneanu și soția Ghitia, și fiindcă domiciliul actual a numitului nu se cunoaște, se publică aceasta spre cunoștința sa, cunoscând că de la data Ioței are dreptul de apel și oposițiune, conform art. 198 și 183 din pr. penală. Tribunalul județului Suceava, No. 2520. In conformitatea art. 219 din codul civil, primind reclamațiunea D-lui Dimitrie Grigorescu, contra consoartei sale Elisabeta Grigorescu pentru divorț, se ordonă părătei Elisabeta Grigorescu, cu domiciliul necunoscut, ca la 13 a lunei ianuarie anul viitor 1877, să se prezinte înaintea acestui tribunal, spre a se aplica rostirea art. 220 din zisul cod, tot odată se anunță că ordonanța cătră numita, împreună cu copia inctierei de infățoșare s’a afișat in sala tribunalului. Judele Instructore Trb. Iași. MANDAT DE ADUCERE. No. 1947. Noi C. Stoica, judecătorul de instrucțiune pe lângă trib. jud. Iași, mandăm și ordonăm tuturor agenților puterei publice de a pune măna și a aduce înaintea noastră pe Haim Belferu, cu domiciliul necunoscut. Judele instructore Trib. Falciu. No. 2199. Noi Alexandru Hotnog, judecătorul de instrucțiune de pe lângă trib. jud. Fâlciu, mandăm și ordonăm tuturor Portăreilor și agenților puterei publice, a aduce înaintea noastră conformănduse legei pe Anastasie Dinu. Fortino, fost domiciliat in comuna Folticeni provizor și acum fugit, spre a fi ascultat asupra faptelor de care este inculpat, invităm pe toți depozitarii puterei publice a da mănă de ajutor la caz de trebuință, pentru esecutarea mandatului de față. Judele de pace ocol. IV. din Iași. No. 2053. Prin cartea noastră de judecată No. 507, pronunțat la 1 Noemvrie a. c. , l’a condemnat pe d. Emil Vulpe a plăti d-lui David Rotman suma de 99 lei noi, cu procente legale de la reclamațiune, pria 20 lei noi cheltueli de judecată, cu opoziție și apelu. No............D. Moisă Marcu Stolsku, este citat a se prezenta in pretorul nostru in ziua de 7 Dechemvrie a. c., oara 11 dim. cănd are a se judeca procesul reclamat ds d. Nuhăm Goldestain pentru bani, la neurmare se va judeca in lipsă conform legei. No............D. Meer Vecselberg, este citat a se prezenta in pretorul nostru in ziua de 7 Dechemvrie a. c., oara 11 dim., când are a se judeca procesul reclamat de d. Nuhem Goldestain pentru bani, la neurmare se va judeca in lipsă conform legei. Judele de pace din Huși. No. 5216. D. Ioan Arnautu, cu domiciliul necunoscut, este citat a se prezenta in camera acestui oficiu in ziua de 24 Dechemvrie curent, vara 10 din zi, spre a se cerceta procesul de contravențiune format contra d-lor Gh. Spiridon și alta pentru maltratarea sa, la neurmare se va aplica rostire legei. No. 5215. D. Cosma Basgan, Vasile Sandu Grecu și Vasile Costachi Stan, cu domiciliul necunoscuți, sunt citați a se prezenta in camera acestui oficiu in ziua de 24 Dechemvrie curent, vara 10 dn zi, când urmează a se cerceta procesul de contravențiune, format contra d-lor pentru maltratarea d-lui loan Arnăutu, la neurmare procesul se va judeca i in lipsă conform legei. Judele de pace din plasa Podoleni jud. Fălciu. No. 1563. Prin cartea de judecată penală No. 62, pronunțată de această judecătorie in ședința de 20 Noemvrie espirat, individu 1 Strat Arendropol cu domiciliul actualminte necunoscut, găsit culpabil pentru că a insultat pe evreul Meer Früher, pe baza art. 396, al. 2 din codul penal, s’au condemnat la amendă pe 25 lei, in folosul casei comunale Drănceni, cu restricțiunea art. 30 codul penal, și la închisoare polițienească de 10 zile, sentința este dată cu drept de opoziție la acest oficiu și apel. MANDAT DE ADUCERE. No. 1611. Noi Neculai I. Corivan, judecător de pace din plasa Podoleni, jud. Fâlciu, mandăm și ordonăm tuturor agenților puterei publice, a aduce înaintea noastră conformănduse legei pe Vasile Răileanu și Simion Butnariu, foști cu domiciliul in comuna Pălinești această plasă și acum necunoscuți, in ziua de 11 Dechemvrie curent, spre a respunde asupra celor ce va fi întrebat ca martor, invităm pe toți depozitarii puterei publice, a da mănă de ajutor la caz de trebuință, pentru esecutarea mandatului de față. Judecătorul de pace al urbei Roman, No. 6239. D. Uie Enislag, cu domiciliul necunoscut, este citat ca in ziua de 13 Dechemvrie curent, oară 10 a. m., să se prezinte in pretorul nostru ca inculpat pentru contrar. art. 35 din regulam, poliției comunale la neurmare se va judeca in lipsă, conform art. 147 pr. penală, No. 6264. Prin sentința judecătorului de pace al urbei Roman, No. 730 anul curent, din 22 Noemvrie, in baza art. 396 al. 2 și 300 c. p., l’au condemnat pe d. Dimitrie Stefănescu, cu domiciliul necunoscut in România, la amendă de 25 franci in folosul casei comunale din Roman, cu aplicațiunea art. 30 c. p., in caz de insolvabilitate și la închisoare polițienească timp de 1 zi, pentru că au insultat pe Vasile Oboroceanu și Gh. Bernad, sentința este supuse apelului, conform art. 169 și 171 pr. penală. Judele de pace al plasei Siretin, jud. Suceava. No. 1791. D. Meir Leib sin Marcu, de profesiune comerciant, cu domiciliul necunoscut, este citat a se prezenta in audiența acestei judecătorii la 20 Dechem. curent, oara 10 dimineață, spre a depune ca martor la cele ce va fi întrebat, la din contra se va aplica rostirea art. 155 din pr. penală. No. 1820. D. Adam Krakovitzki, de profesiune uviceriu și soția sa Maria fără profesiune, ambii cu domiciliul necunoscuți, sunt citiți a se prezenta in audiența acestei judecătorii in ziua de 20 Dechem, curent, oara 10 de dimineață, spre a asista la judecarea procesului in care se inculpă pentru insulta d-nei Iosifina Hajic și a opune apărările lor, cunoscând că la d'n contra, se va aplica rostirea art. 147 din pr. penală. No. 1821. D-na Iosifina Hajec, de profesiune liberă, cu domiciliul necunoscut, este citată a se prezenta in audiența acestei judecătorii la 20 Dechemvrie curent, oara 10 dimineață, spre a asista la judecarea procesului de contravenție, privitor pe A. Krakowitzki și soția sa pentru insultă și a lua conclusiuni ca parte civilă, cunoscând că la dincontra, se va aplica rostirea art. 147 din procedura codului penal. MANDAT DE ADUCERE. No. 1822. Noi judele de pace a plasei Siretin, județul Suceava, mandăm și ordonăm prin aceasta la toți portăreii și agenții puterei publice ca la 20 Dechemvrie curent, oara 10 din zi, să aducă înaintea noastră conformănduse legei pe d-na Iulia Glesner și Iulia Beniș, fără profesiune, cu domiciliul necunoscut, spre a depune ca martor la cele ce vor fi întrebate, invităm pe toți depozitarii puterei publice a da mănă de ajutor la caz de trebuință, pentru esecutarea mandatului de față. CURIERUL DE IASSI. CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea ordinară de Octomvrie 1876. Seansa din 19 Octomvrie. Presidența D-lui Primar Gr. Tufescu. Membrii presenți , și anume: d-nii I. N. Cantacuzino, D. Miller, I. Antoniadi, I. Anghelichi, A. Baronzi, D. Gherghel, G. Scorțescu, N. Droso, V. Botez. Absent: d. colonel Gr. Sturza. Seansa să deschide la 1% oră p. m. D. Primar. Epitropul bisericei Talpalari ne face un referat pe lângă care comunică contractul vndiiei cu d. consul austro-ungar pentru locațiunea caselor in care este așezată agenția. Contractul este făcut pe timp de 3 ani și cu preț de 300 galbeni pe an. Consiliul in unanimitate admite acest contract. D. Primar. Trecem la budget. D. Raportor I. N. Cantacuzino. Ele s’au votat cheltuelele la budgetul drumurilor, astăzi avem de votat veniturile. Consiliul in unanimitate votează rămășița de încasat din taxa metrică pe 1875 6,000 rămășița pe anul 1876 și birje 11,000 Suma ce avea să mai incasa din împrumutul de 100,000 lei votat in 1876 62,400 D. Raportor. Ați bine-voit pănă cr a vota veniturile și cheltuelele budgetului ordinar și veniturile și cheltuelele budgetului drumurilor. A ramas însă o chestiune la budgetul ordinar care nu s’a regulat ăncă, capitalul reținerilor funcționarilor care s’a leat anul trecut cu imprumut. S’a votat 173,000 lei tandis că nu s’a împrumutat această sumă căci era de mai nainte parte împrumutată și parte in efecte publice. Consiliul au cerut de la d. casier să ne deie o lămurire căți din acești bani sunt in efecte publice, căți sunt împrumutați pe la persoane private și căți s’au imprumutat comunei. Iată lămurirea ce ne dă d. casier (cetește). D. Miller. Va să zică tot să ținem să face pe comună datoare cu sume ce nu le-a luat. D. Drosso. Noi respingem aceasta. D. Baronzi. Cum respingem? nu respingem de loc. Reținerile să fac din salarile funcționarilor și postul nu poate râde vacant. Dacă cu depărtarea unui funcționar postul rămâne vacant 2—3 zile, aceasta nu face decăt o diferință neînsemnată. Postul nu poate suferi, el trebue să fie îndeplinit. . . . D. Drosso. Nu este chestiunea aceasta. D. Baronzi. Tocmai aceasta, D. Miller zice că s’au pus rețineri ce nu s’au încasat. Cifra este exactă căci s’au făcut reținere din salatele tuturor funcționarilor și reținerele aceste s’au încasat de comună. D. Miller. Poate să fie exactă la 1 Ianuarie viitor dar nu astăzi. D. Raportor. Mi să pare că vorbiți asupra unor chestiuni ce nu ne preocupă astăzi. Nu ne importă să știm la ce sumă să urcă fondul reținerilor; ceia ce din referatul casierului me lămuresc este că onor, consiliu din anul trecut, din care am făcut parte și eu, a luat cu imprumut fondul reținerilor. Vă mărturisesc înse că după explicațiunile d-lui primar am votat și eu a să trece in budget o cifră mai mare decăt acea care să împrumutase in realitate. D, primar pentru a acoperi deficitul zice: hai să luăm fondul reținerelor. Căt este fondul reținerilor;? 173,000 franci, fără să deosebească efectele publice și împrumuturi făcute la persoane private, și consiliul votează să se împrumute de comună acest fond. Nota bine, când am votat această cifră banii erau deja cheltuiți, așa incât acesta au fost un vot force de indemnitate ce i’am dat d-lui primar. Acuma ce este de făcut? să facem ce n’am făcut atunce, să deosebim efectele și banii ce s’au împrumutat la persoane private și să se considere ca datorie a comunei numai aceia ce in adevăr s’au împrumutat de comună și aceștia se’i plătim. Ați vădut tare bine d-lor, că eu in budgetul cheltuelelor n’am putut pune acest capital cu toate că comuna să obligase se’l restituiască in anul viitor, dar pentru că nu avem banii am pus numai procentele capitalului ce P am întrebuințat. Acuma d. casier trebue să ne spue lămurit căti bani s’au întrebuințat de comună din fondul pensiunelor și pentru acești bani trebue să punem procente. D. Miller. D-lor, după referatul d-lui casier recunoașteți și Dv. că comuna n’a beneficiat de împrumutul făcut din fondul pensiilor, nu’și a intimpinat nevoile ce le avea și pentru care a alergat la acest imprumut, pentru că fondul pensiilor n’avea bani și comuna a împrumutat o ficție. Pretindeți și poate aveți dreptate, că dacă veți scăde 29.000 lei ceilalți bani ’i recunoașteți ca datorie bună a comunei, eu ănsă aș zice: bagați bine de samă că trebue să mai reduceți pe lăngă 29,000 lei și reținerile anului curent și atunci cifra de 17,000 franci ce ați pus pentru procente să mi eșurează cu mult. D. Anghelichi. D-lor consilieri, mi să pare că chestiunea să simplifică. Ce am luat noi din fondul pensiunelor? Am luat 173,000 lei, după cum s’a trecut in budgetul anului curent ? nu. Căt am luat ? mi să pare că am luat o sumă de 119,000 lei însă și aceasta n’am luat’o odată in numerătoare căci nu era in casă toată suma. D. Raportor. S’a cheltuit, cum nu era? D. Anghelichi. Fondul pensiilor este un fond aparte, este o proprietate a funcționarilor comunei asupra căruia primăria n’are decăt dreptul de administrațiune. Acest capital comuna l’a luat cu imprumut pentru anul acesta. Să pretinde însă că s’a luat mai mult, și astăzi noi voim să știm căt anume a luat comuna. S’a zis că a luat 173,000 lei, dar n’a luat decăt 119,000 lei și pentru suma aceasta zic și eu să plătim procente dar nu pentru 173,000. D. Miller. Mă ertați că vă intrprump. După d. casier comuna a luat 119,000 însă după mine n’a luat mai mult de 114,000. D. Raportor. In adevăr 119,000 lei să zice că c’au cheltuit; mai sunt apoi 23,000 reținerile anului 1876 care au început a se’ncasa și care s’au cheltuit de comună. D. Anghelschi. Ce avem cu rețenerile ? reținerele să fac pe fiecare lună și reținerile anului curent nici n’am putut a le împrumuta pentru că anul nici nu s’a sfirșit incă. Cum putem plăti procente pentru niște bani ce nu s’au luat de comună ? D. Antoniadi. Să presupunem că salarele nu să plătesc de la Iulie până la 1 ianuarie 1877 și prin urmare nu să fac nici rețineri, dar de la Ianuarie anul curent și pănă la Iulie s’au plătit salarele și reținerile s’au cheltuit de comună. Dacă comuna le-a luat voiți să nu plăttiască procente pe anul 1877 ? D. Anghelichi. Reținerile s’au făcut și s’au încasat, dar s’au încasat pentru fondul pensiunelor nu pentru noi. D. Raportor. Vă’nșalați. D. Anghelichi. Referatul d-lui casier zice așa. D. Raportor. N’ați luat aminte cănd s’a cetit referatul. Votul consiliului comunal la 1875 care a fost? consiliul a întrebat care este capitalul reținerilor? S’a zis că sunt atăța bani in numerătoare, după aceia să zice: mai avem încă ceva. Noi n’am vădut ce era, dar d. primar ne a esplicat așa și noi am votat, și după esplicațiunile d-lui primar am votat și reținerile anului curent și toate la un loc fac 173,000 lei, fără să ni să spue că din acești bani parte sunt împrumutați parte sunt in efecte publice. D Miller. Am fost induși in eroare. Nu ni s’a explicat lucrul. B. Raportor:. Noi am fost induși in eroare dar tot noi trebue să rectificăm eroarea. Vedeți d-lor, că in viderea votului consiliului să consideră ca împrumutați din casa pensiunelor 173,000 lei. Acuma noi venim să discutăm și să discoperim că n’am împrumutat 173,000 lei. Căt privește cei 25,000 lei ce sunt in efecte publice înțeleg foarte bine ca și Dv. că dacă nu s’au întrebuințat de comună nu să pot considera ca împrumutați, dar ce s’a întrebuințat de noi ? venitul acelor 25 000 lei. S’au mai întrebuințat de comună 5,000 lei încasați de la biserica Sf. Gheorghe (Lozonsehi); asemenea s’au mai încasat și prin urmare s’au cheltuit reținerile ce s’au făcut la salatele funcționarilor de la 1 Ianuarie 1876 pănă la 1 Ianuarie 1877, care in virtutea votului consiliului și a budgetului să consideră ca împrumutate de comună. D. Anghelichi. D. Cantacuzino lămurește foarte bine chestiunea, dar dacă s’au cheltuit de comună banii încasați de la biserica Sf. Gheorghe și reținerile făcute in 1876, atunci nu putem plăti procente de căt de la data de cănd s’au încasat acești bani. D. Raportor. Și anul trecut am spus și spun și anul acesta că eu sunt foarte slab in socotele; dar anul acesta mi s’au mai luminat crierii și vedem clar. Acuma ved greșala ce s’a făcut anul trecut, căci noi ne-am împrumutat cu banii ce erau deja împrumutați pe la alte persoane, cu banii ce erau in efecte publice și cu reținerile nu numai acele ce erau in ladă dar și cu acele ce urmau să se facă in cursul anului și toate aceste sume la un loc fac 173,000 lei. D. Antoniadi. Comisiunea budgetară a luat aceste cifre de bune și in acea comisiune au fost și Dv. Iată semnătura d-voastre (arată). D. Raportor. Dar d-ta, care erai ajutor de primar de ce n’ai dat nici o lămurire? D. Antoniadi. Ați cerut lămuriri și nu vi s’au dat? D. Raportor. Eu dacă am lucrat in comisiunea budgetară n’am fost nici primar nici ajutor de primar, și am fost inșalat căci Dv. nu’mi ați dat nici o lămurire. B. Antoniadi. Nu răcniți d-le Cantacuzino, și fiți calm in discuțiune. Cănd subscrie cineva o lucrare trebue să fie convins. D. Raportor. N’ați știut ce faceți și astăzi ziceți că nu v’am cerut lămuriri. D. Primar. Sasiți discuțiunile de animozitate. D. Baronzi. Comisiunea budgetară a lucrat in mare parte după lămuririle date de primar. D Antoniadi a înlocuit pe d. Gane și a dat informațiuni ce nu erau exacte și consiliul a făcut mare greșală că v’au crezut pe cuvânt. Dar nu este numai eroare asupra capitalului împrumutat ci și asupra procentelor căci după cum a spus foarte bine d. Anghelichi, s’a făcut un împrumut, de cănd trebue să curgă procentele ? de sigur că din momentul de cănd ați luat banii. Insé atunce cum puteți plăti procente pentru reținerile ce urmau să se facă in cursul anului 1876 cănd de acele rețineri comuna nu s’a folosit de la 1 Ianuarie 1876? Consiliul după propunerea d-lui Anghelichi, in unanimitate hotărăște că comisiunea budgetară să facă o lămurire detailată despre toate sumele ce trebue să se considere ca împrumutate de comună din fondul pensiilor și această lămurire să se prezinte in seamsa de măne. D. Raportor. Fiindcă măne eu plec, dați’mi voe să continuu cu budgetul. Avem a ne ocupa atăt cu rămășițele din anul trecut căt și cu acoperirea deficitului ce rezultă la budgetul drumurilor. Fiindcă n’am sfirșit încă cu fondul pensiunelor, nu putem ști anume care este deficitul anului curent care apasă asupra anului viitor. Dr. ánse știți că deficitul este mare. Am gândit mult la mijloacele pentru acoperirea acestui deficit; dar nu este alt mijloc decăt să creăm oarecare venituri nouă care toate să sue la suma de 172.300 lei. Aceste venituri sunt votate încă din anul trecut dar nu s’au supus Camerei pănă acuma; pot înse să vă spun că ele nu sunt nicicum vexatorii pentru cetățeni. Așa avem venitul peilor, din care comuna poate să profite fără să jignească pe nimeni; avem taxa asupra sodei, care de asemene nu este impovorătoare, și alte taxe care aveți să le videți îndată. S’au fost pus anul trecut o taxă asupra datelor și s’a pus o taxă mai mică și asupra celor ce nu primesc date; dar această taxă comisiunea n’a admis’o căci n’a gasit’o dreaptă. Asupra divorsurilor n’am pus o taxă mare cu toate că o taxă mai mare ar fi un frîu pentru bărbații care’și leapădă femeile sau pentru femeile care’și leapădă bărbații. Dar veți zice că veniturile ce le vor aduce aceste taxe nu sunt suficiente pentru acoperirea deficitului. Așa este, dar aceste venituri vor acoperi anuitatea unui imprumut ce ne trebue să facem, căci fără un imprumut nu puteți acoperi deficitul. Anul trecut s’au votat mai multe taxe, dar trebue să ne mărturisesc că am șters mai multe care să păreau a fi vexatorii, cum este finul și altele și am lasat numai pe acele ce nu fac nici o jignire cetățenilor. Consiliul in unanimitate votează: Eră evident, că un discurs, atăt de plin de avizuri, trebuia să producă un efect neașteptat dar și foarte lămuritor in apele turburi ale orientului. Alaltăieri după amiazăzi trâmbițele din Constantinopole au sunat o pace. In/13 Decemvrie sau inceput se vede preliminariile conferenței sub președința lui Ignatief. In acestea s’au luat boteriri unanime din partea tuturor puterilor, al căror sens se zice că e următoriul: 1) O rectificare de margini prin cesiunea cătră Muntenegru a douăsprezece districte din Herțegovina. Aceste districte nu credem să fie mai mari decăt plașile la noi. 2) Evacuarea imediată a teritoriului sârbesc, prelungirea amistițiului pănă la încheierea păcii și cedarea micului Zvornic, loc care de jure și este al Serbiei, și pe care Turcii l-au ținut fără rănduială pănă acuma. 3) In fine Bulgaria va căpăta un guvernor creștin, iar Rusia primește din parte și, ca ocuparea acelei provinții să se facă de cătră trupele unui stat cu neutralitatea garantată de Europa, ca un cuvânt de un stat, care să fie in condițiile Sintereilsau a Belgiei. Un alt stat iise in asemenea condiții nu mai este, decăt doar România. Țara noastră intr’adevere avizată la neutralitate prin natura ei—remăne numai ca Europa să-i deie acuma toate garanțiile neutralității sale, intre cari ștergerea vasalității sale nominale față cu înalta Poartă este cea de’ntăi. Se poate deci cumcă trupele românești să fie chemate la misiunea onorifică de-a ocupa Bulgaria pănă la realizarea reformelor. Știrile de mai sus le dăm se’nțelege sub toată reserva, și lăsăm ca vremea și discuțiile membrilor conferenței să li dee corectura necesară. Destul numai, că vorbele sihastrului de la Yarzin au început să-și aibă efectele bine-facătoare și să calmeze o prea mare și interesată încordare din partea puterilor, cari sunt direct amestecate in afacerile turcești. Lei B. ___Lei Taxa la peile de vite . . . 36,000 arenda imașului Frumoasa . . 1,800 Taxa pe sifoanele cu apă de sodă 30,000 „ tăerei vitelor după taxele comunei București.............................41,000 Taxa datelor.............................. 20,000 „ diversurilor.............................1,500 adaosul la jugărit și transit . . 30,000 taxa cimitirelor.............................12,000 Seansa să ridică la 4 ore. PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. Răspunsul (publicat in revista esternă) a principelui Bismarck la interpelația deputatului Richter, a făcut atâtea semne vecinilor imperiului incăt trebuia să producă o lămurire a situației. Întăiu principele a pronunțat cuvântul mare, că dacă deputatul Richter ar putea proba aserțiunea sa (că Rusia dorește cuceriri) atunci politica intregei Europe ar fi alta. Până acuma ánse, nefiind față decât declararea impöratului Alexandru, că din parte și renunță la orice cucerire, principele crede, că nu are nimenea dreptul de a se indoi încă de sfințenia acelui cuvânt de onoare. Rusia e caracterizată prin cuvintele principelui, că o mandatară a Europei, chemată a realiza in Turcia reformele in favoarea creștinilor, pe cari le doresc toate puterile creștine in unanimitate. Deci misiunea conferenței din Constantinopole era asemenea desemnată in conturile ei principale — adecă , ea are a determina forma, sub care realizarea acelor schimbări să se și asigure pe deplin. Numai in caz de neunire sau de a resistența a porții de a pune in aplicare concluziile acelora, Rusia ar fi putut precede lua sponte, pentru a crea garanțiile cum am zice materiale pentru punerea in lucrare a dorințelor Europei. Afară de acestea cancelariul au dat a înțelege, că Germania nu are in Orient interese, ce-ar fi equivalente cu indeeturile neslăbite ale unui mușchetar din Pomerania. Această insamnă iise, că oricare dinamicii Germaniei ar încerca să câștige in Orient foloase pentru sine, va fi lăsat in voia sorții sale, in voia tuturor complicațiilor, la cari ar da naștere. Acest aviz au fost făcut atăt Angliei, căt și Rusiei. Pentru o situație cu totul nouă Germania și păstrează deplina libertate de acțiune și nu promite nici unui amic alianța contra celui last amic. Revista Esternă Sosindu-ne procesul-verbal al ședinței din 5 Dec. a. c. al Reichsrath-ului german, in care principele cancelariu a răspuns la interpelația deputatului Richter, privitoare la percepția taxelor vamale in aur din partea guvernului rusesc, redăm și noi (din lipsă de spațiu nu in extenso) atăt interpelația căt și respunsul cancelariului. Se știe că Rusia, de vr-o cătăva vreme, a dispus ca toate taxele vamale să se perceapă de la 1 ianuarie inainte in aur. Deputatul Rchter a interpelat deci pe cancelariu, ce măsuri are de gând să ia in privirea aceasta și și-au motivat întrebarea sa astfel: Nu numai mărimea tarifului vamal al Rusiei, ci asemenea mânuirea și interpretarea arbitrară a legilor vamale din partea amploiaților rusești, au dat adesea loc la plângeri in parlamentul german. In urmă insă mai vine și ordinul guvernului rusesc, ca cu începere de la anul nou să se perceapă vămile numai in aur sau in cupoane, ce representează aur, deci sporirea taxelor de import cu mai mult de 30 procente. Măsura e cu deosebire aspră, pentru că vine pe neașteptate și se execută in grabă. Ea aduce daune mai ales furniturelor, incheiete pentru multă vreme și cu prețuri hotărite de mai nainte. Interpelantul rizează furniturele de șine și fierării contractate in Westfalia și întemeiate pe credința stabilității in politica vamală a Rusiei, apoi spune, că interesele de export ale Germaniei sunt mult mai mult avizate asupra Rusiei, decăt acelea a oricărei alte țări. După ce critică, din punctul său de vedere liber-schimbist, politica comercială a Rusiei, prin renumita și unilaterala teorie a esploatării consumentului, D. Richter tredeie că asemenea măsuri nu sunt proprii de a deștepta simpatia vechilor amici ai Rusiei pentru politica sa. Și dacă iu contra unei asemenea politici vamale, Germania nu poate face nimic, pericolul pentru industria ei devine și mai mare, cănd o și mai mare lățire a teritorului rusesc ar mai adauge nouă țări supuse aceluiași sistem vamal și devenite neaccesibile industriei germane. Fraza atribuită cancelariului, că cestiunea orientală are așa de puțină însemnătate pentru Germania, pe cătă inrarire are asupra prețului și produsului unui pogon de pămănt din Pomerania, Richter crede că e din ciclul acelor povești cu cari se împresură sa genere petrecerea la țară a princepelui-cancelariu. Prin urmare dorește, ca declarația principelui să nu mai lese nici o îndoială, că guvernul imperial nu va privi dispoziția vamală rusească ca o măsură aptă, de a asigură descalbirea pacifică a culturei europene. Principele au respins, îndestul de iritat, cam următoarele: Cănd am văzut interpelația, cu întrebarea „ce are de gănd să facă cancelariul in această privire?“, am crezut de n’ar fi bine să intreb pe o autoritate mai competentă in materii economice de ex. pe D. interpelant, dacă nu știe vreun mijloc, ca să nu ajute in cestiune. D-sa insă a preferat a mă acuză de indiferentism pe terenul politicei economice, o acuzare pe care i o intere in plus pe terenul politicei pure. Așteptasem, ca să nu deie măcar unele semne despre ceia ce ar trebui să facă guvernul in această cestiune; dar după ce i-am auzit expunerea de motive, m’am indoit, dacă știe macar ce ar trebui să se facă in aceasta direcție, și dacă nu cumva inter-