Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1878 (Anul 11, Nr. 73-141)

1878-07-02 / nr. 73

ANUL XI PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura Poliției Iași. No. 4540. D. D.mitr­e Vamme, cerând a i se da autoritat­­e pentru deschiderea unui stabilime­nt de crâșmă, in acest oraș, des­­părț­iea f-su, strada Zugravilor, este necesit­ats a se cunoaște mai intâiu dacă numitul nu este căzut in vre o cauză corecț­onală, tras înaintea vre­unui tribunal pentru delicte de viol sau crimi, sau pus sub priv­eherea po­lițienească pentru delicte de vini sau crimi, se publică aceasta și sunt rugate toate au­toritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut in vre o asemenea categorie, se facă cunoscut acestui oficiu până in ter­men de 40 zile de la data joacă. Prefectura județului Roman, No. 5133. Spre a se pute libera Evreului Solomon B rcu din trba Roman autor s­ția cuvenită pentru a ave deschis stabiliment de crâșmă, este n­cesitate a se ști dacă dân­sul n’a fost căzut in vre­u­na din cate­gori­i prohibitive prevăzuta du regulamentul crâș­melor, se publică spre cunoștința g­nere­i că sunt rugate toate autoritățile a denunța prefecture­, dacă cunoscu­ta numitul căzut in vre­una din categoriile indicate. Casieria generală a județului Iași, No. 3709. Se publică spre cunoștința ge­nerală, că la 5 Iulie curent, carele 12 ornea­ză, in camera Casieriei urmează a se vinde prin licitație un scris fonditor No. 47,436 cu 21 cupoane, pe valoare­a noi 100 și 5 bo­nuri rurale, fie­care cu câte 7 cupoane și căte de lei v. 100 sau in total lei noi 185, bani 18, depuse de contravenienții legei mo­nopolului tutunurilor, Herșcu sin Zeith­ Ru­­benstain și Aron Wolf, doritorii vor bine-voi a se presenta la ziua, oara și locul aratat, însoțiți de garanțiile cuvenite. la est. Duminica 2 Iulie 1878 No. 73. CURIERUL DE IASSI FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Apare de trei ori pe septămănă DUMINICA, MERCURI și VINERI. PREȚUL ABONAMENTULUI: n Iași și districte: Pe un an 12 lei noi, plus portul 2 fr. 40 bani; —pe șase luni 6 lei noi, plus portul 1 fr. 20 bani. Austria. Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia, Belgia, Elveția. — Pe șase luni 22 franci. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Redacțiunea și Administrațianea in localul Tipografiei Natională. ANUNCIURI. Rândul sau locul seu 15 bani. Francia: Pe șase luni 26 franci. Constantinopole: 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași” foaei oficială, se fac la D-na Eugéne Micoud. Constantinopol 2 una de la Ranqua Ottoman 9. In Germania la D. Adolf Steinner, Hamburg. Exemplarul 30 bani. C­ALENDARUL SEPTAMANEL_________________________________________________ ANUNCIUL PAGINEI I­ a. DE ARENDAT Ș­biu pe Jijia, proprietate a subsemnatei se dă in arendă de la la 23 Aprilie 1879, putănduse intra cu plugurile chiar de pe acum. Doritorii sunt rugați a se adresa la subsem­nata, spre a a se înțelege asupra prețului și a Condițiunilor sau la D. Avocat Camban. (91­6). Săftița Paladi. Primăria Municipiului Iași. No. 9777. In privire că nici la terminul de 25 Iunie trecut, nu s’au presentat concu­renți, pentru a lua in arendă moșiile comu­nei Șorogaru­ și Cărligu, care se rearendează pe comptul fostului arendaș D. C. Heiler, pe restul timpului cum s’a publicat prin fin­it No. 46, se publică un nou termin de licita­ție in timp de 40 zile, care se împlinesc la 8 a viitoarei luni August și se invită pe toa­te persoanele ce ar fi amatoare de a lua in arendă aceste moșii, să se presinte cu garan­ția cerută de condițiuni in camera Primăriei la arătata zi, parele 12 meridiane, spre a fi admiși la concurență. B­u­oul I. No. 9774 Nepresentăndu-se concurenți in ziua de 25 Iunie trecut, pentru a lua in a­­rendă moșia comunei Dancu, cum s’a publi­cat prin foaia No. 48, se publică un nou ter­min de 40 zile, care se împlinesc la 8 a vii­toarei luni August, și se invită pe toate per­soanele ce ar fi amatoare de a lua în aren­dă această moșie, ca atunci pe la carele 12 meridiane, să sa presinte in camera acestei Primării, cu garanția cerută de condițiuni, spre a pute fi admise la concurență. Biuroul I. No. 9783. Fiind­că nici la terminul de 25 Iunie trecut, nu s’au presentat concurenți pentru a lua in arendă moșiile comunei nu­mite Ridiul și Copoul, se publică un nou termin de 40 zi­e, care se împlinesc la 8 a viitoarei luni August, și se invită pe toate persoanele ce ar fi amatoare de a lua in ap rondă acesta moșii pe terminal ce s’a publi­cat prin foaea No. 46, să se presinte atunce pa la oarele 12 meridiane in camera acestei Primării, cu garanția cerută de condițiuni pentru a fi admise la licitațiune. Biuroul I. No. 9780. De­oare­ce nici la terminul de 25 Iunie trecut, ce a fost publicat prin foaia No. 48, nu s’au prezentat concurenți pentru a lua in arendă moșiile comune­, Frumoasa, Cetățue și Galata, pe timpul ce s’a prevă­zut in mend­om,ta foâe, se publică un nou termin de 40 zile, care se împlinesc la 8 a viitoarei luni August și se invită pe toate persoanele ce vor fi amatoare de a lua in arendă acele moșii, ca in arătata zi, parele 12 meridiane, să se presinte in camera a­­cestei Primării cu garanție, spre a pute fi admise la concurență. Biuroul I. Primăria comunei Bădeni. No. 1231. In această comună au picat de pripas 1 cal, la trup mic, in păr murg în­chis, coama, coada negre, țintat puțin la frunte, cu pete alba pe spinare și coasta dreaptă, și cu pișcătură la ambele urechi, se publică clar aflarea păgubașului in termenul prescris de legea poliți­i rurale. Primăria comunei Cucuteni. No. 1061. Picăad da pripas in această comună 1 străjnic, la par murg, coama, coada murge, străjuicit, 2 geri, 1 negru și 1 balan, 2 porci, 1 balon și 1 sur, 5 scroafe, 1 nea­gră, 2 bătăi, 1 roșă, 1 pestriță, 5 godini pur­cele, 4 albe și 1 neagră, se publică aflarea păgubașilor in termin de 6 luni de la data Ioaei. Primăria comunei Cotnari. No. 1284. Se publică termenul de 6 luni de la data Ioaei, conform art. 55 din legea poliției rurale, pentru aflarea păgubașului unei epi, la păr murgă închidă, coama, coada negre, inserată la șoldul stâng cu un fel ne­descifrabil și cu narea dreaptă spinticată, a căruia proprietate n’au probat individul Ioan Călin din comuna Vârâții, comuna Ce­­plenița, plasa Bahluiu, județul Ia­și. Primăria Comunei Hulboca, No. 593. La expirarea termfnului de 15 zile de la data Ionei, la această comună ur­mând a se ține licit­ție pentru vânzarea unei epe de pripas, publicată prin foaia No. 2, din 4 Ianuarie 1878, și păgubi­tul nu s’a presen­ta până acum, se publică aceasta spre cu­­noștința generală. Primăria urbei Neamț. No. 2055. Pentru antreprizi venitului­ ac­sei căi­­ Ior de joc pe timp de 3 ani, înce­pători de la 1 Ianuarie 1879, urmează a se ți­ne liciație la 28 Iulie curent, se invită d«r pe d­nii concurenți ca 1» cosi termin, să se presinte in camera acestei Primării, intova­­răș ți da garanțiile cuvenite, când ave a se ține licitația. No 2049. Pentru antrepriza curățirei c­­reagurilor de pe la casele locuitorilor d n astă urbă pe timp de un an, începători de Îs 9 Iulie curent, urmând a sa ține licitația la 26 lun­a curent, se invită pa d­ nii concu­renți ca la acel termin să se presinte in Ca­mera acestei Primi­rii, întovărășiți de garan­țiile cuvenite, când are a se ține licitația. No. 2004. Urmând a sa țin­e din nou li­citație la 26 Iulie curent, p­atru daran in antrepriză a venitului taxei de 1 leu % de lei din prețul vănzărei unei vita și adaus de la mortosepse, se invită pa d­nii concurenți ca la f­cel termin să se presinte in camera ace­stei Primării, intovărăș­it de garanți­le cu­venite, când ave a se țină licitaț­a. No. 1876. La 12 Iulie curent urmând a se ținea 1 citație pentru darea in antrepriză a procurărei furajului de fân și grăunța ne­cesare pentru 12 cai a comenzei și pentru 4 cai de la carele destinate p­ntru carațirea stradelor și repararea șonelelor din oraș, pe timp de un an, începători de la 1 Septem­vrie 1878, până la 1 Septemvrie 1879, se in­vită pe d-nii concurenți ca la acel termin să se presinte in camera acestei Primării, Înto­vărășiți de garnițiile cuvenite, când are a se ține licitația. Comisia desp. a IV-a din Iași. No. 2059. La 13 Iulie curent, urmează a se vinde licitativ obiectele sechestrate da la Șmil sin Rivin, in pretenția D lui Saia Gold Chen­g, pentru bani, se publică acest termin spre deșteptarea concurenților, carii in ară­tata zi, să se prezinte in piața Halei, unde urmează a se efectua vânzarea. Stil vechia. Stil noa. Z­I­U­A. I PATRONUL ZI­LUI. Hes. Soar. Aj­. Sort. Stil vechia. Stil noa. ZIO­A. PATRONUL Z­I­L­N­. I Re». Boar. Ap. Soar. lulie. Iulie. j ore. m. ore. m Iulie. Iulie. ore. m. ore. m. 2 14 Duminică. I Pun. veșmânt. Maicii D-lui p. Iuvenalie. 4 12 7 59 6 18 Joi. P. Sisoe m. m. Luciu, Brcbu. 8. Ralița. 4 15 7 56 3 15 Luni. I P. Anatolia, m. m. Iacint Teodor. 4 13 7 58 7 19 Vineri. P. Toma, m. m. Chiritca, Peregrin. 4 16 7 55 4 16 Marți. P. Andrem, c. Mart.­n. Teofil. 4 14 7 57 8 20 Sâmbătă, M. Procopie, Teodoaia, s. Andioh. 4 17 7 54 5 17 Mercuri.­­ P. Atanasie, Lampadru m. Cyprian.______ 4 14 7 57__________________21_______Duminică.______Mar. Pancratie, Chiril, Andréni.________­­4­18­7­53 PUBLICAȚII JUDECĂTOREȘTI. Curtea de Apel din Iași secția I. No. 533. D-lor M­­il­a­n Aron, Leizer Mar­­cheten?r, Peisa Froim, Al­a G­rinberghi, Sprința Leia Vend­renan, cu domiciliur­le ne­cunoscute in România, in virtutea art. 316 proc. civilă, combinat, cu 75, § VII, alin. 2 proc. civilă, sunt citați a se presenta in per­soană sau prin procuratori admiși de I­ge, înaintea Curții de Apel din Iași secția I-a, la 18 Septemvrie viitor 1878, oarele 11 din zi, când urmează a se judeca apelul făcut de D. Atanas­e Moise Gurtiev, contra sentinței trib. Iași secț­a a 2-a, No. 541, din 8 Mart 1876, dată cu procesul dintre d-sa, cu mo­ștenitori def. Gheorghe Botez pentru b«ni, aducându’și aîuncea și prob­­le ce va fi având, la neurmare procesul va fi căutat in lipsa lor, conform art. 148 pr. civilă. Secția a II-a, No. 812. Do­mna Maria Smerei, domici­liată in comuna Smnița jud. Roman, prin ae­ titiunea din 3 Iunie a. c., înregistrată la No. 274, 1407, au făcut apel contra sectinței trib- Roman, No. 97 din 11 Mai a. c., prin care trib. reap­age cerirea facută de d-na Smerea pentru a­parațiune de patrimoniu, contra so­țului seu d. Costache Smerea. Curtea prin decisiunea No. 106 din 20 Iunie a. c., pri­mește apelul d-nei Mar­a Smerea, refom­ă sentința trib. și ordoană Raparaț­unea dotei adusă de d-na M. Smerea, prin contractul din 26 August 1871, transcris de judele de pa­ce a plasei Siretiu de sub jud. Roman, No. 46­ din 7 Septemvrie 1871, din averea bărbatu­lui seu d. C. Smerea, ce este urmărit de cre­ditori Mo­nahul Conon Aramescu și loan Cristea Buicliu, deriziunea este definitivă, cu drept iasă da revisuire și recurs la casațiune, pen­tru care in conformitatea art. 632 pr. civ., s’au făcut acest catract pentru a se publica la foaea oficială din Iași. Tribunalul județului Iași Secția I. No. 831. D. Zamfir Botez, cu domiciliul necunoscut, in virtutea art. 71 comb. cu 75 alin. 6 din procedura civilă, este citat a se presenta in persoană, inaintea secțiunei I-a a Tribunalului Iași, la 1 Septemvrie 1878, oara 11 din zi, când are a se judeca proce­sul intentat de D-na Mănd­ra Botez, contra sa pentru divors, aducând atuncea și probe­le ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. Secția a III-a. No. 399. D-lor Grigore Sion și Profira Sion, cu domiciliiul necunoscut, in virtutea art. 75 alin. 6 din proc. civilă, Bunt ciia­ i a se presenta in persoane sau prin procur­tori admiși de lege, inaintea secțiunei a Ill-a a trib. Iași, la 10 Iulie 1878, oara 11 din zi, cănd are a se judeca contertațiunile­­ lor Ana Vasiliu, Moise Sr­­erovici, Grigore și Profira Sion și a D-lui Eugen­u F­is­escu, procuratorele D-lor B. L­ubling Agarștain și Margules, făcute la tabloul de* ordinea cre­ditorilor D lor Grigore și Profira Sion, pre­cum și intervențiunea D lui Moise B niano­­vici in această cauză, aducând «tund și pro­bele ce va fi pr­edând, la neurmare cauza se va căuta in lipsă, iar d­ațiunde cuvenit« D-lor, s’a alipit pei și trib lași seci»» III. No. 412. D. Major Teodor Porav, de pro­fesiune pensionar, domiciliat in Iași, desp. a 4-a, strada Ghica Vodă, prin comandamen­­tul înregistrat la No. 270, subsemnat și de D. Prim-procuror, a somat pe I­. Co­tu-â P. P­ipazoglu, astăzi de profesie funcționar, do­miciliat in c-sp. 5-a, ți pe D-ra Caliope Po­­pazoglu farâ prof. ie m­os­u â (liberă,) cu do­mnni­ul declarat in comuna Lespezile, judi­țul Suceava, ambii n calitate de fii­m­i >ri și erezi ai d^f. Panaita Popezog­u și Suvastița Popazoglu, proprietari, fârâ altă profesie cu­noscută, foști tu dornicului când se ifi in­v­ață in Iași, desp. a 3 a, și pod. Fiii S mii, propr­etar, fârâ altă profesie cuno­cutft, do­m­ cihat in comuna Galata, județul lași, in calitate de tutore a minorilor Elena și Iorgu Popazoglu, amândoi fii minori și erezi ai def. sus numiți, ca un ter­min de 30 zile libere se respundă suma de 1.200 galbeni capital, cu a lor procent de la 26 otomvrie 1874 pănă la plată, plus clauzele penale și cheltuelile urmarirei ce­i d,ton­ază numiț­i def., in vir­tutea obl­gațiunei ipotecare, din 29 Aprilie 1874, autentificată de acest trib, sub No. 3742, înscrisă la No. 166 și investită cu for­mula esecutorie No. 379, din 17 Iunie 1876. Fiind­că d-nu Costică P. Popazi­glu, D-șoara Cal­ope Popazoglu, precum și d-nu tutore Foti Sculi, in arătatul termin ce au espirat n’au plătit banii, iar d-nu creditare Maiorul Teodor Petrov, prin petițiunea inre­gistrată la No. 3850, cerând a se pune in urmărire vânzarea imobililor ipotecate, care sunt: 1) piaț­a merdianul pronumit Goli?», situat in o­­rașul Iași, desp. a 3-a, strada Golia, p>­truit, având pe el 5 barat­e de s­ănduri, înscrisă la No. 94,96 și 100 și 3 tarabe tot de scăn­­duri, unele acoperite cu table de fer și al­tele cu scânduri și o fântână, megieșindu-se cu strada Golia, cu casele clironomilor def. FOILETON. SOACER CU TREI NURORI Poveste. (Fine.) „D’apoi dă, mămucă, fetele aceste au spus că d-ta vezi tot, și de aceea am găndit că ești mânioasă pe tătuca și pe mămuca, de nu te scoli. Și ei erau așa de mâhniți, de mai nu le-a ticnit mân­carea. — Ei lasă, ticăloaselor, că vă voiu dobrela eu de acum inainte. Și de atunci nurorile n’au mai avut zî bună in casă cu baba. Gândiși aducea ea aminte de pricele cele nadolence și boghete, de vinișorul din cramă, de ri­sipa ce s’a făcut cu munca ei, și c’au văzut’o cuscrii dormind așa lăfăiată, cum era, crăpa de­­ rudă, și rodea in nurori cum roade cariul in lemn. Se lehămetisiseră pănă și cele două la gura cea rea a babei; și cea mai tă­­otaă găsi acum prilej să-i facă pe obraz Și să orănduească tot­odată și moștenirea babei prin o diată nemai pomenită pănă atunci și iată cum: „Cumnatelor, zise ea intr’o zi, când se aflau singure in vie. Nu putem trăi in casa aceasta, de n’om face toate chi­purile să scăpăm de birca de babă. — Ei cum? „Să faceți cum voi invgța eu, și ha­bar să n’aveți. — Ce să facem? întrebă cea mai mare. „Ia să dăm busta in casă la babă, și tu s’o iei de cănepa dracului și s’o trântești cu capul de păretele cel despre resărit, căt ai putea; tot așa să faci și tu cu capul babei, de păretele cel despre apus, ș’apoi ce i-oiu mai face și eu veți vedea voi. •— D’apoi când or veni ai noștri ? „Atunci voi să vă faceți moarte’n po­­pușoi, să nu spuneți nici lae nici bab­e. Ol vorbi eu și cu dânșii și las dacă va fi ceva. Se înduplecară și cele două, intrară cu toatele in casă, luară pe babă de păr ș’o isbiră cu capul de păreți până i-1 dogiră. Apoi cea mai tânără fiind mai șugubață de căt cele două, trântește baba in mijlocul casei, ș’o frământă cu picioa­rele, ș’o ghigoșește ca pe dănsa; apoi el scoate limba afară, i-o străpunge cu acul și i-o presură cu sare și cu piperi așa, că limba îndată se umflă și biata soacră nu mai putu zice nici cărc! și slabă și slălcită cum era, căzu la pat bolnavă de moarte. Apoi nurorile după sfătuirea celei cu pricina, așezară baba intr’un așternut curat, ca să-și mai aducă aminte de când era mireasă; și după a­­ceastă începută a scoate din lada babei valuri de pănză, a-și da ghiont una al­teia, și a vorbi despre stărlici, toeag, năsălie, poduri, paraoa din mâna mor­tului, despre găinele ori paea de dat peste groapă, despre strigoi și câte alte năsdrăvănii înfiorătoare, incăt numai n­­efeste erau de ajuns a’o vire in groapă pe biata babă. Eaca fericirea visată de mai inainte, cum s’a împlinit! Pe când se petreceau aceste, eaca s’aud scătu­ind niște care, bărbații veneau. Nevestele lor le es intru intimpinare, și după sfătuirea celei mai tinere, de la poartă a’aruncă in gâtul bărbaților și incep a-i lua cu vorba și a-i dismerda care de care mai măgulitor. Da ce face mămuca? întrebară cu toții deodată, cănd dejugau boii. „Mămucă, le luă cea mai tânără vorba din gură, mămuca nu face bine, ce face, are de gând să ne lese sănătate, sermana. — Cum? ziseră bărbații înspăimântați scăpând resteele din mână. „Cum? ziseră bărbații înspăimântați, scăpând resteele din mână. „Cum? Ia sunt vre-o cinci șese zile, de cănd a fost să ducă vițeii la sabat, și un vânt rău pesemne a dat peste dânsa, sermana!.. elele i-au luat gura și picioa­rele. Fiii se răped atunci cu toții in casă la patul măne-sa; dar biata babă era umflată căt o bute și nici putea blești macar din gură; simțirea ănsă nu și-o perduse de tot. Și razându-i iși mișcă puțin mâna și arăta la nora cea mare și la păretele despre răsărit, apoi arătă pe cea mijlocie, și păretele despre apus, pe urmă pe cea mai tânără, și jos in mijlocul casei; după aceea deabia putu aduce puțin măna spre gură și indată căzu iot’un leșin grozav. Toți plângeau și nu se puteau dumeri despre semnele ce face mama lor. Ataci nora cea tânără zise: — Da nu înțelegi ce vrea mămuca ? „Nu, ziseră ei. — Biata mămucă lasă cu limbă de moarte, că fratele cel mare să iee locul și casa cea despre răsărit; cel mijlociu cea despre apus; eară noi să remănem aici, in casa bătrânească, ca mezini ce suntem. „Că bine mai zici la nevastă, respunse barbatu sen. Atunci ceilalți ne mai având încotro șovăi, diata remase bună făcută. Baba muri chiar in acea zi și nuro­rile despletite, o boceau de vrtea satul. Apoi peste două zile e îngropată cu cin­ste mare și toate femeile din sat și de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori și ziceau: ferice de dănsa c’a murit, că știu că are cine-o boci! (Din Convorbiri Literare). I. Creangă.

Next