Curierul de Iassi, ianuarie-martie 1880 (Anul 13, Nr. 1-5)
1880-01-29 / nr. 1
CURIERUL DE IAȘI obiectul proietului de lege ce se prezintă Corpurilor Legiuitoare. Scopul final al acestui proiect de lege este asimilațiunea deplină a Dobrogei * Romănia. Să nu se creadă insă cătă asimilațiune este o radicală vie, o reformă silnică ce se va impei țâri cu totul străină de Relațiunea, prin însăși situațiunea ; și etnografică a acestei țări, ♦oată in mare parte, înainte chiar da se fi intrat in posesiunea <tindiile străbune i (Daci), alții 3 din mama dar servind și de linii intre cele-lalte deose Incorporarea Doborganisațiunea romăn vincii in ce se ating bei romăne ca limbi de Stat, nu va face clar altceva decât de a consacra ca drept o situațiune deja esistănd ca fapt. Pe tărâmul limbei, intr’alte cuvinte al naționalității, asimilațiunea urmărită de proiectul de lege, se va opri aci! In adevăr, noi nu înțelegem prin noua organisațiune a lovi in nici una din naționalitățile ce se află in Dobrogia. Din contra, legea asigură și in viitor esistența fiecarei naționalități, respectându’i și garantându’i limba in biserică și in școală. Pe teremul politic, asimilațiunea așternută prin proiectul de lege actual, va fi cu totul in avantagiul locuitorilor din Dobrogea, fiindcă asigură fiecăruia din ei aceleași drepturi și îndatoriri, fără osebire de naționalitate și de religiune! Aceasta rezultă din insuși textul proiectului. Ea se poate susține că, dacă s’au asigurat mai multe garanții unei naționalități și confesiuni speciale, aceasta s’a făcut in favoarea, nu a Românilor, ci a musulmanilor, ale căror stabilmente de cult, scoli confesionale, moravuri și chiar legislațiune, in materie de familie și de succesiune, sunt incongiurate cu garanții escepționale! Intrând acum in analizarea deosebitelor divisiuni ale proiectului de lege, anunoiăm că: Cap. I prescrie împărțirea Dobrogei in județe, arondismente și comune, întocmai după divisiunea României propriu zisă. Cap. II statornicește drepturile și îndatoririle locuitorilor din Dobrogea deveniți cetățeni români, și ca atare leează mai tare drepprevăzute prin Conti. Ko ■. d. de particularitățile de gradul de cultură * i :nu se prevede o epocă \ dobândirea tuturor sale și represinta- iescepțiuni de la i fundamental, car ar avea a dispare it .?. fi.lt sau mai puțin fi aramat A si cele mai urgente darea proprietăței . In proiectul de basele pe care proprietatea fondară și se ion garanții linească drepturile ie proprietatea mulk ( absolută), mai cule case in general,roprietatea privată, acte numite tapură asamblită mult cu regimul din România. Prin o lege socială se vor prevede și regula condițiunile prefacerei proprietăței fondare sui generis din Dobrogea in proprietate absolută a Statelor moderne, precum și împroprietărirea definitivă a locuitorilor agricultori ce actual sunt statorniciți in Dobrogea. Prin proectul de lege se dau asemenea măsuri spre a se opri înstrăinările de pământuri, asupra cărora Statul are drepturi, spre a se invoi, chiar pentru acele pământuri ce după legile otomane sunt transmisibile, cumpararea numai: a) de către Dobrogeni îndrituiți prin aceste legi de a face achisițiuni, b) de către Români și c) de către acei îndrituiți prin art. 7 din Constituțiune. Prin o ultimă măsură, proectul de față declară nule și fără valoare vânzările făcute de em erazi n naturmr nimlnlnrilor, c) . I imperi s niilor, aparțin Statului, și pin urmare nu se pot înstrăina. In vederea marei întinderi de domenii ce are Statul in Dobrogea și a rarei poporațiuni aflate pe ele, proiectul de față prevede o lege pentru așezarea de colonii in Romănia transdanubiană. O altă disposițiune din capitolul desființază dijma pentru totdeauna, și o inlocuește prin o dare fundară anuală. Acest capitol garantează tuturor locuitorilor din Dobrogea libertatea absolută a conștiinței, pneum și liberul exercițiu al cultelor. Ținând samă de cugetările liberale și civilisatrice ce România hrănește pntru poporațiunile din Dobrogea, și in deosebi pentru Musulmani, de curând incă națiunea domnitoare in această provință, proiectul de leege se îngrijește in deosebi de personalul și întreținerea moscheelor din orașele Dobrogei, cari vor fi retribuiți de către Stat. Incăt se atinge de moscheele din comunele rurale, legea pentru împroprietărirea locuitorilor agricoli va determina, pentru întreținerea acestora, o anume întindere de pământ egală cu aceia ce se va determina pentru întreținerea bisericilor creștine. Proiectul mai prevede înființarea, pe sama statului, in orașul Babadag, a unui seminar musulman menit de a pregăti, din poporațiunea indigenă, personalal dbservanților moscheelor și a învățătorilor seoalelor confesionale musulmane. Guvernul este deja in cale de a alege in Constantinopole personalul trebuitor pentru instituirea acestui seminar. Capitolul II mai prevede libertatea învățământului pentru toate naționalitățile și toate cultele din Dobrogea. Oricine va putea deschide școli, iu orice limbă, cu singura condițiune ca și limba romănă să fie obligator predată in ele. Cap III reglementează in mod detaliat diviziunea administrativă a Dobrogei și determină embuțiunile deosebitelor autorități administrative. Cap. IV prevede și determină instituțiunile repreintatve județeane și comunale ce se acordă Dobrogei, du* semplul instituțiunilor de această lu> ce Constituția nea dă județelor și unelor din România. Pâ~* 1 *""■••1»-«"« Tonflavitat.inn. lit. ce remărcea ș nitul fiecărei sesiuni ordinare a anului and adho jtKi bunătâțirilor și plângerilor județelor 1 AH