Curierul Foaea Intereselor Generale, 1873-1874 (Anul 1, nr. 38 - Anul 2, nr. 36-104)
1874-06-30 / nr. 55
.4). Despăgubirea pentru pământul ce guvernul a dat ca al Heu companiei 1:Aii ferate;— inse aceste reserve fiind combătute cu multă stăruință de d I. Cogtlnicenu, in Consiliulu precedat de d-lu Antoniadi, colegiul d- lui Primar actual, au isbutit a le face se cadă; și astfel mie nu’nui-a rămas decât satisfacțianea cât mi-am împlinit cu consciențiozitate datoria chiar și atuncea când guvernul fățișa a venit a se impune. Unde dar vede d-lu Gr&neu in acesta propunere (pe care d-lui o numesce nesocotită) și in votul Consiliului care au respins’o, desistarea de la dreptul de a cere comuna despăgubire de la companie pentru pământul de care au fost espropiată ? patem vede in cuvântul că Consiliul respingândui propunerea me, au admisit indirecții principiul că guvernul nu are a fi aruncat de preoiul pâmăntului ocupații de companie? dar d-lui se inșălă, sau voesee unadinsu a face pe alții se crudă <â cuvântul guvernui este identici cu cuvântul companie, și că Cons. Comunal scutindu pe guvernu de plată au «cu titu indirect pe companie, de acastă plată , și pentru ca se facil să se înțeleagă acastă diferință ’mi permit a intra intre și care amănunțimi, și anume : La 1869 comuna avea pendinte done questiuni: 1) questiunea cu compania căei ferate pentru preoiul pământului din cercul orașului, pe care este stabilită gara și atenanțele, și pentru care au probat cu acte înaintea tuturor instanțiilor de fond că au fostu alu seu și ca l’a avutu in stăpânire neîntreruptă până la deposedarea sa de câtră companie și al 2) questiunea cu guvernul pentru a’i restitui pământul ce i s’a fostu usurpat de câtră călugării greci, numiți i emașul târgului, și pe care la laturea despre apus traversazâ calea ferată, de care trata votul Consil, de care s’a vorbit. Acum dar după aceste esplicări, mai intrebu din nou pe d-lu Guinea și pe toți amicii d-sale, care au inventat și au propagat identitatea despre care a fostu vorba, se spue unde vedu d-lor acastă identitate intre questiuna comunei cu guvernul și intre questiunea comunei cu compania? pote in cuvântul de cale ferată care figurază in amândouă aceste questiuni. Dar acestă identitate de cuvinte nu pote inșala cât de puținu d rât pe acei ce viadin suroescu a se lasa se fie inșalați; și ca se vadă și mai bine D. Gfanea și amicii d-sale cu desistarea Consil Comunal din 169 nu privea locul gurei, ce pe acela intelegiu intre comună și guvernu este de observat că dacă Consiliul ar fi ințelesu a se desista despre pretențiunea in contra compaiei de îndată aru fi și încetat cu lucrurile de urmărire in contra ei, ceea ce n’a făcut nici unu singura momentu ; și de aseminea și guvernul care a fost chemat de companie ca garant in causă ar fi fi căutat a se prevala de acestă desistare, ceea ce insă n’a făcuta. Dar se admitemu pentru un momentu că Consil. din 1869 respingând propunerea me, prin acest simplu fapt au datu unu votu de desistare in privirea locului garei, și apoi intrebu tot pe d-sa, ca ouau de legi se ’rai spui : acel vot are elu vre’un caracter juridici și prin urmare obligatoriu pentru comună, in fața legei comunale care lice anume că autoritățile comunale nu potu nici incepe nici precurma o causă fără o anume aprobare a autorității mi inalte, dată in modul și după regulele prevăzute de aceeași lege? de va respunde : da, adică că unu votu de asemenea gravitate este obligatoriu și fără cuvenita aprobare, atunci voi lăsa să judice ómenii de legi, de valice nu, voiu întreba ce valoră are și cum se póte califica aserțiunea care a făcut’o, afirmând că propunerea me și votul Consiliului din 1869 au compromișii causa? Nu domnul meu nu propunerea me nesocotită, fu votul Consil. Comunal din 1869 au compromis causa ; causa au fost compromintată de însuși d-ta și de ambii <ltéle, care pentru motive ce nu este locul de a se areta aicea, luându rolul companiei, au făcutu a se acredita in tota țeara că compania ar fi victima unei iniguități din cele mai monstruase, dacă ar fi condemnatu la plata ce i se cerea de Consiliul Comunal din 1889, și dovadă la cele ce avansezu sunt afirmările urmate chiar și in sinul Consil Comunal, in ședința de la ... . Ianuarie anul curentu, in care s’au avansat lucruri atât de monstruose in contra intereseloru comunei de acei ce ș’au luatu misiunea de a o sprijini, iurâtu me indoescu câ insuș adversarii comunei ar fi pututu merge așa departe.—O alte dovadă este o» pe cându tata jidovimea de la companie, dimpreună cu toți cei insimbrieți de ea, prin tóte jurnalele din țară (să înțelege acele plătite de densa), ș afară din țară, injuria comuna și țara, și făcâți pe totă lumea a crede că este victima unei spolieri, d-vóstre ați stat impasibili (ba póte chiar ați aplaudat), și n’ați scris macardone linii intr’un jurnal prin care se luminați opiniunea publică asupra faptului. Așa se face cându cineva are intențiuni curate și voesee a’și împlini cu consoiință datoria. Dar interesul d-vestre reclama contrariul. Termina respunsul meu, care deja este destul de lung, reservându’mi că de se va pune questiunea pe altu tărâmu se o urmezu și pe acele, până se va proba unde este adevărul și unde este impostura și calomnia. 8. Pastia, SENATORII ALEȘI IN COLEGIUL I. Euneu. D. N Gherase 39 voturi și D. Ion Brătianu, 33 voturi din 72 votanți. Vlașca, O. Emanoil Lahovari 24 voturi, Gr. Lăcusteanu 7 și unul perdut din 32 votanți. Argeșu. D. colonel Tanase Călinescu 30 voturi și D. A. Plavio 25 voturi din 55 votanți. Bacău,. D. Emanoil Lahovari 31 voturi și unul rămas nedecifrabil din 32 votanți. Iași. I. N. Drosu, unanimitate de 34 voturi. Bărladu. D. Iordache Romașcu, unanimitate de 11 votanți. Covurluiu. D. Panait Malaxa, unanimitate de 11 voturi. Putna. Theodor Ghâtză cu unanimitate de 38 votanți. Gorjiu. D. colonel C. Crăsnaru 18 voturi. D. Gr. Săftoiu 10 și 2 albe din 30 votanți. Nimuțu, D. N. Gridov cu unanimitate de 14 votanți.* Vâlcea. D. C. I. Lahovari, unanimitate de 25 votanți. Vasluiu, D. Costache Balaiș 15 voturi și D. Ion Brătianu 3 voturi dîn 18 votanți. Dorohoi, D. Ion Brătianu 16 voturi și D Gheleme 6 voturi din 22 votanți. Cahulu D. N. Lahovari cu unanimitate din 11 votanți. Bolgradu, D. Gheorghe Stănulescu 60 voturi, d. Ion Deșliu 7 voturi și restul diferite persone din 72 votanți. Prahova. D. Major N. Burki 38 voturi din 39 votanți. Doljiu. D. C. Glogoveanu 47 voturi și d. Ion Ghica 23 voturi din 70 votanți. Suceva. D. Dr. Al. Greceanu cu unanimitate de 14 votanți. COLEGIUL N Ilfovu.—T. C. Bosianu cu unanimitate de 173 voturi. Tecuci.—D. generalu Ion Duca cu unanimitate de 1I voturi. Muscelu.—D. Dr. N. Turnescu cu 42 voturi, în contra d-lui P. Angelescu cu 15 voturi. Botoșani.—D. Const. Capșa cu 40 voturi din 42 votanți. Teleorman.—D. N. Butculescu cu 41 voturi contra d-lui I. Brătianu cu 22 voturi. Romanu. — D. Iordache Morțanu. Romanați.—D. colon. Șt. Vlădoianu cu 54 voturi în contra d-lui Achil Theohari cu 2 voturi. Ismail.—D col. D. Costa-Foru cu unanimitate de 22 voturi. Fălciu.—D. N. D. Racoviță cu 2S voturi din 29 votanți. Râmnicu-Seratu.—D. C. Cârlova cu 55 voturi contra d-lui C. Robescu cu unu votu. Dâmbovița.— D N. D. Racoviță cu 42 voturi în contra d-lui Isaiia Lerescu cu 22 voturi. Ialomița.—D. col. Stoica cu 66 voturi din 67 votanți. Mehedinți.—D. Toma Ipcenu cu 68 voturi în contra d-lui Ion I>hika cu 22 voturi. Brăila. — D. A. Racotă cu 75 voturi. Oltul.—D. Const. Deauu cu 45 voturi, contra d hn N. Băscovenu cu 3 voturi. Prahova.—D. Ion Fiiiu cu 123 voturi din 126 votanți, deputata în col. II în locul repausatului N. Homorîcanu. (Consiliul județanu). Convocații în sesiune extraordinară și a terminat apoi lucrările sale. Elu a făcut circonscripțiunea plășiloru și a comuneloru și a alesn esperți care se evalueze premiul vitelor ce s’ar ucide în casa cându s’ar ivi episcotie. (Alegerile Comunale). Joi, 27 Curenta, au începutu în urba nostră alegerile comunale. Sera la orele 4 despoindu-se scrutinul s’a veȘutu că majoritatea voturilor pentru colegiul I. au întrunit’o candidații partidului conservator și anume: DD. Colonel Gr. Sturdza, V. Pogor, N. Drossu și Gh. Racovitză. Domnii Gh. Mârzescu și A. Șendrea canidații oposițiunii au căzut cu un singur vot căci pe cându DD. Drossu și Racovitză au întrunitu câte 14 voturi D-lor au întrunit 13. 4.% (Colegiul II.) După cum eramu in dreptu a ne aștepta, și la colegiul II pentru alegerile comunale au reușitu candidații conservatori și anume : DD. D Corne, Gr. Tufescu, P. Idiesiu și Gr. Scorțescu. CURSE 11 U L ü **„. (Calea feratăîassi-Ungheni) Este mai multu timpu de cându lucrările acestei linii suntu terminate, și de când chiar D. Ministru Lucrărilor Publice inspectândule și găsindu-le iu totul satisfécuta de a primita , cu tóte aceste vedemu că ea nici pan’ acum nu s’a dat circulațiunei ceea ce nu putea fi da câtu dăunătoru. (Distribuțiunea Premelor). Astăzi se va face in sala Palatului Administrativ distribuțiunea premieloru la eleva tuturor scolelor publice din acestă urbă. (Proces de maltratare). Curtea de Casațiune a respins recursul făcut de D. Iancu Sturdza care fusese condemnat de curtea de apel din Iassi la una lună închisore pentru maltratare. *** (Condemnatu.) D. Dimitrie Gavrilescu, fost grefieru Trib, Iassi, Secțiunea II, destituția și data judecății pentru ea primindu salarile funcționarilor nu le-a distribuitu pe tote la timpu celor în dreptu, s'a condemnat de Curtea de Apelu la un anu închisore și 40 fr. amendă tivu). (Un lungu arestu preventa 28 curentu Trib. de Iassi a judecatu și a achitatu pe Stan Söre care șezuse 2 ani în arestu preventiva. Bată în scurtu amănuntele acestui procesu. I se imputa lui Stan Șore, care a servitu în timpu de 7 ani ca conductorii la biuroul postalu, din care 3 ani fără garanție și unu anu cu garanție, că aru l sustrasu unu gropu cu bani la gara de la Pașcani, cu tóte că elu poseda dhitanță că predase acelu gropu conductorului ce pleca cu espedițiunea la Iassi. Elu a fostu pus» în judecată pe simpla afirmațiune a lui Tanase Cigele, conductorulu care a fostu subsemnații de primirea grupului și care susține că deși a subsemnat nn.ve nu i’lu a datu. Se descopere în urmă că I banii fusese furați de unu dorobanții care’i a ascunsu într’unu stogu cu fânu la un jidovii de la Pașcani. Un jidov care se închina la ferastră a vedutu acésta și îndată după plecarea dorobanțului a luatu banii și i a dusu în Tergu«¥ amțului la uă cumnată a sa. Instrucțiunea începută contra acestor jidovi a fostu suspendată printr’unu ordin al procurorelui de Piatra care opresce pe polița su a instrui pentru că neesistând denundarea păgubașilor nu póte esista turtu. Și cu tote aceste Stan Sare a statu la închisore trei ani pănă cându, Vineri, Trib. de Iassi, compusu din judecători integri la achitatu Hindu lipsă complectă de probe. Apărătorii acusatului au fostu DD avocați Bejan și Machedon. (Un acusațiune comică), înaintea Trib. corecțional se cerceta un proces în care era inculpată și uă evreică anume Sura. După ce avocatul acesteia în apărarea sa a susținutu neculpabilitatea clientei sâlle, D. procuror luându cuvântul și făcându acusațiunea, între alte cuvinte abiu și pe acestea: „Iu zădar se incârcă onorab, apă„rare a spăla culpa Evreicei Sura căci ea „tot feștelită va remâne!“ (Bacșișu). D. Radu Petrescu redactorele „Independinței Române, nemulțămitu cu léfa ce primesce de la guvernu, umblă acumu după bacșișuri. Așa Mercuri, publicându cele câteva cuvinte rostite de 1) Drosu ca mulțumire alegătorilor sei pentru ouerea ce -i sa făcutu, a tipăritu unu N ro, in aur și la trimesu d-lui Drossu cu ideia că aurul aduce auru. Nu scimui dacă acesta uumeru poleit va fi adusu ceva cu ce să se mai poliască d. Radu Petrescu, câtu însă pentru persónele care voru se vadă acestu uumeru extraordinaru n’au de câtu se se presinte la biuroul nostru unde este depusu. Insersiuni m reclame. 1 Îmi 26 iuniu 1874 Domnule Redactare. Au observat, credemu, oricire, numerosele polobocele ce baricadezáici și cele stradele orașului nostru. Acele polobocele nu conținu nimica mai multu decât păcură, pe care antreprenorii su pavajului o intrebuințaze abuziv la asfaltarea trotuarelor, amestecânduo cu asfaltul de Seysel și dând astfel cu trotuarelor o consecință mare care nu póte resista nici la mersul pietonilor. Pătruns de durere și cuprins de cea mai vie indvigațiune mă mieri cumu o asemine hoție pate fi tolerată ! Pentru ce are consiliul comunalii permite antreprenorului a’și bate jocu de lucruri pe care o populațiune intrega intr’un lung șir de ani treime să lu plătescă cu cele mai mari dificultăți ? Ne amintimu că după ce Rosembrun din Cracovia au asfaltat, pentru încercare trotuarele de lângă grădina Primăriei, sau făcuții deasupra lor unu foc groznicu și asfaltul n’au perdut nimica din consistența lui au remasu totu atât de tare cum era și mu, inainte. Calitatea lui e superiora cu 99 ° a a celui ce se intrebuințază astăzii. Căldura solului ajunge pentru a muie in mod simțitor trotuarele ce sau făcutu și se făcu de actualele antreprenorii Ca probă ori cine póte vede urmele trecătorilor ce sau împlântat și se împlânteză in trotuarele din jurul așa zis, a Palatului municipal. Amestecarea adevăratului asfalt de Sesselu cu păcură este o crimă. De aceia până ce autoritatea comunală nu va lua prompte măsuri pentru împedecarea și înfrânarea acestei boții, nu vomu înceta de a striga au voi«ui» ! George Pavlov. Fortrimi 27 luni Dacă iau pana ’n mână pentru a seri, acesta o făcu mai mult spre a vă arăta că corespondintele d-v ostia de aici nu ve uită decâtu pentru că ași avea niscai solii importante se vă comunica. Aflați dar cu consiliul județanu au adusu mulțumiri D-lui Prefectu alu județului pentru buna administrațiune și multe îmbunătățiri ce a făcut in județu. Acesta mulțumire s'a votata in unanimitate de 12 consilieri declarându-se de infame calomnii totu ce unele bare au aruncatu cu atâta ușurința contra onorabilităței necontestabile a D-lui Prefect D. A. Grecenu sa alesu senator in unanimitate atâta oposițiunea câtu și guvernamentalii au votatu pentru onorari. D. Grecenu, ceea ca dovedesce că alegerile au fostu libere Astăli este a se trata faimosul procesu dintre germanul Bosie și compania Mayer- Hoffer-Rosnovanu Credu că procesul va fi forte interesanta căci mai mulți avocați sunt înscriși a pleda. Ploile ne înăbușă, grindina face mari pagube, recelele ținu pe locu desvoltarea popușoilor. In generalu înse recolta se aréta splendidă După cum se vede începutul, erm.rocul pare că va fi multu mai bunu decâtu in anii trecuți; deja multe magazii suntu pline de marfă, și ea vine necontenita mai ales de-a dreptul din lizcani. Grădina publică prospereze dinu în di grație neadormitului D. spițeru C. Worel, căruia comuna’i va păstra uă recunoscință eternă. Palatul administrativa s’a gătitu, și de acum tote autoritățile din acestu județu: prefectura, comitetul permanentu, tribunalulu, casieria canceleria batalionului milișianu, cancelaria medicului primaru etc. etc. vor fi tóte sub unu acoperemêntu in mișlilocul gradinei publice. Vă musică bună distreze publicul de trei ori pe săptămână. Aceste suntu unicele informațiuni ce amu creștutu a vi le da, remâindu ca d-vóstre se faceți cu ele ce veți găsi de cuviință. Ciulini Dorohoi. Unii Membri fondatori și permanenți suntu pentru a doua ora invitați a se presenta in luna de 4 iuliu spre a resolva questiunele ce suntu la ordine la casu contrariu se va proceda conformu Art. 5 din Statute. Vice Președinte MSăs*.I»îUiesco. Epitropia ospiciului alienatifom de lângă Monastirea Neamtiu. No. 182. „Publică spre cunoștința tuturor că in ziua de 10 a viitórei luni Iulie s. v. au regulata termen pentru darea in antreprisă a confecționării obiecteloru de gardirobă notate anume unui rosu nesesare ospiciului pe anul cur. 1874. No. 60—cămeși bărbăteștii 60 —părechi ismene id. 80 — prostiri 60 -fețe de perină. 10—cămeși de forse 10—prosape 60 —mantale 26— jaletce 60 —părechi, pantaloni 60 — bonete sau apeluri pentru capu, tate de pânză ață grósa tare. tóté de Postav sum. 60—colțuni de suman alb 60— părechi papuci bușmachii de piele iuft. Domnii concurenți doritori a să însărcina cu confecționarea unor aseminea obiecte sunt poftiți a să presenti in cancelaria spitalului din târgulu Namțu in arătata ții orele 10 de diminață unde urmația a se ținea licitație conform legii asupra comptabilității generale a ospitalului. Cauțiunea se cere de 1,000 ma in e franci in numerariu sau bonuri rurali. Condițiunele și probele de obiect se pot videa in tóte zilele in cance bura acestei epitropii. Epitropia spitalului din Târgul-Neamț Se publică spre cunoștința tuturor că in ziua de 10 a viitorei luni Iulie s. v. sau regulat termen pentru darea in antreprisă a confecționării obiecteloru de gardirobă notate anume mai josu, necesare spitalului din tărgulu Nemțu pe anul curent 1874. No. 40—cămeși. 20—părechi ismeni 40 — prostiri 40—fețe de perină 2 — cămeși de forțe 20—prosape. 40 — grimele san legători de corp fimcești. 10—transparente de pândă coc pentru ferestre 10— saltele umplute cu lână, coșurile de americă g0—Bonete sau scufii de postav sur. 80—Perini coșurile de pânză americă umplute cu lână. 80—părechi papuci de piele Iuft.^ Domnii concurenți doritori a se insercina cu confecționarea unor asemenea obiecte sunt poftiți a se presenta in cancelaria acestei epitropii iu arătata iU orele 10 antemeridiane, unde urmază a să ținea licitațiunea conform legii asupra comptabilității generale a Statului. Cauțiunea se cere de 300 trei suta franci in numerariu sau in bonuri rurale. Condițiile și probile de obiecte să pot viola in tote filele in cancelaria acestii epitropii, tôte de pânză ară olandă. Împrumutul Cu premii al orașului Bucuriei. La tragerea care a avutu locu in 1 luliu la Gotha au eșita urmatórele Seriei. IQ . v Câștigării . Câștiguri seri No. Câștiguri Seria | No. IvriuT ! I Sera. !No. pri,ici Seria. M No. 1 Vauci Seria 1 u Franci J | rranu . "l8| 3 501789 45 50 3534 28 50 5758 50 ojj , I I 17 50 55 1000 33 50 04 5< g! 98 50 72 50 81 50 98 •> | 512 19 10o! ! 98 50 3592 55 50 6214 10 o f 81 50 2319 27 50 87 50 6 • | : if 83 50 95 1000 88 50 ' I ill 596 9 50 2486 2 50 92 50 36 ■ j § II 13 50 j 12 50 3672 14 50 99 •)( 33 Jo 16 50 26 50 6434 12 50 j i 54 40 36 50 32 50 31 50 1 ÎS So 38 100 94 500 36 j 20001 85 1000 2488 1/ 50 100 50 49 . 0 . I I 618 15 50 22 50 4069 56 100 52 o | | li 3K 5nj 31 50 62 50 71 S4 ,00 ! 42 50 4968 31 500 VI 50 1 ! 790 12 50 57 50 43 50 6632 32 5 f 35 50? 68 100 45 50 45 501 44 50 75 50 47 500 6664 77 150001 02 100 93 50 67 50 6691 17 100 j 88 500 2539 2 50 7! 500 40 ^jj. I 0,7 11 50! * 21 100 77 100 44 2000 i!| 20 1000 i 81 I 50 81 100 49 âO ■ 79 50 3090' 53 50 5218 H 50 5o 50 * 96 50 ! 57 1000 24 5000 77 50 , 915 4 500 72 100 25 50 7.87 4 10« 10 100 i 88 50 33 50 26 560 1 1 22 100 3208 9 100 37 50 7231 30 50 j 30 50» oo 50 43 100 52 501 44 50 33 50 554a 63 50 54 50 74 50 34 50 65 50 77 oO I 1748 14 50 85 50 5677 23 50 7360 22 50; 28 1003316 5 50 30 2000 28 50 j 3§ 5o| 11 50 45 500 72 50; 1 70 100 44 50 72 50 § 96 75000 63 50 75 50 ,789 1 5013534 8 50 5758 7 100 ; i