Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 1-50)
1876-02-26 / nr. 16
Amil al iV-lea i\To. 1B R*s*t‘clul Abolirii Mntelor IN IAȘI, pe anu 20 fr—Pe semestru 10 fr. Pe trimestru 5 fr. IN DISTRICTE, pe an 24 fr —Pe sem. 12 fr Pe trim. fr. fr. Pentru Austria 30 fr.—Italia 40—Franța 46 INSERȚIUNI ST RECLAME rendul 60 bani SC1RI LOCALE , 1 fr. Epistole nefranctate nu se primescu. Anu Xt\ 30 bani. ea» ni la^^i Joî 2il Fevruarie I§î0. FOAEA INTeRtESELOR GENERALE Proprietar și Administrator TH. BALASSAN. A_«n Ah«. A«*«?»Am«A OCA Ä I 'în v.ffleca:sw:?sa * c aIjEüwbb '« nux. siiEsp'm’^misaAimíE:* Apare Joja si Duminica. Freciu*»© Anunciurbor PAGINA T. so b. Pag. III 30 b. Pag. TV 20 b Pentru FRANCIA, se primesc anunciuri la : Adam Negociant—commissionnaire Care Tour de la Croix Rouge 2. Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillipp Löbsie- Reichsratsplatz Nr. 2 și la D. Rudolf Mos- Sollerstătte Nr. 2. Wien la D. V îtrdidha Biurou centrala de anunciuri Wien, VI. Bürgerspitalgasse 26. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Street E. 0 Manuscriele nepublicate avor arde Unu Xr- 30 buni. *m*m A*« AamiMQF' Reseritul Soarelui Conferința publica de D DMITRIE PETRINO Comitetul Reuniunei femeilor Române din Ias si are deosebită plăcere a anunța ca D. Dimitrie Petrino bine-voesce a face o conferință publică în folosul acestei societăți de bine facere. Conferința se va ține Duminică, 29 fevruare, la orele 2—3 pos m., în sala cea mare a Palatului administrativ. PREȚUL INTRAREI Locuri reserv: 6 lei noi. Intrarea liberă: 2 lei noi. Biletele se găsesc la presidenta și membrele comitetului. Comitetul anunțând acesta, speră că societatea ieșană, care au aratat totdeuna cel mai viu interes pentru încurajiarea și susținerea scopului urmărit de Reuniune, nu va lipsi nici astă dată a contribui la sporirea fondului ei, cu atit mai vîrtos că i se ofere fericita ocasiune a asculta pe cunoscutul bard al Bucovinei, care n’au eșuat a pune frumosul său talent în serviciul unei opere eminent filantropice: crescerea și instruirea fetelor orfane. Preșidenta: Elena IHArzescu. LUUFERULU. *) Angerul libertăței e născutu mai înainte de auroră, și Dumnezeu l’a numitu Steoa libertăței! Mărire ție o lucr 'ere, pentru că fiind cea mai sublimă dintre inteliginți te-ai putută crede egal cu Dumnezeu! Și ai căluții ca fulgerulu din ceriu, unde sórele te îneca cu lumina sa, pentru ca cu propriile tale rație sĕ brăsdetti cerul cel întunecat și majestos al nopței. Tu strelucești cându sórele apune, și privirea ta cea scânteietóre propășește ivirea Jilei. Și când flipa va fi învins întunericurile, tu stea singuratică nu te vei stânge; dară te vei arunca in sinul sorelui ale căruia rație nu vor mai stânge niciodată strelucirea ta. Tu te vei reînturna victorios și vei fi împrejurul lui Dumnedeu ca o diademă de glorie; tu vei streluci pe inima sa ca un diamantu. Tatăl te va înarma cu fulgerulu seu; Fiulu iți va da unu sceptru pe vârfulu căruia va sta crucea; și spiritul sub figura unei tinere fecióre coperită de un subsu dulce, îți va depune pe fruntea ta cea încă cicatrisată, anteia sa scrutare de amorul Și tu vei fi ca și reslipitoriul triumfătoru care reintră in vatra părintescă. Și te vor numi lumina lumei, o înger frumos al libertăței! Nu, tu nu ești spiritulu reului, generosule spiritu al revoltei și al mândriei celei nobile! Reulu este neantul, el este lipsa binelui și binele este libertatea! Pentru că libertatea este fiica inteligenței și mama amorului. Pera dată tote bucuriile sclavilor ele nu pot ași învecini ei, decât rușinea lor gloria înse de și ecsilată, va triumfa în plânsul cel vecinic al proscrisului. El s’a luptat in contra lui Dumnezeu, și l’a învins, căci de a se lupta contra lui, este de a fi victorios. Dumnedeu totuși nu pate fi învins de câtu de egalul seu, și acestu egal este însuși elu. O Lucifere! tu ai fost eși tu din sinul lui Dumnedeu, și acest Dumnedeu te-a rechiemat la el. Tu ești suflarea gurei sale și aspirațiunea cea dulce a inimei sale. Tu n’ai ascultat pentru că ai înțeles, și tu nu te-ai supus pentru c’ai iubitu. Mărire ție spirit al ințelegerei și alu amorului pentru că dupre cum Nristosu a suferit munca crucei, tu ai suferit munca Iadului! lumea te-a blăstamatu după cum îlu blastămă și pe dênsulu, și ca elu, și tu ai fostu pusu in numerulu morților; darărată că reii vieții, nemuritoriule rescumpărătoru al îngerilor! Și Hristos care, un ceriu unde a împărățitu, este încă încununat de spini, va primi din mânele tale o cunună de aur. Pentru că aurulu fu curățit prin flăcări, și flăcările sunt verinice ca vatra amoriului ce vecinic le aprinde. Spiritul amoriului este un cupitoru ce arde și mistue ura; el este un cazu de focu pururea nemișcat, dară totdeauna lucrând. Și iadulu și martea fură aruncate în acestu cazu de focu, și de acum înainte nu vor mai fi. *) Luciferu sau lucefar insamnă, ângerul luminei sau alte mintrele al științei. Și era demn ca seciiile ignoranței se facă din el pe principele draciloru. CI 10NNCHNTERM In ședința Adunărei de Joi, 19 Fevruariu, d. Dr. Frumușanu propune a se ruga comitetul delegațiloru se depue cât mai curenți raportul seu asupra proiectului pentru navigarea Jiului. După explicările biuroului că delegații s’au și numitu și că au numai a se’ntimi, incidentul se închide. I). Dimitrie Ghica declară că’și dă demisiunea și din comisiunea budgetară, pentru că comitetul delegațiloru de secțiuni însărcinate a studia legea împrumutului die 30 milione, a terminat acesta lucrare, fără se lu chieme și pe d-sa, ca delegat in unanimitate de secțiunea 10, apoi că va demisiona chiar din Adunare dacă se crede că e să dedică ca guvernul se aducă terei mai multă fericire de cât i-a adusu iu curau de cinci ani. D. Prim-ministru rugă pe d. Dimitrie Ghica a nu’și da demisiunea și pe comitetu a reveni asupra lucrăriloru séle. Dacă ministerul a stăruitu ca legea se trecă repede, causa e că mai mulți deputați au declarat că nu potu sta după 15 Mart, și e forte necesar ca acea lege să se cerceteze și aprobe pănâ când Adunarea e încă un nimeru. După mai multe esplicțiuni incidentele s a închisu și comitetul delegațiloru a consimțit a reveni asupra lucrării sale spre a asculta și opiniunea d-lui Dimitrie Ghica. Se voteză cu 50 vot. contra 26, budgetulu Epitropiei Sf. Spiridon din Iași. Se voteză apoi cu 67 voturi contra 9, proiectul de lege pentru acordarea unui creditu suplementaru de 66,764 lei pentru plata diferinței costului poștei internaționale. Se voteză asemene cu 64 voturi contra 5, proiectul pentru legitimarea unor credite suplimentare și estraordinare in sumă de 345,880 lei 15 bani, deschise in 1875, cari se vor acoperi din milionul înscrisa in budgetti. Proiectul de lege pentru modificarea și esploatarea căilor ferate s’a votat pe articole. La votarea in totalu votului remasu nuu, Adunarea ne mai fiind in nimeru. In ședința de Vineri, 20 Fevruarie, Adunarea voteză cu 61 voturi contra si proiectul de lege prin care se modifică mai multe articole din legea pentru poliția și esploatarea drumurilor de feri, la a căruia votare, in ședința precedentă s’a constatata că Adunarea nu mai era in nimeru. Se voteza apoi cu 72 bile albe contra 8 negre proiectul pentru modificarea unoru articole din legea pentru numirea și înaintarea in funcțiunile judecătoresci. Se proclamă d. Efrem Gherman deputatu la coleg. II de Teleorman și d. Iordachi Iurașcu la coleg. II de Bicău. Se voteză cu 66 bile albe pentru și 8 negre contra proiectul de lege pentru autorizarea Epitropiei Sf. Spiridon din Iași de a vinde mai multe proprietăți mici. Se încuviințeză urgența asupra proiectului pentru deschiderea unui credit spre a se plăti diurnele și transportul membriloru Sf. Sinod. Se voteză apoi pe articole proiectulu privitoru la modificarea art. 4, 5 și 6 din legea organisărei casei de depuneri și consemnațiuni remâind ca votulu generalu să se facă in ședința următóre. In ședința de Sâmbătă, 21 Fevruarie, asupra ordinei țlilei. Adunarea decide ca Luni să se ocupe cu proiectul de lege pentru împrumutul de 30 milione, precum și cu proiectul pentru modificarea art. 6 din legea pentru construirea liniei ferate Ploiesci-Predel. Se voteză in totalu cu 69 voturi contra 3 legea pentru modificarea art. 4, 5 și 6 din legea constitutivă a casei de depuneri și consemnațiuni. Se dă cetire demisiunei d-lui Gherman, in care se spune că facând parte din oposițiunea care ’și a spusu totudeauna pe faă opiniunile, și aflând că e numit deputat la coleg. II de Teleorman, rugă pe president a-l considera ca demisionar. Punându-se la vot, demisiunea se primesce. In ședința Senatului de Sâmbătă, 21 Fevruarie, între comunicări se citesce de la biurou demisiunea d-lui vice-președinte Al. Orescu, a cărei cuprindere este cea următare : « Domnule Președinte: «Bine-voiți a interveni pe lângă onor. Senat ca să’mi primescă demisiunea din vice-președinte al Senatului. «Motivul este că in urma blamului ce onor. Senat a datu ministrului culteloru și instrucțiunei publice, înlocuirea sa este continuarea sistemului. Blamulu nu s'a datu persanei ci sistemului. «Prin Biserică ne-am salvat naționalitatea, prin instrucțiune ne vom conserva libertățile publice. Acesta find nesocotită, eu, ca representante in acest înalt Corp din partea instrucțiunei, protestez și rog pe onor. Senat a’mi primi demisiunea. ” Mai mulți d-in Senatori se înscriu îndată unul după altul spre a vorbi asupra acestei demisiuni motivate. D. Al. Orescu iea celânteiu cuvântul spre a’și explica demisiunea și lice, că totudeauna a respectatu stabilitatea și ordinea. In fația anse a sistemului de restricțiune și lovire a instrucțiunii cu FOILETONU TRAGEDIILE PARISULUI“3 tMnali Bluet (Urmare.) — SfîrșituL.—repetă ea cu uă voce sfașietă—dici că s’a sfîrșitu!... — Făr’ înduoială !...— A plecatu acelu miserabilu căruia credu că ’i amu spusu factul într’unu modu de miratu.. și nici-uă-dată, nici-uă-dată, nici-uă-dată nu vei mai auzi vorbindu-se de elu... — Octav... mâne ai se te bați...— răspunse Dinah cu violență. Junele se prefăcu că se miera forte multu. — Se mă bătu!...—strigă elu.—Ce ideie!.. .—Pentru ce dracu presupui că voi încrucișa ferul cu unu astfeliu de ticăloșii?... —- Amu vefutu bine... amu auzitu bine... acelu amu ți-a datu carta sa și ’ți a cerutu pe a d-tele... Martorii sei vor fi la d-ta mâne diminită... mâne la nouő ore... — Ei bine, ce probeză asta ?—Tóte aceste nu însemnezu nimicu... — Asta probeza că ve veți bate... — Dar nu!— In tóte lilele se schimbă cărți și nu se bate cineva pentru acesta...— Mai íntâiu trebue se -ți închipuesci, iubita mea, că de nouő ori din zece fanfaronii de acesta specie făcu pe lăudăroșii! A-i auli cineva ami tău în bucăți unu regimentu... dar acésta’i pentru a lua ochii!... dau uă cartă de fantasie și nu trimitu nici unu marturu... — Acesta va trimite pe ai sei... suntu sigură... — Nu credu de locu... Dar în fine se presupunemu că eu mĕ înșela... Martorii s’au creatu și s’au facutu înadinsu pentru a arangia afacerile... — Octav, arangia-vei pe acesta?... — Pentru ce nu?... Dar desiguru că vei arangia-o... sau celu puțin voi lăsa să se facă.. — Acelu omu nu se adresa la d-ta...— urmă Dinah.—Pe mine singură mă ataca galanteria sa brutală... Juna fetă simți mânele amicului seu tremurându mai care decâtu ale séle.—Ea urmă: — L’ai amenințatu... ai rădicații asupra-i bastonul d-tele... — Da... însă nu’lu aiin loviții... întrerupse Octav cu uă voce rău asigurată. — Are dreptul se’ți ceri sense... Ți vei face? Octav voi se răspundă afirmativ,—dar, oricâtu de ardinte ’i era dorința de a asigura pe juna fetă pe care o simfia palpitându pe inima sa ca să pasere rânită, indignațiunea ce deborda în elu triumfă de voința sa. — Sense!...--strigă elu.— scuse miserabilului care insulta cu lașitate pe iubita mea, pe Dinad a mea, amorul meu !...— Scuse !... a! nu, nici-uă dată!.. Și dac’ași fi capabilii de uă asemine infamie, ce dispreciu ași avè pentru mine însumi, și câtu ai face de bine se me alungi cu desgustu ca pe celu mai de pe urmă miserabilu !!! Suspinele junei fete isbucniră, și timpu de câteva secunde îi înăbușiră cuvintele. — Alo veji bine...—îngână ea în fine— o veji bine, ai se te bați... — Ei bine, da... seine bătu pentru d-ta, și suntu fericitu... și suntu mândru !... și luna acestui duelu se va numera printre cele mai frumóse a vieței mele!— Nu te teme de nimicii, Dinal e mea ! nu vom fi separați!— E are cineva pe lume care se potă ceva contra acelui ce te iubesce ?... contra acelui pe care ’lu iubesci? Nu la luptă mă voi duce mâne, copila mea iubită, ci la victorie... — Te va ucide..—lise juna fetă cu una gemetu surdu—te va ucide, și nu te voi mai vedea... Ea scose unu lungii suspinu și capul i se lăsă pe umărul amicului seu. Trăsura se opria în acestu momentu dinaintea casei din strada Foburgului-Templului. — Nați-o bună!—murmură Octav—rastifica’i fără cunoscință!... Din fericire nu va fi nimicu... Elu trase clopoțelul, se ’ntorse la trăsură, luă în brace corpul sveltu al unei fete, și, cu uă forță explicabilă prin surescitarea nervosa împinsă la paroxismul seu, urcă răpede, însărcinații de acestă povară preciosă, numerósele etape care lu separau de odăița ce nu este cunoscută. Vă dată Dinah lungită pe patul seu, elu bătu din tóte puterile la ușa locuinței văduvei. Acesta descentată din primul seu somnu, alergă speriată strigându: — Ce este, D-leule din ceru?. .— S’a aprinsu casa?... — Este, scumpă domnă— respinse Octav— că bieta copilă ’i leșinată și că comptezu pe bunele d-vóstre îngrijiri pentru a o readuce in sine.— A ai mare dreptate de a compta pe mine, domnule Octav!...— replică văduva.—Scumpa mititică ! Ii suntu atașată ca cum iași fi mamă!...—E unu ângeru...— Ce s’a întâmplații ?.. — Vă emoțiune grozava...—Cineva o insulta la eșirea din teatru...—Amu provocata pe acelu miserabilu...—Amu unu duelu... Acesta a turburat’o peste măsură... — Misericordie !lise văduva unindu’și mânele—unu duelu! ce nenorocire! ce nenorocire ! te vor ucide ! — Bine! eată-vă ca și ea!—lise junele aprópe rilendu.—Se bătu omeni în tóte lilele scumpă demnă, și nu suntu uciși decâtu forte rareori...—Acesta’i unu adevĕrit neatacabilu! dar timpu’mi lipsesce cu totul pentru a vă face demonstrațiunea — E aprape de una oră din lună și trebue se alergu după marturi—Dinal e în mânele dv., deci suntu liniștiții...—Se aveți multă îngrijire de dânsa, și, după ce-și va veni în simțiri, calmați-o, liniștiți-o... asigurați-o... Acesta va fi uă pre bună faptă... Octav se plecă pe patu.—Elu atinse cu buzele séle fruntea palidă și ochii închiși al unei fete, apoi se râpeli afară și’biaujiră scoborându scările ca să trombă. Se suiera?i în trăsură, dădu adresa baronului de Groix-Dieu, strada St-Lazar,zicându se’lu ducă forte iute și, pe cându calul arde pavoua, își lise: — Nu m’am gândita incă a mă uita la carta acelui ticăloșii...—Ban se vedemu... Elu scose carta din pozunaru și, la lumina felinarului capelei, citii Cagiitamil Grisolles Ex-oficeru de ordonanțe a lui Garibaldi in Ostu. 127, Bulvardul St-Michel. XXIII. — Grisolles... căpitanul Grisolles...—murmură Octav Gavar—mi se pare că acest nume nu’mi e cu totul necunoscutu...—unde’lu amu au litu pronungiându-se ?... nu’mi mai aducu aminte... cautu far a găsi... Trăsura sosi în strada St.-Lazar, în momentul cându hate uă oră la orologiul Trinității. — D. baron de Croix Dieue acasă ?—întrebă Octav pe portarii care’i răspunse : — D. baron a întratu de doué-zeci sau doue-leci și cinci de minute, și pate că nu s’a culcatu încă. Junele se sui răpede 'n antretu, și valetul care’lu cunoscé îlu introduse la momentu în salonul plinit de tablouri și de obiecte de artă unde Filipu venise’lu găsască mai îndată, și’i strinse mâna (bicându . — Visita d-tele la una oră de dimineță îmi probeze într’unu modu supraabondentu ca se petrece ceva anormalii... speru cu tóte aceste că n’ai se’mi aduci vre-uă veste pre rea...—se vedemu, scumpul meu copilu, ce este ? — Amu unu duelu...—replică Octav. — E pucinu lucru sau e gravu, acesta’i după adversara...—cine’i ? — Bată’i numele... Croix-Dieu se uită la carta pe care’i o întindea Octav, făcu unu semnu de mirare și strigă : — Aleu, acesta’i straniu!... — Credu că arau auzitu deja pronunciându-se numele acestui domnu,—lise junele,—* nu sem nici unde, nici cându?...—Îlu cunosci?... — Contra lui s’a bătutu marchisul de San Remo... — Fórte bine! sciu...—Se zice că’i unu duelistu periculosu acestu Griselles... — Vai da... — Totu una’mi face, amu încredere...—Gâcesci acum iubite baron, ceea ce mă aduce la d-ta? — Vii se’mi ceri ca se fiu unul din martorii d-tele... — Tocmai. — Mai ântăiu și înainte de tote, primescu... —și acum spune’mi, afacerea se póte arangia? — Două sută de ori nu. — Originea certei? — Fat’o... Octav povesti cu de-amăruntul lui Croix*' Dieu ceea ce acesta din urmă scia totu așa de bine ca și densul... ■— Vezi că nici unu arangiamentu nu’i posibilii,—adăogi elu în formă de conclusiune, —trebue se mergem pe terenui. — O vădu pré bine!...—Alunetă imprudentă!...—Te prevenisemu, îți aduci aminte, că din legătura d-tele cu acestă mică comediană va resulta pentru d-ta totu felul de lucruri supărătore?... Ai refusa tu de a mă crede!... — Te rogu, barone, nu te atinge de Dinah... o adorezu... — O adorezi. Sciu acesta fórte bine, drace !...— Dar gracie ei etă-te cu unu duelu pe drace !... — E vina sa ?... — Nu, negreșitu, numai, dac’ai fi ținutu pe bieta Regină Grandchamp, nu te-ai bate mâne !...— In fine, ceea ce-i făcutu e facutu... —Te-ai gânditu la unu alu doilea marturu?... — Nu cunoscu decâtu juni, cărora li lipsesce cu totul seriositatea... Nu cuteza a ți-i propune ca părtași.. — Amu se scriu dar unu cuvântu D-lui Streng...—elei locuesce fórte aprape de d-ta, pe bulvardul Madelenei.— Ii vei lăsa biletul meu acuși...— suntu siguru că elu se va pune la disposițiunea nostră, și vomu sosi la d-ta cu cinci minute înainte de martorii căpitanului Grisolles.