Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)

1876-09-16 / nr. 72

2 Q 1 REBUL dacă nu este nicăeri pregătit pentru lupta pan’ la cuțit, pe care suntem deciși a o începe în curând. Rceșita nostră nu este mai multa decât sigură. Veți Înțelege, ca și noi, că trebue să întrebmințâm tote mițlilacele spre a putea fini frații noștri din Bosnia pregătirile lor complecte, fără a descepta atențiunea inamicului. Pentru acest scop amu hotărit d’a organisa o diversiune în Bulgaria, și pentru care sfirșit vor pleca la d-vostră dd. Cealiki și Gejureff spre a lua mesujele necesare și d’a vă instrui verbal despre planurile nóstre. Noi credem d’a vă asigura, că ne este promis ajutorul cel mai mare. Semnat, Comitetul central general. Comitetul central general era convins de mai’nainte, că mișcarea pregătită în Bulgaria nu are speranță d’a reuși; scopul lui principal a fost d’a distrage atențiunea Turcilor de la Bosnia,calculând însă, d a urma mai serios în Bulgaria, numai după lupta va fi invagiată mai serios în Bosnia. Comitetul central insista mai mult asupra necesității unei acțiuni comune, și insurecțiunea din Bosnia să dea pentru acesta semnalul. Mai este de observat, că, deși principalul scop, ce a avut comitetul cu trimiterea bandelor la Bulgaria, a fost, d’a ocupa trupele turcești, totuși s’a dat conducătorilor ordinul formal d’a tate mijlocele spre a distruge depositele întrebuința militare ce le avea armata turcă la Dobrogea. Aci urmeza raportul despre relațiunea subcomitetelor din Bosnia și Herzegovina, cu comitetul central. Președinții subcomitetelor se întrunescu în fiecare duminică lingă monastirea Foinița, călugării iau parte la chibzuiri și chiar în monastire este ascunsă munițiunea. Acolo era hotărîta formarea unei bande de 500 omeni. Un asemenea punct de întrunire este monastirea Guicagora în muntele Vlasii, aci era să se adune o bandă de 900 omeni, având cartierul general în Vandruk în ale câruia ruine ale castelului se afla un deposit de munițiuni. Monastirea Sutiska servea asemenea punct drept de întrunire și în apropierea lui, în ruinele de la Babovac erau ascunse 300 de magi (15,000 kilograme) erbă de pușcă. Mare activitate a desvoltat comitetul de la Vake, care a fost în relațiune cu mudicul de la Skoplje. Monastirea Cresevo era asemine un deposit de munițiune, un călugăr franciscan din Podhum și un rus anume Manzoff au inagiat recruți pentru răscolă. . După învingerea bandelor bulgare (la finele anului 1868) comitetul central a trimis două circuculare, una către subcomitetele bulgare, și alta către acelea din Bosnia. In prima circulară se duce: Inamicul în ura sa furiosă vărsa sângele frațiloru noștri, cari cadu în manele lui, dar acest sânge nu va fi versat degeaba. El striga resbunare, resbunare grosnică. Să ne pregătim pentru extrema rezistență, dară trebue să fimu prudinți. Politica egoistă ca și barbară a puterilor occidentale, cari voescu cu orice preț a mănține tirania turcescă, supravegheze acum pe protectorul nostru cu cea mai mare neîncrakă odată să fim prudenți, să lucrăm încrez, da să lucrâm. Trebue să fim gata când ne aiut frații noștri din Bosnia și Herzeg( In circulara câtre sub» mitetele bosniace se dice, țineți-ve gata, ca .... . ncepe lupta în ori ce cas, încă înainte di cestui an, câci afară de muma nostră putem compta acum și pe ajutorul unei alte păeri Seim, că America (!) va oferi protecția < Rațiunii creștine a Orientului. Tratațiile cu frații noștri din Muntenegru sunt încheiate și asceptă de la voi semnalul de atac.” In Varna su tr.i rusesci, cari sunt atașați pe lângă c , sc. Ei aparținu comitetelor bulgare, impas ordinele și distribuescu banii. In provinciele din Turcia sunt asemenea comitete la Armeini, Volo și Koșani. Intre dânșii și emitetul din Atena există o niuă relațiune. In Aenia pă pământul grec era să se ingagieze o banii, pentru care comerciantul Christisy a fondat u. arme. In Grecia există ature rusesci pentru întreținerea cu in din Candia. Prima se află la Kromasti d< ineff, Sobitzky, Suchanette, Pakanoff a doua la Kalamata (dd. Brobinsky, Lucie Cartloff) a treia la Euphonisia (dd. Steeln To Metsersky, Novitzky, Streitner și Han ) din urmă este fratele secretariului principiul • ■ceacoff) toți acești 14 agenți sunt născuții Creta sunt fiare principale rusesci, la Gracias și Psyre cu câte trei agenți, cari a intrat în relațiuni cu funcționarii vamali turcesci, spre a tolera trecerea tansporturiloru de arme. Chiar în Constantin, sau trei agenți rusesci superiori, cari voiagază - totă Turcia europenă. Ei se numesc Surșenele consulului rusesc din Rusciuk- Petelief. La 18 iulie În 81 din Cetin se anuncie comitetului ce a al <e tot gata și că acele cinci legiuni pot pleca Iuliu respunde comitetul central: «Da fi , voi aveți onarea d’a fi avangarda slavii Speranța nostră este Muntenegru. Ne va învinge pe inamicul comun și este fort .să înceteze lupta de vase între Muntengruanesi. La 2 Auguist dar anuncia Că la stațiunea de hotarul au să sosăscă 45 lâdi cu arme, cu a câror edițiune sunt însărcinați doi. Behards i ș;•atkin , și că tot d’odată este anunciat și un nou transport de arme din Varșovia, care varece din Kamienec-Bodulski. Comitetele din Epir, Thesalia și Macedonia sunt în corespondență neîntreruptă cu comitetul central. Ele ceru, că până la finele lunei lui Iuliu să fie invagiată pe pământul romanesc o mare bandă spre a susține răscula de acolo. Cu recrutația era însărcinat generalul Caracall, un grec, care a fost mult timp în serviciul rusesc, și care a jucat unu rolu însemnat în mișcarea nenorocită bulgară. Un altu grec, Mavrocordat a dăruit sume însemnate pentru recrutație. El era odată prefect de Corfu. Subcomitetele bulgare anunțță că au la disposițiune aprópe 2000 ómeni și întrebă dacă trebue să se plătască înainte solda lor, s’au dacă trebue să se concedieze. Comitetul central respunde imediat de a urma cu plata soldei, și că trebue să pornască la Macedonia. La finele lui Iuliu era într’adeveru organisată acastă bandă, ea numera 400 o ómeni cu pusei excelente și exercitați de însuși Caracall. La 1 August 1868 comitetul din Arta, unde se zice între altele: " »Fraților, Mavrocordato ne a adus ultima vóstră scrie... Mișcarea ce pregătiți în Epir și Thesalia trebue susținută de noi, dară noi credem, că voi trebue să începeți, și Generalul Caracall va pleca în curându la voi, și este gata de a dirige mișcarea. Ne miram forte, că Abdul Kerim Pașa nu a cerut încă întăriri, dară noi credem, că în curând îl veți ocupa mai mult. Are să fie necesar, ca să dați ordin comitetelor de la Janiva, Șatistea, Belvinaki și Volod’a începe cu lupta." La 3 August comitetul central înființază prei subcomitetul din Zvornik, că în curând vor sosi în Sakar din Serbia 25 lâț de arme și munițiuni și ordonă subcomitetului d’a le lua în primire. Aceste sunt firele principale din plasa pasagerului rusesc. [Neue freie Presse.) Cronica Externa Comitetul de ajutorare din Roma în favórea Slavilor a presentat la 22 d-lui Meligani, ministru afacerilor streine, uă adresă cerându’i ca guvernulu să se’nțelagă cu celelalte puteri și recomandându’i se’și pună tóte silințele pentru ca causa naționalităților și a justiției se fie ’ncununată de un deplin succesu. D. Meleganu a primit deputațiunea cu multă cordialitate; el a declarat ca guvernul este în totalu de acord cu simțămintele exprimate de către țară. Pentru negocieri, guvernul crede că e necesar ca ele se aibă loc pe următórele baze: menținerea statului-quo ante bellum pentru Serbia și Montenegro; pentru provinciele insurgente stabilirea de instituțiuni care se permită consistența pacifică a populațiunilor de diverse rase și de religiuni diferite. Ministrul adaose ca guvernul turcu este responsabilu de măcelurile din Bulgaria. In armata lui Abdul-Kerim s’a ivit ciuma. Generalul turc este silit a’și schimba la fiecare trei zile posițiele de d’inaintea Alexinatrului și a da foc corturilor și colibelor. Gelos în ultimele sale numere se exprimă cu multă încredere pentru menținerea păcei, Germania, Rusia și Anglia fiind de acord asupra chestiunei Orientului. FOILETON MARIA SPANIOLA» sau victima unui călugăr. (Urmare.) Marchiza, ca mai toți parveniții, cari, născuți în miserie, se găsesc amețiți prin posesiunea de bogății, crede câ dâ probă de gust grămădind atâte obiecte bogate, far’ a înțelege ca prin acesta nu făce decât se’și arete tesaurele și vanitatea. Ea nu scia câ eleganța și bon tonul se feresc de a arăta mobile de prețiu pe care cel antei ignorant bogat,dacă pot fi bogați ignoranți,le pote ușor dobândi. Gustul, delicatesa, inteligența posesorilor trebue se se reveleze într’uă distribuțiune bine ’nțelesă, precum și eleganța sa că femee frumosă nu stă întru a fi încărcată de dantele, de metăsării, de pene, de smaranduri și de rubinuri, ci în a ușa de gătelele sale cu grație, cu acel gust ales care s’a numit atât de bine cochetărie. In unul din cele trei salone ce cuprindea acesta sală orientală, far’ a mai face mențiune de atâte anticamere destinate pentru acei leneși în livre cari fumau și bău în sănătatea stăpânilor; în unul din aceste salone se redau personaje mari jucând în cărți, ca nisce cartofori ineprisabili, fructul delapidărilor lor scandalose. Acolo era curios de a observa pe acei omeni lacomi aruncând nișce ochi nerăbdători asupra movilelor de aur râvnite, și, grupați cu cochete bătrâne fără dinți și pline de fudulie, dând un spectacol rușinos despre moravurile lumei mari. Don Bonaventure Rognonet tăcu bancul, și agilitatea degetelor sale amintea pe acea care se admiră în esecutarea strălucită a lui Liszt, celebrul pianist. Erau mese pentru umbră, stol și scurt. Jucătorii de umbră erau generalminte barbați însurați de oă vârstă înaintată, plini de resemnațiune și care lăsau pe jinele lor soții se primesc, într un alt salon, adorațiunile curtezanilor. Printre înalții funcționari amatori ai stotului, se observa, după arderea sa de a juca ceea ce i mai remăsese, un exministru de finance, deprins a risca tot fară târnă. Un ambasador străin era primul jucător al scartului, deprins cu comerțul regilor, avea pururea manele pline cu efigiele lor bogate, și despera pe adversarii săi prin voite de necrezut. Dar se părăsim acestă adunătură de coțcari dicorați și se ne transportăm într’un alt salon unde nisce diplomați gravi fac politică. Ban ascultă, z ice unul, se vede câ vechiul și noul ministru ș’au dat înaintea Europei întregi ridicolul cel mai complect. — Nimic nu lipseșce, fie un altul. Ar fi făcut mai bine se se ’nchidă într’uă odaie și se’și dispute președința prin lovituri de... ori ce ar fi, de cât se iesă la duel pentru a se întorce amândoi liniștiți și cu manele ’n pozuuar. —■ Adevărat ca acesta’i uă farsă ridiculă, adăogi un al treilea personagiu. Nisce ómeni puși așa de sus trebui se vie la acesta. ? Prin asemine discusiuni bărbații de Stat punea la cale afacerile Spaniei și a sumei întregi, îmflându-se de punciu in mijlilocul fumului de țigări, a strigătelor și a toastelor zgomotase. Se ne oprim acum în secțiunea erotică preșidată de noua căsătorită, domna Edwigisa, marchiza de la Cretinier, templu in care Maria streluce printre cele mai frumóse persone la care se adresau omagiile adoratorilor. Femei de la cincispre-dzece pană la patruzeci de ani, trăsături și caractere diverse, dar tote mai frumose unele decât altele ; blonde ca aurul sau cu perul negru ca abanosul; ori albe ca zăpada pe un pat de rose, ori palide și brune ; mari și spravene ca nisce matróne, sau mici cu contururile unui amor, robuste și voluptuase, sau sprintene ca nisce tare , silfide, și tóte acoperite de toalete ’ncântăastfel era personalul femenin a acestui cerc elegant. Măritată sau nemăritată, fiecare damă ’și avea galantul ei de predilecțiune. Trebue se spunem înse ca cu totă acea legătură aparentă de atât de puțină durată, frumoșii adolescenți își faceu uă datorie de a se roti pe lângă babele babele a căror cochetărie ne’nvinsă resista la injuriile vârstei și pe care le vede cineva atât de vigilente întru a’și repara știrbăturile prin peruci, dresuri și dinți falși. Junii celadoni nu presentau mai puțină origina-