Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)

1876-07-15 / nr. 54

Anul al IV-lea No. 54. IASSI, Joi 15 Iulie 1876. Apare Joia și Duminica. Preciul abonamentelor IN IASSI, pe an. 20 fr.­—pe semestru 10.­—Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an, 24 fr.—pe semes. 12.—Pe trim. 6 fr. STRÉINATATE . . . . ( 40 fr. INSERT. ?) RECLAME, rândul CO b. SOIRI LOCALE , 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesci­-I un Hr. 30 baui. FOAIA INTERESELOR GENERALE. Premiul Anunciurilor. PAGINAT. 50 b. Pag. III 30 b. Pag. IV 20 b. Pentru FRANCIA : se primesc anvra­­ciuri la D. Adám negociant-commissi­­onnaire Careffour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Lob Wie-Reichsrashsplatz Nr. 2 și la D. Rudolf Moses Scilerstatte ^sfți'â'Wicn. Pentru ANGLIA la D. Ef­­' gen Micoud Londra Slin Fleet Street -VJL C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. PROPRIETAR SI REDACTOR TH. BALASSAE. Unu ?lr. 30 ba»i. ZRed-a-ctitAXiea si­­ A­d-san­inistratiian­ea se află­ in Tipografia TU CALENDARUL. SEPTEMANEI­STIL VECI__LIU­A______________PATRONUL țI LEI _ STIL NOU ___JUUA­­ PATRONUL­Ui LEI Ras. Soar. Apusul Lor. J­ulier Tuliu 11 Duminică S­ta­­ [UNK]­. Mart. Eufimia Lumină nouă la 11 Iulie 23 Duminică A. 7 Apolinare 4 37 7 35 12 Luni S.lit.lit. Proclu și Ilarie , , ,, . . 24 Luni Cristina 4 38 7 34 13 Marți Adun. Arhang. Gavril 5 ore sera cu timp Pro,os 25 Marți Ap. Iacov 4 39 7 33 14 Mercuri Apost. Achila și vântos. 26 Mercuri Ana 4 40 7 32 15 Joi Mart. Kirie și luleta 27 Joi Pantoleon 4 41 7 31 16 Vineri lerom Arhiongen 28 Vineri Victor 4 42 7 30 17 Sâmbătă______M. Martira Marina. 29 Sâmbătă Mart­o 4 43 7 29 In esploatare și comercia pe moșia Bereslogi. Lemne­le focii Carpen si Fap­t cualitățile cele Petre se moara 1 maiW Debușeu gara lleciu Lespedi A se adresa la Dl. Angh­el Valy, in Iași sau la moșia­­ Berezlogi. PROGRAMA SOCIETĂȚII Unirea democratică română. Subsemnații, grupați prin comunitatea de sim­­țiminte și de aspirațiuni, și îndemnați de dorința de a ne face câtu mai folositori țerei nóstre, ne-amu întrunitu și amu fondatu o societate politică sub denumirea de­­ Unirea Democratică Romănă. Scopul de căpitenie alu tuturor acelora cari făcu parte din acesta societate, sau cari vor voi să se asocieze cu acțiunea ei fiindu împlinirea datoriilor către țară și către societate, precum și exercițiul consciinciosu alu drepturilor cetățănesci, a trebuit se precisămu printr’o programă cari suntu prin­­cipiele nostre, credințele nóstre, linia de purtare în care ne legăm a lucra cu toții cu puteri unite. Principiele în numele cărora ne-amu unitu și scopurile spre cari tindemu suntu următorele: Fii ai națiunii române, și naționalitatea fiindu însăși principiul esistenței României ca Statu și al esistenței nóstre ca cetățen români, prima nós­­tră datorie este de a ne conforma cu piositate spiritului naționalității române, urmărind’o din din secol un secol, în așed­emintele și tradițiunile ei, constatăm­ că națiunea română este esențial­­mente democratică; numai în democrație a pro­­pășitu; a fostu mare, tare și respectată. Naționalitate și Democrație suntu dar princi­piile nóstre fundamentale, sub busola care ne va conduce în împlinirea datoriilor către țară și so­cietate. In ordinea morală proclamăm ca cred­it al nos­tru onestitatea ; nu acea onestitate care, după o­­piniunea din nenorocire forte răspândită, permite a se servi de mijl­lace reprobabile în ajungerea scopurilor sale, a închide ochii asupra neonestită­­ții altora, a avea recursu în politică la espediente de rea-credință, ci onestitatea în sensul adevăratu al cuvântului, în viața politică ca și în viața pri­vată.? Ori­ce transformări se vor realisa în societate și în Statu, in conformitate cu principiele și as­­pirațiunile naționale și democratice, vor ave apro­barea și conlucrarea nostră. Dar scopul nostru o­­bligându-ne la o lucrare neîncetată, acțiunea nos­tră, spre a deveni în adevĕru utilă, ca să se fie e­­sențialmente practică și se se m­ișce tot­da­una în marginele posibilului. Politica națională neconstându numai într’o de­clarare de principie abstracte, ci în punerea în practică a acelor principie, în conformarea fapte­lor cu interesele naționale, și rolul nostru ca so­cietate politică și ca cetățăni fiindu în raportu cu totu ce se atinge de Statu și de națiune, punem prin acastă programă și basele acțiunii nóstre prac­tice de tote filele, în cele mai principale cestiuni naționale și de Statu. Amu fi rei Români dacă am perde din vedere aspirațiunile legitime de mărire, și pentru o parte din națiune, de emancipare națională , dar înțele­­gemu a nu se sacrifica nici­odată existența nostră astfel cu cum ne este garantată de Europa, în nișce încercări nesocotite și fără vreme, se ne silimu mai ântâiu a păstra, a întări și a rădica ceea ce avemu. Garanția colectivă a puterilor Europei pate cu timpul să se modifice. Spre a ne apăra în ori­ce eventualitate existența, ne trebuiescu nouă garan­ții întemeiate pe comunitatea de interese, pe iden­titatea de posițiune, folosindu-ne în același timpu și de necesitățile echilibrului politicu alu Europei: restrângerea relațiunilor cu tote poporele din O­­rientu, cari suntu gelóse de o esistență proprie națională, crearea unei strînse solidarități între densele, și neutralisarea tutuloru prin dreptul pu­­blicu al Europei, ne-ar da aceste noue garanții. Profundul și patrioticul simțu politicu al stră­­moșiloru noștrii ne-a creatu față cu Imperiul o­­toman o posițiune care trebue respectată, pe câtu timpu va urma de-a fi, ca în trecutu, o garanție a esistenței nóstre naționale . Românii nu trebuie se înceteze de- a urmări re­­lațiunile de ginte și marea ideie a solidarității gin­­tei latine, care atunci cându va ajunge să fie o realitate, va forma garanția cea mai puternică a naționalității române. Ințelegem­ ca România se întreție relațiunile cele mai amicale și mai respectuase cu tóte pu­terile, cu condițiunea însă de-a nu uita nici odată ceea ce-și datoresce ei însăși, și de-a veghia ca aceste relațiuni se nu se stabilescă în condițiuni ruinătore și aservitóre pentru țeră. Luându forma de guvernu a României astfeliu cum este stabilită, și fiindu constituiți în temeiul drepturilor din pactul fundamental al Statului ro­­mânu, îlu vomu apăra contra violărilor și falsifi­cărilor adversarilor lui și ai suveranității popo­rului. Dacă vreo­dată revizuirea Constituțiunii va fi în cestiune, vom lupta cu modificările ce i se vor face se fie conforme principiilor democratice și naționale. Vom stărui ca, dreptul electoral se în­ceteze de-a admite altă distincțiune decât a inte­­liginței și a luminelor; vom susține ori­ce îmbu­nătățiri în legea electorală, cari vor ave de scop a să asigure independința corpului electoral și a con­­sciinței alegatorilor contra presiunii și ingerinții puterii; vomu cere ca ori­cine sole citi și seri se voteze directe. Ori­ce putere a Statului și ori­ce atribuțiune a puterilor Statului purced­end de la națiune, li­ber­tatea votului, sinceritatea represintațiunii națio­nale trebuie se fie privite ca un principiu sacru; cine-l atinge este un perturbator al ordinei pu­blice și al organismului Statului, și națiunea este în­drept a-și apăra, la trebuință cu putere, exer­cițiul deplinei ei suveranități. Separațiunea puterilor Statului, prin controlul ce se esercită intre densele, e cea mai puternică garanție de ordine, de dreptate și de respect al legilor, este clar neapărat organismului Statului român ca justiția se devie o a treia putere în Stat după înțelesul adeverat al cuvântului. In acest scop vom lucra și vom cere neîncetat ca prestigiul magistraturei să se ridice prin ad­miterea în sinul ei a celor mai demni, mai inte­gri și mai luminați, cr independința justiției să se asigure printr-o organisare de natură a o pune cu totul în afară de acțiunea directă a puterei executive. Descentralizarea administrativă este singurul­ mu­lilocu de­ a răspândi peste totă țara luminele, capacitățile și activitatea publică in genere, care, neavând acum un câmp de acțiune destul de întins în judecie, se grămădeșce pre mult la centru, pro­ducând întreitul râu, al pre numeraselor compo­­zițiuni pe acest singur punt, al părăsirii interese­lor judeciene și al înlesnirii de a se exercită de la centru o putere despotică asupra țerei întregi Tot descentralisarea va simplifica mecanismul ad­­ministrațiunii, și va realisa în bugetul Statului e­­conomiele seriose cari astă­z­i se impun ca o con­­dițiune de ordine și chiar de liberă esistență. Vom stărui dar ca o descentralisare administrativă, se­rios organisată și atât de largă pe cât permite ideia de unitate a Statului, se răspândască asu­pra țerei întregi luminele și îngrijirea de cari are trebuință, și se ia în acelaș timp din mânele gu­vernului unealtele de despotism pe cari le pro­cură centralizarea. Autonomia și organismmi comunei pe aceleași baze și cu același scop respunde principiilor și scopurilor nóstre. Evenimentele din ultimii ani ne au probat că principiul responsabilității ministeriale trebue se devie cât mai neîntârziat o realitate, prin facerea legii speciale prevăzută de Constituțiune. Vom cere cu stăruință și pe tote căiele ca li­bertatea individuală se fie garantată prin noile mă­suri legiuitore; experiența ne-a făcut să simțim că principiul înscris in Constituțiune nu este de ajuns. Jud­ți instructori și ori­ce agenți ai puterii publice trebuie se devie respund­ători înaintea le­gilor pentru răpirea libertății unui cetățian. Arestarea preventivă în materie de presă este o nesocotire și a principiului din Constituțiune a­­supra libertății presei, și a tutor considerațiunilor pe care solința le admite în favorea arestării pre­ventive. Ea­cară se fi­ interzisă în mod absolut. Starea poporațiunilor rurale va fi obiectul cu­getărilor și acțiunii nóstre celei mai stăruitore. Suntem adânc convinși că numai atunci când po­­porațiunile rurale vor fi fericite și prospere, țara va fi fericită și prosperă, căci ele formeza marea majoritate și temelia naționalității române, îmbu­nătățirea sortei țăranului, prin răspândirea ins­trucțiunii, prin ușurarea dărilor și stîrpirea abu­­zurilor ce-l apasă astă­z­i, prin măsuri igienice cari se stavilescâ mortalitatea spăimântătore ce se ob­servă astă­z­i între poporațiunile rurale, și printr’o sistemă completă de ajutare, protegere și încura­­jiare prin tote mi­ilacele posibile, ne va preocupa ca una din primele cestiuni naționale și de Stat. Asceptând mai cu osebire de la răspândirea lu­minilor propășirea morală și materială a societății și a Statului român, instrucțiunea publică trebue să fiă un obiect special de solicitudine pentru fie­care cetățan. Vom stărui ca instrucțiunea primă­rie gratuită și obligatorie se se aplice riguros. In­strucțiunea fiind pîrghia cea mai puternică pentru tote ramurele de activitate publică, ea trebuie să tindă a forma cetățeni luminați și speciali pentru tote, încredințarea intereselor instrucțiunii publice unei administr­ațiuni separate, înzestrată cu cele mai mari resurse posibile și pusă sub controlul puterii legiuitare, ar feri-o de fluctuațiunile lup-

Next