Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)
1876-07-15 / nr. 54
Anul al IV-lea No. 54. IASSI, Joi 15 Iulie 1876. Apare Joia și Duminica. Preciul abonamentelor IN IASSI, pe an. 20 fr.—pe semestru 10.—Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an, 24 fr.—pe semes. 12.—Pe trim. 6 fr. STRÉINATATE . . . . ( 40 fr. INSERT. ?) RECLAME, rândul CO b. SOIRI LOCALE , 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesci-I un Hr. 30 baui. FOAIA INTERESELOR GENERALE. Premiul Anunciurilor. PAGINAT. 50 b. Pag. III 30 b. Pag. IV 20 b. Pentru FRANCIA : se primesc anvraciuri la D. Adám negociant-commissionnaire Careffour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Lob Wie-Reichsrashsplatz Nr. 2 și la D. Rudolf Moses Scilerstatte ^sfți'â'Wicn. Pentru ANGLIA la D. Ef' gen Micoud Londra Slin Fleet Street -VJL C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. PROPRIETAR SI REDACTOR TH. BALASSAE. Unu ?lr. 30 ba»i. ZRed-a-ctitAXiea si Ad-saninistratiianea se află in Tipografia TU CALENDARUL. SEPTEMANEISTIL VECI__LIUA______________PATRONUL țI LEI _ STIL NOU ___JUUA PATRONULUi LEI Ras. Soar. Apusul Lor. Julier Tuliu 11 Duminică Sta [UNK]. Mart. Eufimia Lumină nouă la 11 Iulie 23 Duminică A. 7 Apolinare 4 37 7 35 12 Luni S.lit.lit. Proclu și Ilarie , , ,, . . 24 Luni Cristina 4 38 7 34 13 Marți Adun. Arhang. Gavril 5 ore sera cu timp Pro,os 25 Marți Ap. Iacov 4 39 7 33 14 Mercuri Apost. Achila și vântos. 26 Mercuri Ana 4 40 7 32 15 Joi Mart. Kirie și luleta 27 Joi Pantoleon 4 41 7 31 16 Vineri lerom Arhiongen 28 Vineri Victor 4 42 7 30 17 Sâmbătă______M. Martira Marina. 29 Sâmbătă Marto 4 43 7 29 In esploatare și comercia pe moșia Bereslogi. Lemnele focii Carpen si Fapt cualitățile cele Petre se moara 1 maiW Debușeu gara lleciu Lespedi A se adresa la Dl. Anghel Valy, in Iași sau la moșia Berezlogi. PROGRAMA SOCIETĂȚII Unirea democratică română. Subsemnații, grupați prin comunitatea de simțiminte și de aspirațiuni, și îndemnați de dorința de a ne face câtu mai folositori țerei nóstre, ne-amu întrunitu și amu fondatu o societate politică sub denumirea de Unirea Democratică Romănă. Scopul de căpitenie alu tuturor acelora cari făcu parte din acesta societate, sau cari vor voi să se asocieze cu acțiunea ei fiindu împlinirea datoriilor către țară și către societate, precum și exercițiul consciinciosu alu drepturilor cetățănesci, a trebuit se precisămu printr’o programă cari suntu principiele nostre, credințele nóstre, linia de purtare în care ne legăm a lucra cu toții cu puteri unite. Principiele în numele cărora ne-amu unitu și scopurile spre cari tindemu suntu următorele: Fii ai națiunii române, și naționalitatea fiindu însăși principiul esistenței României ca Statu și al esistenței nóstre ca cetățen români, prima nóstră datorie este de a ne conforma cu piositate spiritului naționalității române, urmărind’o din din secol un secol, în aședemintele și tradițiunile ei, constatăm că națiunea română este esențialmente democratică; numai în democrație a propășitu; a fostu mare, tare și respectată. Naționalitate și Democrație suntu dar principiile nóstre fundamentale, sub busola care ne va conduce în împlinirea datoriilor către țară și societate. In ordinea morală proclamăm ca credit al nostru onestitatea ; nu acea onestitate care, după opiniunea din nenorocire forte răspândită, permite a se servi de mijllace reprobabile în ajungerea scopurilor sale, a închide ochii asupra neonestității altora, a avea recursu în politică la espediente de rea-credință, ci onestitatea în sensul adevăratu al cuvântului, în viața politică ca și în viața privată.? Orice transformări se vor realisa în societate și în Statu, in conformitate cu principiele și aspirațiunile naționale și democratice, vor ave aprobarea și conlucrarea nostră. Dar scopul nostru obligându-ne la o lucrare neîncetată, acțiunea nostră, spre a deveni în adevĕru utilă, ca să se fie esențialmente practică și se se mișce totdauna în marginele posibilului. Politica națională neconstându numai într’o declarare de principie abstracte, ci în punerea în practică a acelor principie, în conformarea faptelor cu interesele naționale, și rolul nostru ca societate politică și ca cetățăni fiindu în raportu cu totu ce se atinge de Statu și de națiune, punem prin acastă programă și basele acțiunii nóstre practice de tote filele, în cele mai principale cestiuni naționale și de Statu. Amu fi rei Români dacă am perde din vedere aspirațiunile legitime de mărire, și pentru o parte din națiune, de emancipare națională , dar înțelegemu a nu se sacrifica niciodată existența nostră astfel cu cum ne este garantată de Europa, în nișce încercări nesocotite și fără vreme, se ne silimu mai ântâiu a păstra, a întări și a rădica ceea ce avemu. Garanția colectivă a puterilor Europei pate cu timpul să se modifice. Spre a ne apăra în orice eventualitate existența, ne trebuiescu nouă garanții întemeiate pe comunitatea de interese, pe identitatea de posițiune, folosindu-ne în același timpu și de necesitățile echilibrului politicu alu Europei: restrângerea relațiunilor cu tote poporele din Orientu, cari suntu gelóse de o esistență proprie națională, crearea unei strînse solidarități între densele, și neutralisarea tutuloru prin dreptul publicu al Europei, ne-ar da aceste noue garanții. Profundul și patrioticul simțu politicu al strămoșiloru noștrii ne-a creatu față cu Imperiul otoman o posițiune care trebue respectată, pe câtu timpu va urma de-a fi, ca în trecutu, o garanție a esistenței nóstre naționale . Românii nu trebuie se înceteze de- a urmări relațiunile de ginte și marea ideie a solidarității gintei latine, care atunci cându va ajunge să fie o realitate, va forma garanția cea mai puternică a naționalității române. Ințelegem ca România se întreție relațiunile cele mai amicale și mai respectuase cu tóte puterile, cu condițiunea însă de-a nu uita nici odată ceea ce-și datoresce ei însăși, și de-a veghia ca aceste relațiuni se nu se stabilescă în condițiuni ruinătore și aservitóre pentru țeră. Luându forma de guvernu a României astfeliu cum este stabilită, și fiindu constituiți în temeiul drepturilor din pactul fundamental al Statului românu, îlu vomu apăra contra violărilor și falsificărilor adversarilor lui și ai suveranității poporului. Dacă vreodată revizuirea Constituțiunii va fi în cestiune, vom lupta cu modificările ce i se vor face se fie conforme principiilor democratice și naționale. Vom stărui ca, dreptul electoral se înceteze de-a admite altă distincțiune decât a inteliginței și a luminelor; vom susține orice îmbunătățiri în legea electorală, cari vor ave de scop a să asigure independința corpului electoral și a consciinței alegatorilor contra presiunii și ingerinții puterii; vomu cere ca oricine sole citi și seri se voteze directe. Orice putere a Statului și orice atribuțiune a puterilor Statului purcedend de la națiune, libertatea votului, sinceritatea represintațiunii naționale trebuie se fie privite ca un principiu sacru; cine-l atinge este un perturbator al ordinei publice și al organismului Statului, și națiunea este îndrept a-și apăra, la trebuință cu putere, exercițiul deplinei ei suveranități. Separațiunea puterilor Statului, prin controlul ce se esercită intre densele, e cea mai puternică garanție de ordine, de dreptate și de respect al legilor, este clar neapărat organismului Statului român ca justiția se devie o a treia putere în Stat după înțelesul adeverat al cuvântului. In acest scop vom lucra și vom cere neîncetat ca prestigiul magistraturei să se ridice prin admiterea în sinul ei a celor mai demni, mai integri și mai luminați, cr independința justiției să se asigure printr-o organisare de natură a o pune cu totul în afară de acțiunea directă a puterei executive. Descentralizarea administrativă este singurul mulilocu de a răspândi peste totă țara luminele, capacitățile și activitatea publică in genere, care, neavând acum un câmp de acțiune destul de întins în judecie, se grămădeșce pre mult la centru, producând întreitul râu, al pre numeraselor compozițiuni pe acest singur punt, al părăsirii intereselor judeciene și al înlesnirii de a se exercită de la centru o putere despotică asupra țerei întregi Tot descentralisarea va simplifica mecanismul administrațiunii, și va realisa în bugetul Statului economiele seriose cari astăzi se impun ca o condițiune de ordine și chiar de liberă esistență. Vom stărui dar ca o descentralisare administrativă, serios organisată și atât de largă pe cât permite ideia de unitate a Statului, se răspândască asupra țerei întregi luminele și îngrijirea de cari are trebuință, și se ia în acelaș timp din mânele guvernului unealtele de despotism pe cari le procură centralizarea. Autonomia și organismmi comunei pe aceleași baze și cu același scop respunde principiilor și scopurilor nóstre. Evenimentele din ultimii ani ne au probat că principiul responsabilității ministeriale trebue se devie cât mai neîntârziat o realitate, prin facerea legii speciale prevăzută de Constituțiune. Vom cere cu stăruință și pe tote căiele ca libertatea individuală se fie garantată prin noile măsuri legiuitore; experiența ne-a făcut să simțim că principiul înscris in Constituțiune nu este de ajuns. Judți instructori și orice agenți ai puterii publice trebuie se devie respundători înaintea legilor pentru răpirea libertății unui cetățian. Arestarea preventivă în materie de presă este o nesocotire și a principiului din Constituțiune asupra libertății presei, și a tutor considerațiunilor pe care solința le admite în favorea arestării preventive. Eacară se fi interzisă în mod absolut. Starea poporațiunilor rurale va fi obiectul cugetărilor și acțiunii nóstre celei mai stăruitore. Suntem adânc convinși că numai atunci când poporațiunile rurale vor fi fericite și prospere, țara va fi fericită și prosperă, căci ele formeza marea majoritate și temelia naționalității române, îmbunătățirea sortei țăranului, prin răspândirea instrucțiunii, prin ușurarea dărilor și stîrpirea abuzurilor ce-l apasă astăzi, prin măsuri igienice cari se stavilescâ mortalitatea spăimântătore ce se observă astăzi între poporațiunile rurale, și printr’o sistemă completă de ajutare, protegere și încurajiare prin tote miilacele posibile, ne va preocupa ca una din primele cestiuni naționale și de Stat. Asceptând mai cu osebire de la răspândirea luminilor propășirea morală și materială a societății și a Statului român, instrucțiunea publică trebue să fiă un obiect special de solicitudine pentru fiecare cetățan. Vom stărui ca instrucțiunea primărie gratuită și obligatorie se se aplice riguros. Instrucțiunea fiind pîrghia cea mai puternică pentru tote ramurele de activitate publică, ea trebuie să tindă a forma cetățeni luminați și speciali pentru tote, încredințarea intereselor instrucțiunii publice unei administrațiuni separate, înzestrată cu cele mai mari resurse posibile și pusă sub controlul puterii legiuitare, ar feri-o de fluctuațiunile lup-