Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)

1876-08-01 / nr. 59

Anul al IV-lea No. 59. IASSI, Duminică I August 1876. ______apare Joia și Duminica. Freciul abonamentelor IN IASSI, pe an. 20 fr.—pe semestru 10. —Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an, 24 fr.—pe semes. 12.—Pe trim. 6 fr. TM­­ STRĂINĂTATE . . . . . 40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul CO b­ SCIRI LOCALE­­ lI(țr. Epistole ne­francate nu se primesc vi­­nc £ i du ibci) ,i?.bpi­nge" Unii Htr. 30 bani. FOAIA INTERESELOR GENERALE. Preciul Ănunciurilor. PAGINA I. 50 b. Pag. in 30 b. Pag. IV 20 b. ! Pentru FRANCIA: se primesc antm­­ciuri la D. Adam negociant-commissi­­onnaire Carelfour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Löb Wie-Reichsrashsplatz Nr. 2 și la D. Rudolf Moses Scilerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 în Fléet Street E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. PROPRIETAR SI REDACTOR TH. BALASSA K. Unu JXr. 30 bani. KecLstd­ivmest si­­ A.d.ministra­ti­a.ia.ea, se află in Tipografia TU 3 Marți Cur­păr. Isachie Dalmat și Faust * ti fr­umos „j jie 15 Marți Adorm. g. ITraicei 5 2 7 € 4 Mercur S.S. 7. «oceni din Efes 5 15 Mercuri Roch 5 3 7 4J I J ° i . Mart Busigen P 17 Joi Bertram 5 4 7 2 ” g.iners „ Of) Sehim. la față a Dom. 18 Vineri Elena 5­5 7 0 7 Sâmbătă Mart. Domețiu . . .­ jj . . , 19 Sâmbătă Ludovic 5­6 7 59 ________ _____ ___ CALENDARUL SEPTEMANE­I­ STIL VECI­NIIUA __________PATRONUL IDILEI STIL NOU ț­UA ~ PATRONUL ȘILEI Răs. Soar. Apusul Șor! August _ _ August­­ = 1 Duminică Ind­. sf. crucer și s. 7 Macavei p . s. 13 Duminică A. 10 Casian 5­0­7­7­2 Luni Aduce, relig. sf. arh. Stefan , 14 Luni Eusevin 5­1­7­8 T L_e­ei banala a Drepturilor de Vama Promulgată la 16 Martie 1876. A eșita de sub presă și se afla de vânzare la Administrațiunea acestei foi. A eșita de sub presă și se află de vânzare la administrațiunea acestei foi MARIA SPANIOLA sau' Victima unui Călugăr Partea I. In esploatare și comerciu pe moșia Bereslogi. ~ Lemne de focii Carpen si Fap­t cualitățile cele Petre se moară I b'“­Deb­ușeii gara I Ceciu Letipedi A se adresa la Dl. Anghel Valu in Iași sau la moșia Berezlogi. IASSI, 31 Iuliu 1875. Reproducând articolul de fond din „Româ­nul“ de la 28 29 Iuliu, nu facem o datorie de­ a atrage atențiunea lectorilor cu deosebire, căci nu este greu de a citi pintre rânduri și cu­­nosce spiritul corpurilor legiuitore in care s’a predominat, în acesta prima și estraordinară sesiune. Iată acel articol: „Din cauză că Senatul nu este complectu, și că chiar dacă se va complecta mâne, nu va ține decât uă ședință sau doué, Camerele voru închide ușile lor pe Vineri sau Sâmbătă. In sesiunea sea estraordinară din Aprile trecut, Senatul vedere națiunii suveranitatea ei. Camera, în a­cestă sesiune estraordinară, deplini a doua mare și unanimă cerință a națiunii: suveranitatea justiției. Cătă muncă însă, câtă cugetare, câtă cumpănire, câtă răbdare, câtu timpu și cătu de mari și felu­rite sacrificii se ceru d’acum înainte, de la fie-care omu și de la toți împreună, pentru a vindeca ra­­nele făcute d’un despotism desfrănatu, care bântui țâra fară curmare în timpu d’atâța ani! Multu făcură, prin aceste doue acte, senatorii și deputații în scurtul timpu al sesiunii estraordinare , dar puțin se simte, se pute simți, din causa mari­lor nevoi ale țerei. Ar fi trebuit pate ca Camerele se remâte în per­­manență mai multe luni. Ar fi fost bine se mai ste celu puținu ore cinci­spre­ d­ece­n­ile, pentru a face patru cinci din legile cele mai cu sete cerute de națiune, dar.........nu s’a putut face asta­ felu, și ne temeau că domnii senatori nu se voru completa nici pentru a vota legile arginți severșite de Ca­meră în aceste din urmă țlile. Pentru ce însă se ne perdem timpul suspinând după cele ce nu s’au pu­tut face, în locu d’a ne ocupa, cu mintea și cu ini­ma, despre ce putemu și trebuie se putem face ? Senatorii și deputații reîntrând în căminele loru, nu făcu, amu putea face­ decât a intra în secțiunile Moru respective. Secțiunea este ca uă familiă. Aci se studie cu liniște fie-care trebuință, fie-care nevoie, fie-care in­­teresu, fie-care lege. Reintrând în căminele lor, de­putații și senatorii reintră în mijlocul cetățenilor; și aici și numai aici vor putea se cunoscă bine fie­­care trebuință, fie-care nevoie, fie-care interesu, și dobândi solința d’a putea face apol în secțiunele Camenilor proiecte de legi într’adever bine-făcătore, ș’a le susține cu tăriă în ședințele publice, unde ele devin legi. In acastă sesiune estraordinarie, s’a putut înțe­lege și scuza ca deputații se depuie pe totă <țiua pe tribuna Adunării câte uă propunere, care se conție­uă dorință, uă trebuință, uă suspinare a națiunii. Nu se va pute însă scula ca aleșii se revie la Oc­­tombre cu simple suspinuri în privința trebuințelor și nevoilor țerii. ”.k Reî ntorcându-se în mijlocul alegetoriloru, aleșii sunt datori să le de sema de ceea ce au făcut și despre cele ce n’au făcutu, fiind-că nu se puteu face acum. Sunt datori se ție din cănd în când întruniri pu­blice și se desbată cu alegătorii despre cele mai arginți trebuință ale țerii. Sunt datori se desbată fie­care lege care se cere, nu numai din puntul de vedere alu unui interesu localu, ci mai cu sema și din acela alu intereselor generale. Se caute împreună nu numai ce cere ani­ma, dar și ce impune rațiunea. Nu numai dorința, dar și putința. Nu numai pofta d’a se face cutare lege, dar mai cu samă cum se se facă ea pentru ca se ftă practică, bine-făcetore și susținută, cu mintea și cu anima, de cei mai mulți. Nimicu mai periculosu pentru țară de­cât d’a se promite alegétorilor de către un candidatu Ceea ce nu se póte face într’uă situațiune dată, de cât te­merea unui deputatu d’a nu supera pe alegotorii sei, combătând uă cerere care nu este practică, și grămădirea pe biurourile Camerelor pentru mângă­­iarea alegătorilor, a unor propuneri, cari mai de cari mai frumóse, dar mai necomplete, mai neco­­recte ș’une­ori mai peste putință d’a se realisa în starea presiune a țerei. Deputații sciu bine că miniștrii, in urma unei moș­­ceniri atâta de durerose și într’uă situație critică, din tote punturile de vedere, n’au timp d’a se ocupa seriosu de tote reformele ce se ceru imperiosu de către nevoile țerei. Deputații sciu bine că n’aveau unu corpu spe­­cialu care se pregătască legile, și nici mijjlocele pe­cuniare pentru a numi comisiuni speciale pentru confecționarea lor­. Ei sciau bine ce miniștrii erau în cea mai aso­­lută neputință d’a face ș’a presinta acele legi. Ei sciau bine că deputații n’aveu timpul necesar d’a studia acele propuneri, d’a le transforma în pro­iecte de legi, d’a le depune pe biuroul Camerei și desbătendu-le apoi în ședințele publice, se le facă se devie legi. Pentru ce dar au făcutu cu grămada acele propuneri ? Acum însă că le-au făcutu, pentru ca leul se se transforme în bine, deputații și senatorii fie­cărui districtu se studieze cestiunile și se le desbată în întruniri publice. In urma acestui studiu se se 'n­­trunesc­ între denșii și se facă proiecte de legi pe cari se le pune prin presă în desbaterea națiunii și se le presinte apoi Camerei și Senatului. Acesta este metoda cea bună, cea practică și bine-făcetore, și credem că asta voru face actualii senatori și deputați. Senatorii și deputații mai au oă altă datoriă, și mai însemnată, putem țlice, ce o amintimu și loru și tutorii cetățianilor, siguri fiind­că cu toții voru deplini-o. Jafurile au fostu mari și generale. Sătianii, mai cu semn, sunt pe deplinu sărăciți. Munca loru, în multe locuri, este vendută cu cea mai scârbasă cametă, și pămentul loru amanetatu, vendutu, în contra legii. Senatorii, și deputații, și fie-care cetățianu, omu onorabile, și Români bunu și inteliginte, sunt da­tori se cerceteze, se descopere crimele aceste și se le dentind­e guvernului, justiției și opiniunii publice. Este timpu se’nțelegemu cu toții, că dacă nu vomu­ sterpi abusurile, corupțiunea ne va ucide. Este timpu se ne convingemu cu toții că dacă nu vom scote pe sătianu din ghiarele jăfuitoriloru și cămătarilor, și nu’i vom înlesni mijjlocele d’a eși din miserie, temelia casei ruinată, s’afundă Statul românu. Aceste suntu astăzi datorile tutoru Romăniloru ; aceste suntu mai cu sema datoriele senatoriloru și deputaților, și toți trebue se le deplinască cu religiositate. Inamicii din întru și din afară lucreza. Democrația română, atritu de acusată, va dovedi a­­cum prin faptu că este moderată, sinceră și mun­­citore, și România va fi în adevĕra salvată. DAREA IN JUDECATĂ MONSTERUL­UI CATARGIU ANEXE CORESPONDINTA SECRETA TELEGRAFICA. în operațiunile electorale. Procesu-verbale Conformu ordinului primitu de la onor, direcțiune generală a telegrafelor și poștelor, arderea actelor telegrafice pe anii 1868, 1869, 1870 și 1871 s’a începutu la 1 și s’a terminat asta-ț­i la 9 Iuliu. La acastă operațiune asistând mai josu semnații membrii numiți în comisiune, ei constată că au pri­­veghiatu, în tot intervalul menționatu, distrugerea * tuturoru acteloru, care s’a petrecutu în regulă și, terminându-se, au închiriatu presintele procesu-ver­­bale spre cele de cuviință. Membrii comisiunii: Engles, D. Frumos, D. T. Udrescu. Pentru conformitate, Perticaru. Art. 11 alu legii din 1871 dice: «Telegramele cari remânu în depositu, originalele depeșelor și bandele de semne, se conservă, în timp de un anii de la data loru, cu tote precauțiunile necesarii din puntul de vedere alu secretului; după acestu termenu se vor­ arde prin închisiare de procesu-verbale. ” Copia după circulara No. 564 din 17 ianuar 1876. Domnule diriginte. Sunteți invitatu a’mi da seiință de urgință de nu­merar notelor telegrafice, oficiale și oficiase, presin­­tate la acelu oficiu în cursul anului 1875, și de la cari autorități a­nume. Director generale, G. Lahovari. MINISTERUL de INTERNE Direcțiunea generală a Telegrafelor și poștelor No-Copia după circulara No. 3226 din 11 Mart. 1876. Domnule diriginte, Ca supliment la ordinul No. 564, sunteți invitat

Next