Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)
1876-11-21 / nr. 91
Anul al IV-lea No. 91. IASSI, Duminică 21 Noemvri. 1876. apare Joia și Duminica. Premiul abonamentelor IL, II IASSI, pe an. 20 fr.—pe semestru 10. —Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an. 24 fr.—pe semes. 12.—Pe trim. 6 fr. STRĂINATATE....................40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul 00 b. SCIRI LOCALE » 1 fr. Epistole nefrancate nu se primescu. Anii 1. 30 bani. FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SI REDACTOR TE. BALASSAH. Freciul Animalurilor. PAGINA I. 50 b. Pag. III 40 b. Pag : IV 30 b. . .* Pentru FRANCIA: se primesc animaluri la D. Adam negociant-commissionnaire Carrefont de la Croix Rouge 2 Paria. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Lob Wie-Reichsraschsplatz Nr. 2 și la D. Rudolf Mosea Sellerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eagen.Micoid Londra 81 în Fleet Street E. C. " Manuscriptele nepublicate se vor arde. Unu Ar. 30 hutil. > *1 »' ~ s yva as ja.s 4 -V. mi -fi _ PPT T3 AT. & A TvT 25 Joi f sf Martira Ecaterina 1 6 - 7 Joi Amvrosiu ‘ ’ 7 22 . 4 ' 22 26 Vineri Cuv. Păr. Alipie stilpnicu S Vineri CONCEP S. MAR ■ ■ . . . 7 21 . 4 '21 " 27 ___Sâmbătă______Mart. Iacob Persul 9 Sâmbătă Leocatlia • 7 25 • 14 31 . CALENDARUL SEPTEMANE STIL VECHI j 1)IOAN PATRONUL PILEI STIL NOU 1 1>JUAI PATRONUL ZILEI . , 1 Răs. Soar. 1 Apusul Str. Noemvri Tecemvri I rf TITiT 21 Duminica (f) Inp. In bis. a, N. D. T . „ 4,1 *. 3 Duminică 1 A. 1. Adv. Traanc 7 19 4 , 22, 22 Luni sf. Apost. Philemon Lumina plina 21 iNOV. 4 Luni Varvara * 7 20 4 22 23 Marți ^ sf. Păr. Amfilohie Epis. Iconei 2 ore 20 m. noptea CU 5 Marți Eșum Sava 7 21 1 4 22 ... 24 Mercuri sf. Păr. climent al Romei Zii nadă, fier SF VÎSCOI 6 Mercuri Nicolai 7 •. 22 1 4 22 » * • • Rugămu pe Onorari. Comitetu instituita pentru reedificari Catedralei din Iassi se bine-voiască a aduce la cunoștința publicului, prin publicitate, ce anume sume s’au adunații până acum și unde, și cum se află ele depuse spre fructificare. Onorari. Comitetu instituita pentru rădlicarea unui Monumentu lui Stefan cel Mare, in urba Iassi, este rugata a face cunoscut prin publicitate-după cum a promis usumele adunate și locul unde suntu depuse spre fructificare. Respunsuri po^pulare. De la DOROHOL— 9000 fr. adunați pentru râdicarea Monumentului lui Ștefan cel Mare în urba Iassi, mâncați de d. casierul alu acelui județu, D. Petrovici. Din IASSI.— 6000 gr. aflămu câ a lăsații prin testamentul seu piosul și regretatul defunct N. Rosetti Rosnovanu pentru reedificarea Catedralei ca un bani stan cu procente la casă. Așteptăm respunsurile Onorah. Comitete. MINUCIURILE PAGINEI 1-a. MAICASM .5. UIKHIIV Maison Charles Walter Grand,rue Jassy IU. •). JiiWMiet a 1’lionneur de prévenir son élégante et nombreuse clientele que, malgré les nuages qui obscurcissent l’liorizon politique et financier, ii vient de recevoir, pour la saison d’ kiver et particuliérement pour les fetes de Noel et du Nomei an, un ckoix aussi considerable que riche des objets constituant la spécialité bien connue de son commerce. Comme les années précédentes, on trouvera, cette année. ckez lui, Tassortiment le plus complet des articles suivants: Bronzes tels que lampadaires, candélabres, pendules, garnitures de bureau, statuettes Itleullles lie ian ta isle, soit é,tageres, guéridons fauteuils et chaises or et satin, chiffonniéres, secretaires JPorceSalnea et crisiaux, jardinieres, cassettis, coupes, places de Venise, téte-d-téte, faiences émaillées, imitations moulées sur les collections du Louvre, CSasitS cl&exreau et Suede, cliaussures de tons genres, Souliers de bal, mules PompadourjMv>iSS'S ai’® tllieielleü*, broderies des Gobelins, jouets des plus, nouveaux et des plus ingénieux. eventails, Watteau, japonais et chinois, líöuboias premier choix, parfmuerie fine, etc. etc. M. J. Darmet ose esperer que si les amateurs du beau veritable daignent visiter ses magasins, ils seront facilement convaincus de l’excellente qualilté, de l’ elegance et du prix modéré de sesarticles, 07—7 VplílítÍ3 C^e mora mea Basaraba, situat unlililutil la șose intre urba Folticeni, și gara Dolhasca fiind bine reperată în stare lucratóre, se pote lua indată in posesie, cu fân, pae, strujeni cât vor trebue, lemne uscate, moră cu 4 pietre, sunt de vânzare și producte, orz, ovăs și pepușoi de dat cu velnița și în deosebi. Dr. Greciano. i AVIS IMPORTANT Personele doritore de a lua antrepriza vânzării tutunilor din districtul și plășile județului Iași pe periodul de 5 ani, începători de la 1 August 1877 sunt informate, că Biroul central din Iași ține la disposițiunea lor, atât un model de contract ce va servi de baza la darea vorbitei antreprize, cât și tote informațiunile de care ar ave nevoe pentru formarea ofertelor lor. Modelul de contract se pote vede și informațiunele se pot lua in tote zilele la Biuroul Central, strada Mare, vis-a-vis de Mitropolie, de la 10—4 ore p. m. Ofertele se vor primi atât la direcțiunea generală în București, cât și în Iași la Biuroul Central până la 27 Noemvrie a. curent. Int? UWMffMl 85—5 Moșia ledoilf din județul Botoșani, plasa Coșula, pe termin de 5 ani începători de la sf. Gheorghie 1877. Doritorii de a o lua se bine-vois că a se adresa la propietara fișei moșie. Theres» Ranette. 28—10 CUVENTUL TZARULUI. Rușii suntu indignați pentru ca Europa’n genere și Anglia în particular persistă a nu se’ncrede în desinteresarea ce ei afirmă in moaui tei mai solemn și mai categoric. Tzarul, în convorbirea ce a avutu la 1 a curentei în Livadia cu lordul Loftus, nu s’a pututu opri de a esprima adânca sa părere de zeu pentru ca trebue se constate încă existenți acestui sentimentu, ce pare înrădăcinatu în inimi. Ve dau, milord, cuvântul meu de onóre cel mai sacru, a zis el cu emoțiune bătrânului ambasadorii, cân’am cea mai mică intențiune de a lua Constantinopolul. Guvernul meu nu urmăresce uă politică de cuceriri. Nu me gândescu a stabili regaturi în Turcia. Mă puteți crede, ve dau asigurarea cea mai formală! Prințul Gortsakoff, în depeșa sa câtre cornițele Șuvaloff, datată la 19 curentu, vorbesce în același sensu. Este într’adever penibil, scrie elu, de a vede doue țeri mari cari aru fi în stare a regula chestiunile europeene în avantagiul lor comun (?) arétând, una câtre cealaltă, uă neîncredere și unu antagonismu care neliniștescu lumea. Și fiarele ruse ce ne cadu în mâni ținu același limbagiu. Nu voimu decât un singuru lucru,li cu ele, a sili pe Turci se îmbunătățescă situațiunea miserabilă mai presus de ori-ce descriere a creștinilor slavi, pe care-i domineze, 7 esploateze și’i măcelărescu un modu neomenos. Și ce respunde Anglia ? Daily Neils ajunge la conclusiunea ca neîncrederea remâne aceeși cu poporul anglosunu’și a căștigatu liniștea asupra scopurilor Tzarului. Standard merge mai departe. Cuvintele Tzarului,fice el, au sporitu mai multu neîncrederea publicului. Alexandru a cădutu în greșala ce fu atât de funestă tatălui seu. Nu credemu astă-i fi mai multu în cuvântul împăratului, de cum n’amu pututcrede cu câțiva ani în urmă. Acestu monarhii absolutu nu mai are putereași ține angagjamentele. Și în Germania, lăsatu-s’au a se convinge mai mult ? întrebați acolo pe cine veți voi, dacă crede în neinteresarea Rușilor, și veți primi pururea și pretutindeni același respunsu: Nu! Trecutul Rusiei distruge încrederea. Ceea ce Alexandru a fisu către lordul Loftus, Nicolae a dis’o câtre unu altu ambasadoru anglesu. Elu încă’și a datu cuvântul de onore câ nu va merge se se stabilescă la Constantinopole; elu încă a pretinsu câ planurile Caterinei nu erau decât nisce visiuni; elu încă a recunoscuțui importanța pentru Rusia a unei aliandă sincere cu Anglia; elu îfică a afirmatu ca nu va ocupa principatele dunărene decâtu când acesta ar deveni de o necesitate absolută. Avemu înaintea ochilor dă carte germană, imprimată in 1856, la Leipzig, Die Orientalische Frage de profesorul Wurm, in care se póte citi totu ce Alexandru a comunicatu la începutul acestei luni ambasadorelui britanicii. In 1859, prințul Gortsakoff arua ca uă notă pentru a prepara spiritele din Europa, la cuceririle ce armatele Trarului aveu se întreprindă in Asia, și anunciă prin acelu documentu ca Rusia scoțând sabia n’asculta decât depresiunea împrejurărilor,de interesele civilisațiunei și a comerțiului, de bunastare și de organisarea socială a popórelor barbare contra cărora avea se mergă. Pe aceste popore ea și le-a anexatu. Totu astfeliu raționeze cancelarul rusa în depeșa sa circulară de la 13 novembre curentu. Totu in interesul umanității și a populațiunilor slave Rusia ’și mobilisare armată. Ea vrea se pue unu capeta unei situațiuni ce desonoreze Europa și nu vrea decât atâta ! Diarele engleze nareze câ lordul Granville a fost mai de multu autorizatu de cornițele Șuvaloff se declare in Parlamentu ca Tzarul se angagiaze a nu conserva Khiva, și Khiva se află in manele Rușilor! - Kașeleff, unu autoru rusu, a publicatu in Berlin un broșură in care se găsesce acesta frasă , Rusia în ultimii douezeci de ani, cu deplinul consmnțimentu a populațiunei sale luminate, a anexat un teritoriu de multe ori mai întinsu decâtu Germania, ceea ce'i a măritu în modu considerabil prestigiul politicii.“ Aceste din urmă cuvinte spun totu ! Pe câtu seim, Rusia care a făcutu atâte resbele, n’a încheiatu nici-uă dată unu tratatu de pace, după victorii, făr’ de a nu consemna în elu anexări. Petru cel Mare n’a primitu ca moștenire de câtu 200,000 mile patrate de pământ. De la suirea sa pe tronu și păn în zilele nóstre, Rusia a anexat țeri cari ocupă unu spațiu tot atâtu de întinsu pe cât e Europa. In 1736 Rusia începe un resbelu contra Turciei. Acestu resbelu se sfîrșeșce în 1739 prin pacea de la Belgrad. Rusia ieagă bucată din Turcia. In 1776 Rusia încheie cu Turcia pacea de la Rutciuc. Ea iea fortărețele Jenikale, Kerts, Kinburn și o mare bucată de pământii situat între Diniper și Bug. Patru ani după acesta Caterina se amparase de Crimea. In 1787 nou resbel contra Sultanului. Eluse