Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)

1876-11-21 / nr. 91

Anul al IV-lea No. 91. IASSI, Duminică 21 Noemvri. 1876. apare Joia și Duminica. Premiul abonamentelor IL, II IASSI, pe an. 20 fr.—pe semestru 10. —Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an. 24 fr.—pe semes. 12.—Pe trim. 6 fr. STRĂINATATE....................40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul 00 b. SCIRI LOCALE » 1 fr. Epistole ne­francate nu se primescu. Anii­­ 1. 30 bani. FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SI REDACTOR TE. BALASSAH. Freciul Anim­alur­ilor. PAGINA I. 50 b. Pag. III 40 b. Pag : IV 30 b. . .* Pentru FRANCIA: se primesc anim­­aluri la D. Adam negociant-commissi­­onnaire Carre­font de­ la Croix Rouge 2 P­aria. Pentru A­USTRIA și GERMANIA la D. Fillip Lob Wie-Reichsraschsplatz Nr. 2 și la D. Rudolf Mosea Sellerstatte Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Ea­­gen.Mico­­id Londra 81 în Fleet Street E. C. " Manuscriptele nepublicate se vor arde. Unu Ar. 30 hutil. > *1 »' ~ s yv­a a­s j­a.s 4 -V. mi -fi _ PPT­ T3 A­T. & A TvT 25 Joi f sf­ Martira Ecaterina 1 6 - 7 Joi Amvrosiu ‘ ’ 7 22 . 4 ' 22 26 Vineri Cuv. Păr. Alipie stilpnicu S Vineri CONCEP­ S. MAR ■ ■ . . . 7 21 . 4 '21 " 27 ___Sâmbătă______Mart. Iacob Persul 9 Sâmbătă Leocatlia • 7 25 • 1­4 31­­ . CALENDARUL S­EPTEMANE STIL VECHI j 1)IOA­N PATRONUL PILEI STIL NOU 1 1>JUA­I PATRONUL ZILEI . , 1 Răs. Soar. 1 Apusul Str. Noemvri Tecemvri I rf TITiT 21 Duminica (f) In­p. In bis. a, N­. D. T . „ 4,1 *. 3 Duminică 1 A. 1. Adv. Traanc 7 19 4 , 22, 22 Luni sf. Apost. Philemon Lumina plina 21 iNOV. 4 Luni Varvar­a * 7 20 4 22 23 Marți ^ sf. Păr. Amfilohie Epis. Iconei 2 ore 20 m. noptea CU 5 Marți Eșum Sava 7 21 1 4 22 ... 24 Mercuri sf. Păr. clim­ent al Romei Zii na­dă, fi­er SF VÎSCOI 6 Mercuri Nicolai 7 •. 22 1 4 22 » * • • Rugămu pe Onorari. Comitetu insti­tuita pentru reedificari Catedralei din Iassi se bine-voiască a aduce la cunoș­tința publicului, prin publicitate, ce a­­nume sume s’au adunații până acum și unde, și cum se află ele depuse spre fructificare. Onorari. Comitetu instituita pentru rădlicarea unui Monumentu lui Stefan cel­ Mare, in urba Iassi, este rugata a face cunoscut prin publicitate-d­upă cum a promis usumele adunate și locul unde suntu depuse spre fructificare. Respunsuri po^pulare. De la DOROHOL— 9000 fr. adunați pen­tru râdicarea Monumentului lui Ștefan­ cel­ Mare în urba Iassi, mâncați de d. casierul alu acelui județu, D. Petrovici. Din IASSI.— 6000 gr. aflămu câ a lă­sații prin testamentul seu piosul și regretatul defunct N. Rosetti Rosnovanu pentru reedifica­­rea Catedralei ca un bani stan cu procente la casă. Așteptăm respunsurile Onor­ah. Comitete. MINUCIURILE PAGINEI 1-a. MAICASM .5. UIKHIIV Maison Charles Walter G­rand,rue Jassy IU. •). JiiWMiet a 1’lionneur de prévenir son élégante et nombreuse clientele que, malgré les nuages qui obscurcissent l’liorizon politique et financier, ii vient de recevoir, pour la saison d’ kiver et particuliérement pour les fetes de Noel et du Nomei an, un ckoix aussi considerable que ri­che des objets constituant la spécialité bien con­­nue de son commerce. Comme les années précé­­dentes, on trouvera, cette année. ckez lui, Tas­­sortiment le plus complet des articles suivants: Bronzes tels que lampadaires, can­délabres, pendules, garnitures de bureau, statuettes Itleullles lie ian ta isle, soit é,tageres, gué­­ridons fauteuils et chaises or et satin, chiffonnié­­res, secretaires JPorceSalnea et crisiaux, jardinieres, cassettis, coupes, places de Venise, téte-d-téte, faiences émaillées, imitations moulées sur les collections du Louvre, CSasitS cl&exreau et Suede, cliaussures de tons genres, Souliers de bal, mules PompadourjMv>iSS'S ai’® tllieielleü*, broderies des Gobelins, jouets des plus, nouveaux et des plus ingénieux. even­­tails, Watteau, japonais et chinois, líöuboias premier choix, parfmuerie fine, etc. etc. M. J. Darmet ose esperer que si les amateurs du beau veritable daignent visiter ses magasins, ils seront facilement convaincus de l’excellente qua­­lilté, de l’ elegance et du prix modéré de ses­­articles, 07—7 VplílítÍ3 C^e mora mea Basaraba, situa­­t unlililu­til la șose intre urba Folticeni, și gara Dolh­asca fiind bine reperată în stare luc­­ratóre, se pote lua indată in posesie, cu fân, pae, strujeni cât vor trebue, lemne uscate, moră cu 4 pietre, sunt de vânzare și producte, orz, ovăs și pepușoi de dat cu velnița și în deosebi. Dr. Greciano. i AVIS IMPORTANT­ Personele doritore de a lua antrepriza vân­­zării tutunilor din districtul și plășile județu­lui Iași pe periodul de 5 ani, începători de la 1 August 1877 sunt informate, că Biroul central din Iași ține la disposițiunea lor, atât un model de contract ce va servi de baza la darea vorbitei antreprize, cât și tote informa­­țiunile de care ar ave nevoe pentru formarea ofertelor lor. Modelul de contract se pote vede și infor­­mațiunele se pot lua in tote zilele la Biuroul Central, strada Mare, vis-a-vis de Mitropolie, de la 10—4 ore p. m. Ofertele se vor primi atât la direcțiunea generală în București, cât și în Iași la Biuroul Central până la 27 Noemvrie a. curent. Int? UWMffMl 85—5 Moșia l­edoilf di­n județul Botoșani, plasa Co­­șula, pe termin de 5 ani începători de la sf. Ghe­­­­orghie 1877. Doritorii de a o lua se bine-vois că a se adresa la propietara­­ fișei moșie. Theres» Ranette. 28—10 CUVENTUL TZARULUI. Rușii suntu indignați pentru ca Europa’n genere și Anglia în particular persistă a nu se’ncrede în desinteresarea ce ei afirmă in moaui tei mai so­lemn și mai categoric. Tzarul, în convorbirea ce a avutu la 1 a curentei în Livadia cu lordul Loftus, nu s’a pututu opri de a esprima adânca sa părere de zeu pentru ca tre­bue se constate încă existenți acestui sentimentu, ce pare înrădăcinatu în inimi. Ve dau, milord, cuvân­tul meu de onóre cel mai sacru, a zis el cu emo­­țiune bătrânului ambasadorii, câ­n’am cea mai mică intențiune de a lua Constantinopolul. Guvernul meu nu urmăresce uă politică de cuceriri. Nu m­e gân­­descu a stabili regaturi în Turcia. Mă puteți crede, ve dau asigurarea cea mai formală! Prințul Gortsakoff, în depeșa sa câtre cornițele Șuvaloff, datată la 19 curentu, vorbesce în același sensu. Este într’adever penibil, scrie elu, de a vede doue țeri mari cari aru fi în stare a regula ches­tiunile europeene în avantagiul lor comun (?) aré­­tând, una câtre cea­laltă, uă neîncredere și unu antagonismu care neliniștescu lumea. Și fiarele ruse ce ne cadu în mâni ținu același limbagiu. Nu voimu de­cât un singuru lucru,­­li cu ele, a sili pe Turci se îmbunătățescă situațiunea miserabilă mai presus de ori-ce descriere a crești­nilor slavi, pe care-i domineze, 7 esploateze și’i mă­­celărescu un modu neomenos. Și ce respunde Anglia ? Daily Neils ajunge la conclusiunea ca neîncrederea remâne aceeși­ cu po­porul anglosu­nu’și a căștigatu liniștea asupra sco­purilor Tzarului. Standard merge mai departe. Cuvintele Tzaru­lui,­­fice el, au sporitu mai m­ultu neîncrederea publicului. Alexandru a căd­utu în greșala ce fu a­­tât de funestă tatălui seu. Nu credemu astă-i fi mai multu în cuvântul împăratului, de cum n’amu putut­­crede cu câți­va ani în urmă. Acestu monarhii ab­­solutu nu mai are putere­ași ține angagjamentele. Și în Germania, lăsatu-s’au a se convinge mai mult ? întrebați acolo pe cine veți voi, dacă crede în neinteresarea Rușilor, și veți primi pururea și pre­tutindeni același respunsu: Nu! Trecutul Rusiei distruge încrederea. Ceea ce Alexandru a­­ fisu către lordul Loftus, Nicolae a dis’o câtre unu altu ambasadoru anglesu. Elu încă’și a datu cuvântul de onore câ nu va mer­ge se se stabilescă la­ Constantinopole; elu încă a pretinsu câ planurile Caterinei nu erau de­cât nisce visiuni; elu încă a recunoscuțui importanța pentru Rusia a unei aliand­ă sincere cu Anglia; elu îfică a afirmatu ca nu va ocupa principatele­ dunărene de­câtu când acesta ar deveni de o necesitate absolută. Avemu înaintea ochilor dă carte germană, im­primată in 1856, la Leipzig, Die Orientalische Frage de profesorul Wurm, in care se póte citi totu ce Alexandru a comunicatu la începutul acestei luni ambasadorelui britanicii. In 1859, prințul Gortsakoff aru­a ca uă notă pen­tru a prepara spiritele din Europa, la cuceririle ce armatele Trarului aveu se întreprindă in Asia, și anunciă prin acelu documentu ca Rusia scoțând sa­bia n’asculta de­cât depresiunea împrejurărilor,de interesele civilisațiunei și a com­er­țiului, de buna­­stare și de organisarea socială a popórelor­­ barbare contra cărora avea se mergă. Pe aceste popore ea și le-a anexatu. Totu astfeliu raționeze cancelarul rusa în depeșa sa circulară de la 13 novembre curentu. Totu in interesul umanității și a populațiunilor slave Rusia ’și mobilisare armată. Ea vrea se pue unu capeta unei situațiuni ce desonoreze Europa și nu vrea de­cât atâta ! Diarele engleze nareze câ lordul Granville a fost mai de multu autorizatu de cornițele Șuvaloff se declare in Parlamentu ca Tzarul se angagiaze a nu conserva Khiva, și Khiva se află in manele Rușilor! - Kașeleff, unu autoru rusu, a publicatu in Berlin un broșură in care se găsesce acesta frasă , Ru­sia în ultimii doue­z­eci de ani, cu deplinul consmn­­țimentu a populațiunei sale luminate, a anexat un teritoriu de multe ori mai întinsu de­câtu Germa­nia, ceea ce'i a măritu în modu considerabil pres­­tigiul politicii.“ Aceste din urmă cuvinte spun totu ! Pe câtu seim, Rusia care a făcutu atâte resbele, n’a înch­e­iatu nici-uă­ dată unu tratatu de pace, după victorii, făr’ de a nu consemna în elu anexări. Petru­ cel­ Mare n’a primitu ca moștenire de câtu 200,000 mile patrate de pământ. De la suirea sa pe tronu și păn în­­ zilele nóstre, Rusia a anexat țeri cari ocupă unu spațiu tot atâtu de întinsu pe cât e Europa. In 1736 Rusia începe un resbelu contra Turciei. Acestu resbelu se sfîrșeșce în 1739 prin pacea de la Belgrad. Rusia iea­gă bucată din Turcia. In 1776 Rusia încheie cu Turcia pacea de la Rutciuc. Ea iea fortărețele Jenikale, Kerts, Kin­­burn și o mare bucată de pământii situat între Diniper și Bug. Patru ani după acesta Caterina se amparase de Crimea. In 1787 nou resbel contra Sultanului. Elu­se

Next