Curierul Foaea Intereselor Generale, 1878 (Anul 5, nr. 2-71)

1878-02-26 / nr. 22

Anul al VI-lea No. 22. Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr — pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr — pe trimestru 7 fr. STREIN­AT­ATE....................................................40 fr. INSERȚIUNI Și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE :. 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. in Hr*. 20 bani IASSI, Duminică 26 Fevruarie 1878. apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul Anunelurilor PAGINA­L 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstras­se No. 31 Wien, Fil­lip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C­o Reimergasse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 în Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. i­n Nr. 20 buni * 2 * 4 FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR ȘI DIRECTOR ■ N­. BALASSAM. Calend­ar­u.1 Septa­m­­anei __________________________ STIL VEGHI PIUA ! PA­T­R­ UNU 1. PILEI | TIMPUL PIN SEPTAMANA STIL NOU | p­I­U­A j "" PATRONUL PILEI Râs. Soar. | Apusul Scr. Fevruarie ’ —| ~ "­­ M..K­A 7. ' I AL ■! .K­TWoi I Duminică /ST. Păr. Porfiriu Epis. Gazei 10 Duminică I P. Quad. 40 mmn. 6—23 6—0 Oft­at”1”. Cuv. Păr. Procopiu Decapolisc La 28 Pevruarie 4 ore 20 m. dim 11 Luni ! P­acliu 6-21 6— 1 Marți Cuv Par. Vasiliu Mărturisitorul . 12 Marti Grigoriu 6—19 6— 2 Mercuri Cuv. mart. Evdochia , i­ntr. 1 cu timp uscat și frig 13 Mercuri Rosina 6—15 6— 5 2 Joi Sf. mart. Teodor | 14 Joi Matilda 6—13 6— 7 6 Vineri­­ Sf. Eutropiu și Vasilie | 15 Vineri Longin 6—11 6— 8 4 Sâmbătă Sf. Cuv. Gerasim ______________________ ___________________________________­________0___________Sâmbătă________Lubin 6— 9­­6— 9 A­NUNCIURI AVIS IMPORTANT Subscrisul, vechiu antreprenor al Hotelului Vangheli și actualminte antreprenor al Hote­lului Concordia, cunoscut în acesta calitate, de mai bine de 20 ani în România. Am­â­­nore­a aduce la cunoscința Cliantelei mele și a Onorab. Public în genere că cu începere de la St. George viitor mé voi stabili în som bi­sum pe care’l am­ luat acum asupră’mi. Ceea­ ce m’a făcut a părăsi Hotelul Con­cordia, este că el are un număr pre mic de camere pentru pasageri, din care causă se întâmplă mai în fie­care z U ca Onorab, uei Clienți să se întorcă de la portă. Este adeverat câ Domniele lor deși găsdu­­iți pe aiurea veniau înse la masă la mine, pentru care li mulțumesc forte mult. Acesta înse­le venia greu mai ales când timpul era nefavorabil. Pentru a pute dar respunde pe deplin la efigințele onorale, mele cliantele, am luat Ho­telul de Rusia care cuprinde forte numerose și spaciase încăperi, și sunt plin de speranță ca și pe viitor voi avea acelaș concurs ca în trecut, mai ales că din parte’mi mi voi sili mai mult încă de­cât în­tot­deauna de a’l bine merita. Minanaiti Xie H Hie o fim­edieoRBii Straila mar­e Având și puține mobile se dă cu b­i­ne pe termin de 3—4 ani începători de la ziua de Sf. Gheorghi 1878. Doritorii se pot adresa cătră d-l N. Zucker in Iași. (41—6) Subscrisul voesc a me aso­cia la vre-o moșie cu 2000 l­­anei, luând și administrați­­unea moșiei asupra’mi, s’au ca adminis­trator la vre-o moșie, sau la vr’un insti­tut, având cunoștință deplină de agricul­tură, economie și contabilitate. A se adresa la Redacțiunea Curierului. Cassa Bossy situată in Tassy stra­da Carp, se dă in a­­rendă de la Sf. Gheorghe viitor. A se a­­dresa la subsemnatul strada Ralet, cassa Di­­mitrescu. (56—3) B. Bossy. DE AÜENDAT Următoarele propietăți a Prințului Mi­hail Sturza: 1. Moșiile Flămânzii, Uricanii, Copa­­lău, Chițovenii, Prisacanii, Prăjini, Sâtâi, cu Norocii și cu Siliștele anecsate. 2. Moșiile Dracșanii, Dracșanul, târ­gul Sulițoaea cu cotuna Sull­oaea, eazul cel mare și Zlătunoaea mică cu Siliștele anecsate, plasa Meletinului. 3. Moșiile Stroeștii sau Răznoasa Stro­­eștii Panțiri, Luncani, Zlătunoaea mare, și Gârbești, cu cotunurile lor. Toate de la județul Botoșani, se aren­dează pe termin de cinci ani, cu începe­re de la 23. Aprilie 1879. Concurenții de a lua aceste moșii în parte sau în total, vor bine­voi a se presenta pentru 15 Marte 1878 în locul subscrisului, pregătiți de garanție în re­gulă, când atunce li se vor face cunos­cut și condițiunile arendărei acestor pro­prietăți. Procurator plenipotent a Prințului Mi­hail Sturza: Colonel C. Gregorasch (53—2) T­­ T­E­L­E­GRAME Consta­ntinopol 4 Marte (8 ore sara).­dițiunile de pace vor fi mâni publicate. Con­Ba­­tuimul Carsuî, Baiazidul și Ardah­anul s’au ce­dat Rusiei pentru suma de un miliard ruble. Pentru Armenia se vor cere reforme. Ocu­­pațiunea Bulgariei s’a redus pentru un timp de șase luni. Evacuarea imprejurimelor de la Constantinopol de cătră Ruși, se va efec­tua abia după ratificarea păcii definitive, ceea ce se va întâmpla în St. Petersburg pană in timp de 14 zile. Tărnova 4 Marte. Candidatura prințului Battenberg la tronul Bulgariei câștigă din ce în ce mai mare probabilitate. Pesta 4 Marte. Ziarele maghiare discută pacea încheată la San Stefano în respect cu ocupațiunea Bosniei și a Herzegovinei. Ziarul »Pester Lloyd“ cere ca Austria să facă o ac­țiune cu sau contra Rusiei. Dacă cu Rusia, atunci Austria trebue să facă mari achizi­­țiuni adecă a lua totul ce intră în sfera noas­tră și a supune totul puterei noastre, ce se opune nouă. Dacă contra Rusiei, atunci tre­bue, să alungăm pe Ruși de pe peninsula bal­canică, să ne facem stăpânii situațiunei și să sfărmăm nimbul Rusiei dintre Slavi.“ Ziarul »Lloyd« cere anexarea Bosniei și Herzegovinei cătră monarhia austriacă. Rusia tace despre soarta acestor provincii creștine supuse Turciei. Comunicațiunea Porții cu a­­ceste provincii e foarte­­­ trimtorată. A sosit dar timpul, ca Austria s­ă se scuture de ser­vitutea, ce zace asupra-i în respect cu portul Klek. Ziarul »Hon« zice, că ’și prin Bosnia și Her­zegovina s’ar pute face un marș în România, dar această ocupațiune ne-ar liniști numai, cănd armata austro-ungară ar apuca și alt drum spre est. Ziarul »Napló« zice, că ori­ce anexare s’ar face, nici una n’ar fi în folosul Ungariei și a intereselor acesteia. Washington 4 Marte. Senatul a ratificat numirea lui Bayard Taylor ca ambasador la Berlin și cea a lui Goodloe ca ambasador la Bruxella. Constantinopol . Marte. Agența Havas a­­nunță: Trupe noue de Ruși au sosit în îm­­prejurimele de la San Stefano. Prizonierii turci vor fi imediat eliberați. Musulmanii emigrați au primit învoirea de a se reîntoarce. Delegații turci remăn în San Stefano spre a regula căte­va detaile. Marele duce Nicolae l’a vizitat încă pe Abdul-Hamid. Londra . Marte. Hardy a declarat în Ca­mera Comunelor, că starea sănătății armatei engleze e escelentă. Sporirea budgetului nu s’a făcut pentru sporirea minierului ostașilor, ci din cauza cheltuelilor sporite pentru ma­terialul de război. Starea rezervei e mai pu­țin satisfăcătoare, decăt cea a armatei per­manente. Armata numera 110000 oameni și un caz de nevoe va pute fi sprijinită de 400000 oameni. 1 Londra 5 Marte. Bourke, întrebat fiind­­ le Lewis în Camera comunelor despre periclita­rea vieței dragomanului englez din Constan­­tinopol, a respins următoarele : Generalul Ignatien a întrebuințat în San Stefano față cu dragomanul ambasadei engleze din Constantinopol niște espresiuni nu tocmai amicale ; cu toate aceste nu trebue a se crede, că viața acestui dragoman ar fi un pericul. Londra 5 Marte. Camera Comunelor a vo­tat ori budgetul de război pentru 135452 oameni. Petersburg 5 Marte. »Agența Rusă“ crede, că puterile vor reveni asupra ideei, de a în­truni un congres, la care vor lua parte șefii cabinetelor, căci acesta e mijlocul cel mai practic spre a ajunge la o înțelegere. Liga engleză pentru protecțiunea creștini­lor din Turcia a trimis Țarului o adresă a­­coperită cu 400 semnături, prin care îl feli­­citează pentru eliberarea creștinilor și-l roagă a nu se opri în această operă, ci a asigura la 1­ ••• cea religioasă și politică nu numai Bul­garilor de Nord dar și celor de Sud cari lo­­cuesc, începând de la Vasili­ca de lângă Marea Neagră până la Adrianopol și la Salonichi. Moartea neașteptată a prințului Cerkawsti a produs aici o mare impresiune dureroasă. Berlin - Marte. Ziarul „National-Zeitung“ află, că artiștii germani sunt aplecați a lua parte la esposițiunea Universală din Paris și că guvernul german va sprijini chiar această participare, fără însă a cere pentru aceasta un credit oarecare de la parlamentul german. Londra 5 Marte. Ziarul „Daily News“ află din San Stefano următoarele: Tractatul de pace fixează, ca domnitorul Bulgariei să nu fie luat din o familie suve­rană din Europa. Suma tributului Bulgariei se va fixa abia după doi ani. Bulgaria primește portul Cavala. Trupele ruse se vor îmbarca în Marea de Marmură și trecănd prin Bosfor se vor în­toarce în Rusia, fără a intra în Constantinopol. Toate fortărețele bulgare se vor dărăma. Nici o trupă turcească nu va rămăne în Bulgaria. Aceste detaile au fost stipulate de Ignatiev. Constantinopol . Marte. Savfet Pașa, ca­re le luase parte la consiliul de miniștri de astăzi, și generalul Ignatiev, carele la sfâr­șitul acestei septemări va pleca la Peters­burg, s-au reîntors la San Stefano. Condițiunile păcii ce vor fi publicate abia după ratificarea definitivă, semăna cu cele pu­blicate de ziare. Prin cedări teritoriale s’au achitat suma de 1100 milioane ruble, remăne dar­ a mai plăti restul dezdăunării de război în suma de 300 milioane ruble, plătitori în timp de 6 ani în termine de câte 4 luni, plus alte H­ milioane ruble pentru supușii ruși. Garanțiile pentru exacta plată nu sunt încă fixate. Corăbi rusești de transport vor îm­barca în San Stefano trupele rusești. Paris 6 Marte. „Journal Official” anunță, că prințul Hohenlohe ar fi înștiințat pe mi­­ministrul de externe francez, că împăratul ar fi permis artiștilor germani să participe la esposițiunea universală din Paris, împăratul a subsemnat eri decretele, care regulează a­­ceastă participare. s Londra . Marte. Eri sara a avut loc mee­tingul ligei național-patriotice, ținut sub pre­ședinta Lordmayorului Londrei. S’a votat re­­zoluțiunea, că atăt timp întrunirea conferen­­ței va fi inoportună, căt timp Rușii nu vor fi deșertat Constantinopolul și Gallipoli. Constantinopol și Marte. Salonic și Seres nu vor fi cuprinse în Bulgaria, ci numai Ca­vala din Marea Egee și Drama. Litoralul bul­gar spre Marea Neagră va fi de la Mangalia până la Midia, adecă până la 11 mile departe de Mangalia. Dobrogea va avea de hotar li­nia de la Mangalia pană la Cernavoda, mai jos de valul lui Traian. Serbia va primi Lescovaț și Șarkioi. Roma 6 Marte. Cardinalul Morichini e nu­mit camerlengul bisericei. Cardinalul Franchi a emis astăzi o circulă către toți nunții papali din străinătate, anun­­țăndu-și numirea lui de secretar general. Papa și cardinalul Franchi au hotărit, că ținuta lor să fie astfel, încât să împace inte­resele bisericei cu cele a Statelor. București . Marte. Marele admiral Cons­tantin a ordonat sporirea și înarmarea flotei rusești din Marea Neagră. Vice-admiralul Arcass a trimes pe căpitănii marinari Zeleni și Czaikowski la cuartierul general rusesc pen­tru a se înțelege asupra eventualelor opera­țiuni pe apă. Londra 6 Marte. »Reuters Office« anunță din Constantinopol, că Poarta admis ca Rușii să stee în San Stefano atăt timp, cât va sta­ționa flota engleză in Marea de Marmoră. Londra 6 Marte. „Reuters Office” anunță următoarele din izvor autentic: Tractatul încheat sub titlul de preliminări de pace conține 29 articule, din care cele din­­tăi se referă la România, Serbia Montenegro și Bulgaria. Dezdăunarea de război se urcă la 1400 mi­lioane ruble, din cari se vor acoperi 1100 mi­lioane ruble prin cedări de teritoriu asiatic. Restul de 300 milioane ruble se va plăti in bani. Tractatul zice, că guvernul turc și rus se vor înțelege mai în urmă asupra modului plății. Hotarele Bulgariei urmează cursul râului Carașu, cuprind întregul litoral estic de la Cirmea până la Varna și se întind în Nord de la Pirot apătă în­ Bulgaria.­­ Serbia capătă Stenița, Novibazar ,și Vranța, iar Montenegro primește Antivari, Podgorița, Sput și Nicșici. Mohamedanii se vor pute reîntoarce în Bul­garia, însă până cel mult în termin de doi ani, căci în caz contrar averea lor va fi vân­dută în folosul văduvelor și orfanilor. Londra 6 Marte. Ziarul „Morning Adver­tiser” primește din Pera următoarea infor­­mațiune: Vinerea trecută s’a descoperit în Constan­tinopol un complot, care avea de scop detro­narea Sultanului Abdul Hamid. Londra 6 Marte. Ziarul „The Times” a­­flă din St. Petersburg, că se crede acolo că contele­ Andrassy va consimți, ca in Berlin să se ție un congres. Viena 8 Marte. Delegațiunile sunt che­mate pe astăzi sara. Berlin - Marte. Azi dimineață a plecat arhiducele Rudolf la Frankfurt am Main. F­OILETON ____ MISTERELE NEW­ YORKULUI. Partea a doua 21 Go-Ahead. (Urmare.) — Da, amicii mei, (lice Trip, care pune necon­­tin înainte să garafă și un cârnaț, apoi un nou câr­­naț, și uă nouă garafă, far’a se pute gici încă a cui va remâne victoria, ve duc—sau mai bine ve ducem, Mop și eu,—într’uă țară unde bogăția curge ca o­­liul, și nu veți avea de­cât se ve plecați pentru a bea din acele isvare de mirat... Metafora era póre cam riscată de­ore­ce era vor­ba de petroleu. — Și pe când plecarea ? întreba uă voce. — Pe mâne... și des de dimineță... Mai ales se nu se’ntărț­ie cine­va! Pe lângă acesta sunt liniștit și am totă încrederea în voi, de­ore­ce în acel mo­ment suprem aveți a primi cei două-d­eci de do­lari promiși... — Vom fi, vom fi­­ strigată angagiații. . — Comptet pe asta... haide, câți sunteți? Duci­­spre­ d­e ce... bine. Dar, sciți, e încă loc, și dacă ci­ne­va voiesce... In acel moment Dan Yoke se apropie: — Voiesci se ne iei și pe noi, camarade ?... Dan Yoke și Coles erau îmbrăcați ca muncitori, astfel ca Trip nu se mira peste măsură de cere­rea ce i se făcu... — Nu­­ lie­ba, respunse el. Iise mai jantei, scrți despre ce este vorba ? — Nu tocmai,­­lise D. Coles, dar nu vei spune-o... Trip se uita din înălțimea taliei sale la micul om care vorbia, și, ibucnind de rîs : — Ai esci mai curios de­cât mare ! — Ce face ca sunt mic dacă sunt bun lucrător? — Ai dreptate... bun respuns !... Ei bine, copii mei, dacă voiți se ve­găsiți mâne la cheiul de Ost, la șepte ore dimineță, veți cei ce aveți de făcut... și vom vede dacă tot voiți se plecați!... Scopul lui Dan Yoke și a lui Coles era ușor de­­’nțeles. Ei căutau înainte de tote se se asigure da­că, da scu­ba, Macy renun­­ase la proiectul desvol­­tat de Warton, atunci când voia se-și asigure com­plicitatea lui Longsword. Induciela nu mai er­a po­sibilă. Acest om, ajuns la apogeul puterei și a a­­verei, nu se declara satisfăcut: fierbințela afaceri­lor îi cuprinsese crierii și lua forma ascuțită a ne­buniei. De mult deja el trecuse limita crimei, și ni­mic nu-i mai pute opri. — Părerea d-tele? întreba D. Coles pe Dan Yoke, când eșit­ă din stabilimentul cunoscut sub numele de Big­ Gale. — Trebue se anga­iăm să luptă decisivă !... — Se luptăm ! se luptăm ! înse cum : Bată cu a­­cești omeni plecă pentru a executa un plan îngro­zitor... Ce putere umană ’i pute opri acum d’ași a­­junge la scop?... D. Coles reflecta profund: De-nă-dată apuca brațiul lui Dan Yoke. — Ei bine! eu, îi voi împiedeca ! — D-ta! — Eu!... și la ce dracul ar mai servi dar solin­­ța! Nu’ți am spus ca am descoperit uă problemă a cărei soluțiune trebue să aducă resultate neauzite ? — Da, însă nici­ uă­ dată nu’mi ai esplicat... — Pentru ca chiar mărimea forței supusă voin­ței mele me înspăimântă și mă înmărmuresce, pen­tru ca mă ’nduoiesc de mine-însumi, de energia mea; pentru ca cu totă justeța calculelor și siguranța de­­ducțiunilor, am­târnă de esperiență. Iise nu ! de­uă mie de ori nu! nici uă înduoielă, nici uă eșitațiune ! Dan Yoke se uită la D. Colos. El pare transfi­gurat. Fația’i radia de entuasiasm și de energie o­­chii îi străluciau ca două diamante... — O ! voi reuși!... Ce voi face ? N’o sciu încă! Pericolul me va inspira ! Haide, bătrânule Colos, a­­tât de mic și atât de gingaș, mergi de luptă con­tra maselor care te pot sdrobi, și probeza tuturor ca cu vârful degetului seu cel mic omul póte restur­na munți. — Amicul meu ! acesta e saltațiune mé înspăi­mântă ! Și Dan Yoke se pleca spre D. Coles, cum ar fi făcut pentru un copil. — O ! nu te teme, Dan , nu sunt nebun. Nici vă­dată spiritul n’a fost mai limpede, nici-vă­dată crierii n’au fost mai liniștiți. A ! e uă frumosă și nobilă beție acea a solinței, și ea póte face minuni. — Și ce ai se faci ? — Se plec! se plec înaintea acestor omeni! D- ta cu Macy și Warton, remâi aici pentru a’i com­bate cu cuvântul și cu fapta! Eu cu acel Barnett și cu acei asasini. Răspund de mine... și voi scăpa acel oraș... Dan Yoke, îmbrățioșază-me. Vechiul s­­tele a mnic va săvârși acest lucru enorm, sau va muri. Dacă nu mă vei mai revede, vei sei ca pe lângă desperarea de a nu fi însușit se va fi adăogit dur­erea d’a fi găsit sclința neputinciosă... Neputinciosă !... Nu ! O sciu... o simt... Aibi încredere ! Și, stăncindu-se din brațele lui Dan Yoke, D. Colos alergă spre stațiune. Avea douo-spre-­lece ore ’nainte. Douo minute după acesta, locomotiva arunca ’n aer șuerătura sa ascuțită... și trenul de Erie pleca spre Pansilvania... Dan Yoke se îndrepta spre supra­intendența po­liției. XVIII Mine și contra-mine. Era a doua­ zi dimininață câte­va ore după ple­carea lui Bamn și a complicilor săi pentru espedi­­țiunea din Pansilvania. Adams Macy era sigur în cabinetul seu din Nas­sau Street. Plecat pe biurou, el elamina cu îngrijire cores­­pondința voluminosă ce i se adusese, și deja mai multe gesturi de mulțumire îi scăpaseră. Era evi­dent câ totul merge după dorința sa. Un minut chiar se scula, pr’intr’u­ mișcare bruscă, ca și cum i-ar fi fost cu neputință de a conține mai mult bucuria orgoliosă de care inima’i era umflată. — In fine, murmura el, din­­ ziua când Mark Hardwin a că­­zut sub glonții noștri în munții Stân­­coși, cât drum par’curs! Tillinghast mort! acel Bam, acel fiu blestemat al victimei, cumpărat pentru câți­­va dolari miserabili, pân’ în­­ ziua când fântânele din Pansilvania vor acoperi cadavrul seu ! fiica mea tră­­dătore înlăturată pentru tot­ de’una din case’mi! Nici un obstacol acum ! Totul s’a potolit după voința mea... și iată cu Adams Macy, deja respectat ca cel mai bogat și cel mai dibaciu speculator din New-York, va fi rădicat la una din cele mai înalte demnități ale Statului! Guvernator al New­ Yorkului, stăpân și rege în acel palat al Cetății, mai onorat de­cât acel al suveranilor Eur­opei! Haide, Macy, încă vă sforțare! Nu slăbi, și vei realisa visul cel mai stră­­lucitor ce s’a putut forma vre­mă­dată într’uă ima­­ginațiune umană ! (Va urma).

Next