Curierul Foaea Intereselor Generale, 1878 (Anul 5, nr. 2-71)
1878-02-26 / nr. 22
Anul al VI-lea No. 22. Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr — pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr — pe trimestru 7 fr. STREINATATE....................................................40 fr. INSERȚIUNI Și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE :. 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. in Hr*. 20 bani IASSI, Duminică 26 Fevruarie 1878. apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul Anunelurilor PAGINAL 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & Co Reimergasse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 în Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. in Nr. 20 buni * 2 * 4 FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR ȘI DIRECTOR ■ N. BALASSAM. Calendaru.1 Septamanei __________________________ STIL VEGHI PIUA ! PATR UNU 1. PILEI | TIMPUL PIN SEPTAMANA STIL NOU | pIUA j "" PATRONUL PILEI Râs. Soar. | Apusul Scr. Fevruarie ’ —| ~ " M..KA 7. ' I AL ■! .KTWoi I Duminică /ST. Păr. Porfiriu Epis. Gazei 10 Duminică I P. Quad. 40 mmn. 6—23 6—0 Oftat”1”. Cuv. Păr. Procopiu Decapolisc La 28 Pevruarie 4 ore 20 m. dim 11 Luni ! Pacliu 6-21 6— 1 Marți Cuv Par. Vasiliu Mărturisitorul . 12 Marti Grigoriu 6—19 6— 2 Mercuri Cuv. mart. Evdochia , intr. 1 cu timp uscat și frig 13 Mercuri Rosina 6—15 6— 5 2 Joi Sf. mart. Teodor | 14 Joi Matilda 6—13 6— 7 6 Vineri Sf. Eutropiu și Vasilie | 15 Vineri Longin 6—11 6— 8 4 Sâmbătă Sf. Cuv. Gerasim ______________________ ___________________________________________0___________Sâmbătă________Lubin 6— 96— 9 ANUNCIURI AVIS IMPORTANT Subscrisul, vechiu antreprenor al Hotelului Vangheli și actualminte antreprenor al Hotelului Concordia, cunoscut în acesta calitate, de mai bine de 20 ani în România. Amânorea aduce la cunoscința Cliantelei mele și a Onorab. Public în genere că cu începere de la St. George viitor mé voi stabili în som bisum pe care’l am luat acum asupră’mi. Ceea ce m’a făcut a părăsi Hotelul Concordia, este că el are un număr pre mic de camere pentru pasageri, din care causă se întâmplă mai în fiecare z U ca Onorab, uei Clienți să se întorcă de la portă. Este adeverat câ Domniele lor deși găsduiți pe aiurea veniau înse la masă la mine, pentru care li mulțumesc forte mult. Acesta însele venia greu mai ales când timpul era nefavorabil. Pentru a pute dar respunde pe deplin la efigințele onorale, mele cliantele, am luat Hotelul de Rusia care cuprinde forte numerose și spaciase încăperi, și sunt plin de speranță ca și pe viitor voi avea acelaș concurs ca în trecut, mai ales că din parte’mi mi voi sili mai mult încă decât întotdeauna de a’l bine merita. Minanaiti Xie H Hie o fimedieoRBii Straila mare Având și puține mobile se dă cu bine pe termin de 3—4 ani începători de la ziua de Sf. Gheorghi 1878. Doritorii se pot adresa cătră d-l N. Zucker in Iași. (41—6) Subscrisul voesc a me asocia la vre-o moșie cu 2000 lanei, luând și administrațiunea moșiei asupra’mi, s’au ca administrator la vre-o moșie, sau la vr’un institut, având cunoștință deplină de agricultură, economie și contabilitate. A se adresa la Redacțiunea Curierului. Cassa Bossy situată in Tassy strada Carp, se dă in arendă de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa la subsemnatul strada Ralet, cassa Dimitrescu. (56—3) B. Bossy. DE AÜENDAT Următoarele propietăți a Prințului Mihail Sturza: 1. Moșiile Flămânzii, Uricanii, Copalău, Chițovenii, Prisacanii, Prăjini, Sâtâi, cu Norocii și cu Siliștele anecsate. 2. Moșiile Dracșanii, Dracșanul, târgul Sulițoaea cu cotuna Sulloaea, eazul cel mare și Zlătunoaea mică cu Siliștele anecsate, plasa Meletinului. 3. Moșiile Stroeștii sau Răznoasa Stroeștii Panțiri, Luncani, Zlătunoaea mare, și Gârbești, cu cotunurile lor. Toate de la județul Botoșani, se arendează pe termin de cinci ani, cu începere de la 23. Aprilie 1879. Concurenții de a lua aceste moșii în parte sau în total, vor binevoi a se presenta pentru 15 Marte 1878 în locul subscrisului, pregătiți de garanție în regulă, când atunce li se vor face cunoscut și condițiunile arendărei acestor proprietăți. Procurator plenipotent a Prințului Mihail Sturza: Colonel C. Gregorasch (53—2) T TELEGRAME Constantinopol 4 Marte (8 ore sara).dițiunile de pace vor fi mâni publicate. ConBatuimul Carsuî, Baiazidul și Ardahanul s’au cedat Rusiei pentru suma de un miliard ruble. Pentru Armenia se vor cere reforme. Ocupațiunea Bulgariei s’a redus pentru un timp de șase luni. Evacuarea imprejurimelor de la Constantinopol de cătră Ruși, se va efectua abia după ratificarea păcii definitive, ceea ce se va întâmpla în St. Petersburg pană in timp de 14 zile. Tărnova 4 Marte. Candidatura prințului Battenberg la tronul Bulgariei câștigă din ce în ce mai mare probabilitate. Pesta 4 Marte. Ziarele maghiare discută pacea încheată la San Stefano în respect cu ocupațiunea Bosniei și a Herzegovinei. Ziarul »Pester Lloyd“ cere ca Austria să facă o acțiune cu sau contra Rusiei. Dacă cu Rusia, atunci Austria trebue să facă mari achizițiuni adecă a lua totul ce intră în sfera noastră și a supune totul puterei noastre, ce se opune nouă. Dacă contra Rusiei, atunci trebue, să alungăm pe Ruși de pe peninsula balcanică, să ne facem stăpânii situațiunei și să sfărmăm nimbul Rusiei dintre Slavi.“ Ziarul »Lloyd« cere anexarea Bosniei și Herzegovinei cătră monarhia austriacă. Rusia tace despre soarta acestor provincii creștine supuse Turciei. Comunicațiunea Porții cu aceste provincii e foarte trimtorată. A sosit dar timpul, ca Austria să se scuture de servitutea, ce zace asupra-i în respect cu portul Klek. Ziarul »Hon« zice, că ’și prin Bosnia și Herzegovina s’ar pute face un marș în România, dar această ocupațiune ne-ar liniști numai, cănd armata austro-ungară ar apuca și alt drum spre est. Ziarul »Napló« zice, că orice anexare s’ar face, nici una n’ar fi în folosul Ungariei și a intereselor acesteia. Washington 4 Marte. Senatul a ratificat numirea lui Bayard Taylor ca ambasador la Berlin și cea a lui Goodloe ca ambasador la Bruxella. Constantinopol . Marte. Agența Havas anunță: Trupe noue de Ruși au sosit în împrejurimele de la San Stefano. Prizonierii turci vor fi imediat eliberați. Musulmanii emigrați au primit învoirea de a se reîntoarce. Delegații turci remăn în San Stefano spre a regula căteva detaile. Marele duce Nicolae l’a vizitat încă pe Abdul-Hamid. Londra . Marte. Hardy a declarat în Camera Comunelor, că starea sănătății armatei engleze e escelentă. Sporirea budgetului nu s’a făcut pentru sporirea minierului ostașilor, ci din cauza cheltuelilor sporite pentru materialul de război. Starea rezervei e mai puțin satisfăcătoare, decăt cea a armatei permanente. Armata numera 110000 oameni și un caz de nevoe va pute fi sprijinită de 400000 oameni. 1 Londra 5 Marte. Bourke, întrebat fiind le Lewis în Camera comunelor despre periclitarea vieței dragomanului englez din Constantinopol, a respins următoarele : Generalul Ignatien a întrebuințat în San Stefano față cu dragomanul ambasadei engleze din Constantinopol niște espresiuni nu tocmai amicale ; cu toate aceste nu trebue a se crede, că viața acestui dragoman ar fi un pericul. Londra 5 Marte. Camera Comunelor a votat ori budgetul de război pentru 135452 oameni. Petersburg 5 Marte. »Agența Rusă“ crede, că puterile vor reveni asupra ideei, de a întruni un congres, la care vor lua parte șefii cabinetelor, căci acesta e mijlocul cel mai practic spre a ajunge la o înțelegere. Liga engleză pentru protecțiunea creștinilor din Turcia a trimis Țarului o adresă acoperită cu 400 semnături, prin care îl felicitează pentru eliberarea creștinilor și-l roagă a nu se opri în această operă, ci a asigura la 1 ••• cea religioasă și politică nu numai Bulgarilor de Nord dar și celor de Sud cari locuesc, începând de la Vasilica de lângă Marea Neagră până la Adrianopol și la Salonichi. Moartea neașteptată a prințului Cerkawsti a produs aici o mare impresiune dureroasă. Berlin - Marte. Ziarul „National-Zeitung“ află, că artiștii germani sunt aplecați a lua parte la esposițiunea Universală din Paris și că guvernul german va sprijini chiar această participare, fără însă a cere pentru aceasta un credit oarecare de la parlamentul german. Londra 5 Marte. Ziarul „Daily News“ află din San Stefano următoarele: Tractatul de pace fixează, ca domnitorul Bulgariei să nu fie luat din o familie suverană din Europa. Suma tributului Bulgariei se va fixa abia după doi ani. Bulgaria primește portul Cavala. Trupele ruse se vor îmbarca în Marea de Marmură și trecănd prin Bosfor se vor întoarce în Rusia, fără a intra în Constantinopol. Toate fortărețele bulgare se vor dărăma. Nici o trupă turcească nu va rămăne în Bulgaria. Aceste detaile au fost stipulate de Ignatiev. Constantinopol . Marte. Savfet Pașa, care le luase parte la consiliul de miniștri de astăzi, și generalul Ignatiev, carele la sfârșitul acestei septemări va pleca la Petersburg, s-au reîntors la San Stefano. Condițiunile păcii ce vor fi publicate abia după ratificarea definitivă, semăna cu cele publicate de ziare. Prin cedări teritoriale s’au achitat suma de 1100 milioane ruble, remăne dar a mai plăti restul dezdăunării de război în suma de 300 milioane ruble, plătitori în timp de 6 ani în termine de câte 4 luni, plus alte H milioane ruble pentru supușii ruși. Garanțiile pentru exacta plată nu sunt încă fixate. Corăbi rusești de transport vor îmbarca în San Stefano trupele rusești. Paris 6 Marte. „Journal Official” anunță, că prințul Hohenlohe ar fi înștiințat pe miministrul de externe francez, că împăratul ar fi permis artiștilor germani să participe la esposițiunea universală din Paris, împăratul a subsemnat eri decretele, care regulează această participare. s Londra . Marte. Eri sara a avut loc meetingul ligei național-patriotice, ținut sub președinta Lordmayorului Londrei. S’a votat rezoluțiunea, că atăt timp întrunirea conferenței va fi inoportună, căt timp Rușii nu vor fi deșertat Constantinopolul și Gallipoli. Constantinopol și Marte. Salonic și Seres nu vor fi cuprinse în Bulgaria, ci numai Cavala din Marea Egee și Drama. Litoralul bulgar spre Marea Neagră va fi de la Mangalia până la Midia, adecă până la 11 mile departe de Mangalia. Dobrogea va avea de hotar linia de la Mangalia pană la Cernavoda, mai jos de valul lui Traian. Serbia va primi Lescovaț și Șarkioi. Roma 6 Marte. Cardinalul Morichini e numit camerlengul bisericei. Cardinalul Franchi a emis astăzi o circulă către toți nunții papali din străinătate, anunțăndu-și numirea lui de secretar general. Papa și cardinalul Franchi au hotărit, că ținuta lor să fie astfel, încât să împace interesele bisericei cu cele a Statelor. București . Marte. Marele admiral Constantin a ordonat sporirea și înarmarea flotei rusești din Marea Neagră. Vice-admiralul Arcass a trimes pe căpitănii marinari Zeleni și Czaikowski la cuartierul general rusesc pentru a se înțelege asupra eventualelor operațiuni pe apă. Londra 6 Marte. »Reuters Office« anunță din Constantinopol, că Poarta admis ca Rușii să stee în San Stefano atăt timp, cât va staționa flota engleză in Marea de Marmoră. Londra 6 Marte. „Reuters Office” anunță următoarele din izvor autentic: Tractatul încheat sub titlul de preliminări de pace conține 29 articule, din care cele dintăi se referă la România, Serbia Montenegro și Bulgaria. Dezdăunarea de război se urcă la 1400 milioane ruble, din cari se vor acoperi 1100 milioane ruble prin cedări de teritoriu asiatic. Restul de 300 milioane ruble se va plăti in bani. Tractatul zice, că guvernul turc și rus se vor înțelege mai în urmă asupra modului plății. Hotarele Bulgariei urmează cursul râului Carașu, cuprind întregul litoral estic de la Cirmea până la Varna și se întind în Nord de la Pirot apătă în Bulgaria. Serbia capătă Stenița, Novibazar ,și Vranța, iar Montenegro primește Antivari, Podgorița, Sput și Nicșici. Mohamedanii se vor pute reîntoarce în Bulgaria, însă până cel mult în termin de doi ani, căci în caz contrar averea lor va fi vândută în folosul văduvelor și orfanilor. Londra 6 Marte. Ziarul „Morning Advertiser” primește din Pera următoarea informațiune: Vinerea trecută s’a descoperit în Constantinopol un complot, care avea de scop detronarea Sultanului Abdul Hamid. Londra 6 Marte. Ziarul „The Times” află din St. Petersburg, că se crede acolo că contele Andrassy va consimți, ca in Berlin să se ție un congres. Viena 8 Marte. Delegațiunile sunt chemate pe astăzi sara. Berlin - Marte. Azi dimineață a plecat arhiducele Rudolf la Frankfurt am Main. FOILETON ____ MISTERELE NEW YORKULUI. Partea a doua 21 Go-Ahead. (Urmare.) — Da, amicii mei, (lice Trip, care pune necontin înainte să garafă și un cârnaț, apoi un nou cârnaț, și uă nouă garafă, far’a se pute gici încă a cui va remâne victoria, ve duc—sau mai bine ve ducem, Mop și eu,—într’uă țară unde bogăția curge ca oliul, și nu veți avea decât se ve plecați pentru a bea din acele isvare de mirat... Metafora era póre cam riscată deorece era vorba de petroleu. — Și pe când plecarea ? întreba uă voce. — Pe mâne... și des de dimineță... Mai ales se nu se’ntărție cineva! Pe lângă acesta sunt liniștit și am totă încrederea în voi, deorece în acel moment suprem aveți a primi cei două-deci de dolari promiși... — Vom fi, vom fi strigată angagiații. . — Comptet pe asta... haide, câți sunteți? Ducispre de ce... bine. Dar, sciți, e încă loc, și dacă cineva voiesce... In acel moment Dan Yoke se apropie: — Voiesci se ne iei și pe noi, camarade ?... Dan Yoke și Coles erau îmbrăcați ca muncitori, astfel ca Trip nu se mira peste măsură de cererea ce i se făcu... — Nu lieba, respunse el. Iise mai jantei, scrți despre ce este vorba ? — Nu tocmai,lise D. Coles, dar nu vei spune-o... Trip se uita din înălțimea taliei sale la micul om care vorbia, și, ibucnind de rîs : — Ai esci mai curios decât mare ! — Ce face ca sunt mic dacă sunt bun lucrător? — Ai dreptate... bun respuns !... Ei bine, copii mei, dacă voiți se vegăsiți mâne la cheiul de Ost, la șepte ore dimineță, veți cei ce aveți de făcut... și vom vede dacă tot voiți se plecați!... Scopul lui Dan Yoke și a lui Coles era ușor de’nțeles. Ei căutau înainte de tote se se asigure dacă, da scuba, Macy renunase la proiectul desvoltat de Warton, atunci când voia se-și asigure complicitatea lui Longsword. Induciela nu mai era posibilă. Acest om, ajuns la apogeul puterei și a averei, nu se declara satisfăcut: fierbințela afacerilor îi cuprinsese crierii și lua forma ascuțită a nebuniei. De mult deja el trecuse limita crimei, și nimic nu-i mai pute opri. — Părerea d-tele? întreba D. Coles pe Dan Yoke, când eșită din stabilimentul cunoscut sub numele de Big Gale. — Trebue se angaiăm să luptă decisivă !... — Se luptăm ! se luptăm ! înse cum : Bată cu acești omeni plecă pentru a executa un plan îngrozitor... Ce putere umană ’i pute opri acum d’ași ajunge la scop?... D. Coles reflecta profund: De-nă-dată apuca brațiul lui Dan Yoke. — Ei bine! eu, îi voi împiedeca ! — D-ta! — Eu!... și la ce dracul ar mai servi dar solința! Nu’ți am spus ca am descoperit uă problemă a cărei soluțiune trebue să aducă resultate neauzite ? — Da, însă nici uă dată nu’mi ai esplicat... — Pentru ca chiar mărimea forței supusă voinței mele me înspăimântă și mă înmărmuresce, pentru ca mă ’nduoiesc de mine-însumi, de energia mea; pentru ca cu totă justeța calculelor și siguranța deducțiunilor, amtârnă de esperiență. Iise nu ! deuă mie de ori nu! nici uă înduoielă, nici uă eșitațiune ! Dan Yoke se uită la D. Colos. El pare transfigurat. Fația’i radia de entuasiasm și de energie ochii îi străluciau ca două diamante... — O ! voi reuși!... Ce voi face ? N’o sciu încă! Pericolul me va inspira ! Haide, bătrânule Colos, atât de mic și atât de gingaș, mergi de luptă contra maselor care te pot sdrobi, și probeza tuturor ca cu vârful degetului seu cel mic omul póte resturna munți. — Amicul meu ! acesta e saltațiune mé înspăimântă ! Și Dan Yoke se pleca spre D. Coles, cum ar fi făcut pentru un copil. — O ! nu te teme, Dan , nu sunt nebun. Nici vădată spiritul n’a fost mai limpede, nici-vădată crierii n’au fost mai liniștiți. A ! e uă frumosă și nobilă beție acea a solinței, și ea póte face minuni. — Și ce ai se faci ? — Se plec! se plec înaintea acestor omeni! D- ta cu Macy și Warton, remâi aici pentru a’i combate cu cuvântul și cu fapta! Eu cu acel Barnett și cu acei asasini. Răspund de mine... și voi scăpa acel oraș... Dan Yoke, îmbrățioșază-me. Vechiul stele a mnic va săvârși acest lucru enorm, sau va muri. Dacă nu mă vei mai revede, vei sei ca pe lângă desperarea de a nu fi însușit se va fi adăogit durerea d’a fi găsit sclința neputinciosă... Neputinciosă !... Nu ! O sciu... o simt... Aibi încredere ! Și, stăncindu-se din brațele lui Dan Yoke, D. Colos alergă spre stațiune. Avea douo-spre-lece ore ’nainte. Douo minute după acesta, locomotiva arunca ’n aer șuerătura sa ascuțită... și trenul de Erie pleca spre Pansilvania... Dan Yoke se îndrepta spre supraintendența poliției. XVIII Mine și contra-mine. Era a doua zi dimininață câteva ore după plecarea lui Bamn și a complicilor săi pentru espedițiunea din Pansilvania. Adams Macy era sigur în cabinetul seu din Nassau Street. Plecat pe biurou, el elamina cu îngrijire corespondința voluminosă ce i se adusese, și deja mai multe gesturi de mulțumire îi scăpaseră. Era evident câ totul merge după dorința sa. Un minut chiar se scula, pr’intr’u mișcare bruscă, ca și cum i-ar fi fost cu neputință de a conține mai mult bucuria orgoliosă de care inima’i era umflată. — In fine, murmura el, din ziua când Mark Hardwin a căzut sub glonții noștri în munții Stâncoși, cât drum par’curs! Tillinghast mort! acel Bam, acel fiu blestemat al victimei, cumpărat pentru câțiva dolari miserabili, pân’ în ziua când fântânele din Pansilvania vor acoperi cadavrul seu ! fiica mea trădătore înlăturată pentru tot de’una din case’mi! Nici un obstacol acum ! Totul s’a potolit după voința mea... și iată cu Adams Macy, deja respectat ca cel mai bogat și cel mai dibaciu speculator din New-York, va fi rădicat la una din cele mai înalte demnități ale Statului! Guvernator al New Yorkului, stăpân și rege în acel palat al Cetății, mai onorat decât acel al suveranilor Europei! Haide, Macy, încă vă sforțare! Nu slăbi, și vei realisa visul cel mai strălucitor ce s’a putut forma vremădată într’uă imaginațiune umană ! (Va urma).