Curierul Foaea Intereselor Generale, 1878 (Anul 5, nr. 2-71)
1878-01-13 / nr. 4
Anul al VI-lea No. 4. IASSI, Vineri 13 Ianuarie 1878.______________apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul aionamicntelor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr. INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul GO b. SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole neflancate nu se primesc. tln Nr. SO bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SIDIRECTOR TU. BALASSA». a I J4 I earnoata_______| ui.iv. rar. uciși m ttmai și Jttaitn | Prețul Auuuciurllor PAGINA T. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la D-l. Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & Co. Reimergasse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 în Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. SO bani Calendarul Septamanei • WW>/ JL ^ J.J. N*. WW O. wf * r— --- Jr' w -------- ------------------------- — .... ...■ [UNK] [UNK] [UNK]................ Ianuarie 1 ~ _ Ianuarie 7” _ „n . 8 Duminică Cuv. Muce. Domnică și cuv Păr. George. 20 Duminică I. II Ep. s. n. Ns. _ 9 Luni Martirul Poliect T.n 7 Tamiari 12 ore 40 m. dim. Iu4 21 Luni .gm . „ 00 i—9* 10 Marți Cut. Păr. Grigorie episcopul ... . ... 22 Marți Vincențiu ■ _ 11 Mercuri Cut. Păr. Theodosiu chinoviar cul mina Plina cu timp m01D0S S1 selin’ 23 Mercuri log. Mariei 12 Joi Sf. Mart. Tatiana (cap. ei la Epis. Argeși) 24 Joi Timotei _ ’•* fr.—. oc.i.. n.r._t TMp.i. ” * I 25 Vineri întoarcerea lui Saul 7—2b 4 oj SIL VECHI țI J AI PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOJ | g 1~tT~Ă___ 1 PA l R0 NDI, OIL B 1____________ R&a. Soar. [ Apusul 86r. n «re; -ÜLif 1 Avis D-lor Abonați Zilele din urmă, prin cărți poștale imprimate, am făcut cunoscut mai multor din D-nii abonați sumele, cu care ne datorau păn’ la finele anului espirat. Unii din Domniele lor s’au grăbit a le achita, pentru care li aducem mulțumirile nóstre. Cât pentru ceilalți îi rugăm a face asemenea cât mai neîntăr<jtet, căci la din contra vom fi nevoiți a li suspenda trimiterea feei, fără escepțiune. Moștere Murate. Am reclamat în nenumărate rânduri contra stărei deplorabile in care se află acest serciu. Astăzi el a devenit un adevărată calamitate, căci lumea, văzând existența sa, nu caută alte mujiloce spre a especta corespondința ce are cu comunele rurale, din care causă se produc pagube enorme în interesele comerciale și agricole. Cât pentru fiare, ele văd pe abonații lor, cari au nenorocirea de a fi serviți cu acest serviciu, părăsindu-și abonamentele din causă că nu primesc fiarele regulat și de multe ori chiar de loc. Noi credem ca dacă este cu neputință a se îndrepta răul, atunci să se desființeze cu totul acest nenorocit serviciu. Prin acesta s’ar aduce un bine înducit: pe de o parte s’ar economisi sumele enorme ce se cheltuesc cu întreținerea serviciului poștal rural, ci pe de alta, publicul ne mai fiind înșelat prin existența acestui serviciu, va căuta a se servi singur după putință. Cu acesta ocasie aducem la cunoștința abonaților noștri că noi espectăm ziarul forte regulat plătind cu multă plăcere portul cerut de guvern, și că dacă D-nii abonați nu’l primesc e numai vina poștei. Administrațiunea Curierului. TELEGRAME Constantinopol 20 Ianuarie. Ziarul turcesc Bassiret afirmă, că delegații turci au instrucțiunea de a încheia un armistițiu independent de chestiunea păcii, și nu condițiuni conforme cu onoarea și drepturile guvernului otoman. Chestiunea condițiunilor păcii trebue tratată de Poarta însăși dar nu de delegații, și poate aduce la un rezultat dacă pretențiunile Rusiei nu vor atinge onoarea și independența Turciei, căci altfel, zice Bassiret, Turcia se va lupta până la cea de pe urmă picătură de sănge. Pe la 20 Ianuarie. Peste 300,000 refugiați din Rumelia au sosit deja in Constantinopol. Mai toți sunt fără mijloace de hrană și sunt astfel expuși miseriei celei mai mari. Prezența lor mărește panica ce domnește aice. Tărnova 20 Ianuarie. Comunicațiunea celor patru cetăți Rușciuc, Silistria, Șumla Varna din Bulgaria cu Rumelia e cu deseverșire întreruptă. O trupă rusască s-a îndreptat spre Burgas unde se află un detașament turcesc de 4000 inși. Londra 20 Ianuarie. Corespondentul din Erzerum a ziarului „Daily News” a trimis următoarele telegrame: Baiburt 9 Ianuarie. Illiche a fost luat de Ruși. Erzerumul e complectamente inconjurat. Comunicațiunea poștei și a telegrafului e întreruptă. Rușii au înaintat pănă la Esset Cale. Generalul Rembaull a sosit aice a zi dimineață. Baiburt 10 Ianuarie. Avantgarda rusă, compusă din 2 batalioane infanterie, trei regimente cavalerie și 2 tunuri, venind din Permkapen a înaintat spre Guverdag. Cetinge, 20 ianuarie. Comandantul de corp Voevoda Bosidar Petrovici anunță: In 17 Ianuarie Montenegrenii noștri au luat cu asalt ultimele fortificațiuni de lângă Dubigno, făcând prizonieri un tabor întreg de Nizami împreună cu comandantul lor. In 19 Ianuarie am luat cu asalt orașul și cetatea Dubigno. Perderea noastră e de 100 pănă la 130 morți și răniți. Intre răniții se află și Pero Vuxanovici bravul sub-comandat a batailionului de la Crmnița. Tiflis, 20 Ianuarie. Aici au sosit zece medici germani. Pe fiecare 120 oameni vine un medic. Marele duce Mihail a inspectat spitalurile de la Rion. In luna Decemvre s’au însănătoșit 1200 răniți. Constantinopol,20 Ianuarie. Delegații turci au sosit alaltăeri in Hermanli, primiți fiind de un general rus, carele i-a condus pănă in cuartierul general. Se crede că acești delegați își vor da toate silințele pentru a reuși în încheerea armistițiului și încetarea ostilităților. Spaima poporațiunei de aice e atât de mare incăt toți se refug. Numărul refugiaților e colosal. Mehemet An Pașa s-a pornit la Kirkilisa cu foasta garnizonă de la Adrianopol; înaintea retrageri Turcilor de la Adrianopol, toate proviziinile au fost incendiate iar depoul de munițiune a fost aruncat in aer. Atena, 20 Ianuarie.—Astăzi a avut loc un mare consiliu de miniștri. Insurecțiunea se propagă în toată Tesalia. Voluntarii tesalieni cari locuesc în Grecia merg să mărească rândurile insurecțiunei. Tesalienii au arborat drapelul cu culorile grece; districtele tesaliene primesc pe insurgenți cu entuziasm. Insurecțiunea a isbucnit și în Macedonia. Un conflict a isbucnit la Biastesta și la Castoria între 150 creștini și Turci. Lom-Palanca. 20 ianuarie. Brigada Roșiorilor a ocupat Florentinul, spre apus de Vidin Cercul de împrejurare, pe care-l formează armata română singură, fără cooperarea armatei rusesci, sau sârbesci, împrejurul acestei cetăți e complect și fortăreța turcească nu mai are comunicațiuni cu esteriorul. Bateriile române de la Calafat și cele situate pe țărmul drept al Dunării urmează bombardarea cu vigoare în contra Vidinului. Proiectilele române au causat foc în fortul Belgragik. Constantinopol 21 Ianuarie. Agența Havas anunță: Astăzi au sosit alte știri de la delegații turci cari se află in cartierul general a marelui duce moștenitor. Delegații nu se află incă in posesiunea ultimelor instrucțiuni ce li va aduce Izzet Bey. Constantinopol 21 Ianuarie. Proclamațiunea, prin care Sultanul provoacă poporațiunea să redice armele contra urilor,— n’a făcut nici un efect. Peste tot moar domnește descuragarea, înalta Poartă e decisă să încheie armistițiul cu orice preț. Din această cauză s’au trimes instrucțiuni noue cătră delegații turci din cuartierul general rus, cu ordinul să facă Rușilor chiar concesiunile cele mai extreme pentru a realiza o suspendare a ostilităților. Constantin«» !» aoft Tanuarie. Un corp d de armata rusa inaintează spre Gallpoli. Suleiman-Pașa a sosit în Carala unde își îmbarcă trupele. Constantinopol, 21 Ianuarie. Ahmed Ejub Pașa va comanda trupele concentrate la Ciurlu, iar Mukhtar Pașa și Șefket Pașa trupele adunate în Ceatalgea pentru apararea Constantinopolului. Constantinopol, 21 ianuarie. Ziarul oficios „La Turquie“ provoacă pe Poartă să încheie imediat pacea, chiar cu sacrificiile cele mai mari, și fără să mai fie cont de interesele celorlalte puteri străine. St. Peterburg, 21 Ianuarie. Comandantul rus de pe teritoriul Terek (Caucasia) anunță că răscoala s’a suprimat cu deseverșire și că liniștea normală s’a restabilit. Tiflis, 21 Ianuarie. Rușii, plecând în 13 Ianuarie din Arbanez spre Artvinor au luat cu asalt Gorchozon cu toate fortificațiile de acolo. Perderile Turcilor sunt enorme, iar cele a Rușilor 10 morți și 11 răniți. Londra, 21 Ianuarie. Camera deputaților a votat astăzi proectul de respuns la mesagiul reginei. Dillwyn întreabă, dacă e adevărat că regina Victoria ar fi trimis Țarului o scrisoare autografă rugându-l să curme războiul. Northcote răspunde că nu poate da nici un răspuns întru aceasta, fiindcă această întrebare nu a fost de mai înainte anunțată. Londra, 21 Ianuarie. Astăzi a avut loc un consiliu de miniștri. Earl of Derby se află astăzi mai bine și va relua astăzi funcțiunile sale. Ziarul Standard« zice, că dacă Ruși vor înainta de la Adrianopol spre Constantinopol, atunci va fi nevoi să se realizeze măsurile de precauțiune amintite în mesagiul reginei Victoria. Obeliscul „Bordul Cleopatrei” a ajuns în anele Támisei. Porno, 21 ianuarie. Regele Umbert a dat săracilor din Turin 50,000 fr. pentru cei din Roma 50,000 fr. și pentru instituțiunile de bine-facere tot suma de 50,000 franci. Viena 21 Ianuarie. In Tesalia a izbucnit răscoală. Belgrad 21 Ianuarie. Oficial. Serbii au reluat Curșumlie. Belgrad Iaivuctik. Primul,_‘imi după prima ocupare a orașului Curșumlie au fost siliți să se retragă apoi din oraș, au remas acolo 2 ofițeri și 24 oameni ca prizonieri in măna Turcilor. Cănd Serbii au reocupat Curșumlia, au găsit dinaintea barierilor capetele tăete și cadavrele ciuntite a acestor Șerbi. Comandantul turc, care le a ordonat această ciuntire, e Hafis Pașa. Guvernul șerb a avizat despre aceasta pe agenții diplomatici din străinătate. Belgrad 21 Ianuarie. Oficial. Trupele serbe au reluat Cursumbe și au găsit acolo 24 soldați șerbi și 2 ofițeri văzăți in țară. Borna 21 Ianuarie. Regina și regele Italiei au primit azi dimineață pe d. Bălăceanu aginte al României, care era însărcinat a presinta M. M. L. L. condolențele principelui și principesei Românilor. Regele și regina au făcut d-lui Bălăceanu o primire din cele mai cordiale. Atena, 22 Ianuarie. Trupele grecești concentrate în Chalkis au primit ordinul de plecare la hotar. Atena, 22 Ianuarie. Cabinetul a demisionat; se crede că Comnoduros va fi însărcinat cu formarea noului cabinet ceea ce însamnă o politică războinică. Lara 23 Ianuarie. Poarta e decisă să transporte pe toți refugiații la Asia. Suferințele acestora sunt grozave. Aici au rămas puțini jidani, dar nici lui bulgar sau grec. Consternațiunea în Constantinopol e fără mărgini. Toți, câți pot, fug în Asia spre Brusa. Ziarele oficiale a înaltei Porți declară, că delegații cei noi au plină putere să accepte condițiunile chiar cele mai grele. IAȘI 12 Ianuarie 1878 . Chestiunea armistițiului preocupă toată lumea. De mai bine de trei septemăni nu se aude alta, decăt că se indice armistițiul. Cu toate aceste insă, mișcările militare a Rușilor n’au fost niciodată mai vie și mai energice, ca de atunci și până acuma. Pe când Turcii se cedau speranțelor că prin un arministițiu își vor pute scapa starea desperată in care au ajuns. Rușii, trecând peste Balcani și ocupănd Sofia, Filipopol și Adrianopol, se apropie din ce in ce mai mult de Constantinopol. Cum observăm, speranțele Turcilor sunt deșerte, căci, deși delegații turcești însărcinați cu tratarea preliminărilor de armistițiu și de pace au sosit deja in cuartierul general rusesc, totul nu vor pute abține pe putredul imperiu musulman, să nu cadă in prăpastia bine-meritata, căci, una din două, sau vor accepta condițiunile chiar cele mai grele a Rusiei, sau le vor respinge. In primul caz, prin acceptarea tuturor condițiunilor, Turcia va fi redusă la cea mai neînsemnată posițiune politică perzind astfel puterea ei de pănă acuma și dănd ea însăși foc la fitilul minelor din a căror esplosiune va rezulta dărâmarea împărăției turcești din Europa. Dacă insă delegații turcești nu se vor pute împaca cu cererile Rusiei, FOILETON MISTERELE NEW-YORKULUI. Partea a doua 4 Go-Ahead. (Urmare.) Acesta tresări, deschise ochii și vădu pe copil, pe jumătate rădicat, și ținând degetul pe buze. John se apropia și punendu’și buzele pe urechia sa, îi zise forte Încet: — Ce’mi vei da, dacă’ți voi spune ceea ce vor se facă ? Și arăta cu mâna pe Mihail și pe Mark adormiți... Copilul are o viclenie cu totul specială. Forte adela, înaintea lui John, și făr’ de neîncredere, cei coi amici își discutase proiectele. El nu înțelege îndestul ceea ce liceu; dar ceea ce gîcia, e ca acolo era un secret. El respinsese lui Samuel în mod cvasiv: deci, vorbind, John era sigur de a merge întru întâlnirea intențiunilor lor. Deci John vorbi. Cu îngrijire, ajutat pe lângă acesta de Samuel, care pare a pune la acestă narațiune cel mai viu interes, John regăsi puțin câte puțin numele localităților pe care părintele și unchiul său avea se le esploreze ; el reconstrui aprope integralminte raționamentul lui Andrews, ale cărui espresiuni Samuel îl puse se se repete de mai multe ori... Când Mihail și Mark se deșteptară copilul, liniștit și indiferent, se juca pe patul seu. — L a naptea aduce consilii, flise tatăl seu atrăgându’l spre el pentru a’l săruta. Copilul se lăsa; numai, pe de-asupra umărului lui Mihail, privirea sa aluneca spre Samuel, care zimbi cu discreție. Cu tote aceste Mihail și Mark erau nerăbdători de a-și relua drumul. Ceilalți voiagiori le oferise se ia loc în stage. Dar, pe lângă ea se aflau în apropiere de munții Stâncoși, nu le convenia se inițieze pe acei indiferenți la proiectele lor sau se le deștepte bănuelele părăsindu’i pre aprdpe de locul spre care se’ndreptau. Cât pentru Adams, rana sa îl împiedeca de a pleca așa curând. El decise ca Samuel se aștepte trecerea diligenței viitore, ceea ce’i asigura uă săptămână de repaos. Și apoi, mai era și că altă rațiune cere’i angagiase’și prelungăscă șederea la Stațiunea de Caldwik. Bată, într’adevăr, ceea ce se petrecuse în acea dimineță. Samuel chiămase pe micul John, sub protest de a face cu el u mică preumblare înainte de plecare Și, când se găsise la un diecare distanță: — Esci un biut brav, îilise Samuel. Și pentru a te recompensa, ea c’a un frumos dolar, de tot nou. Dar voiesci se mai câștigi și alții cu care se-ți umpli amândouă manele ? — Și ce trebue se fac pentru acesta ? întrebă copilul. — Mai nimic .. Iea acest cuțit și însemneză pe stânci calea urmată. — Bine,lise copilul... Și când Mark și Mihail se depărtară, cu John, care săria ’nainte, Samuel îi urmă cu privirea murmurând: — Cine scie? pdte că acesta’i ocasiunea căutată!... IV Omorul. Trecuse patru file de la scenele din fortul Caldwik. Suntem în mijlilocul munților Stâncoși, în acea vale unde, cu câțiva ani mai târziu, urma să se ridice Central City, Black Hawk și Nevada... Cerul era splendid, de un alabastru clar și palid. Căldura era mădușitore, și cu toate aceste, din moment în moment, uă adiare răcord să trece prin aer a cărui ferbintă să ostâmpăra. Pirmul Clear Creek lăsa se curgă apele sale profunzi printre stânci, sărind cu un murmur armonios, pe când munții cei nalți, întinzându-se cât văd ochii, dresau în spațiu piscurile lor acoperite încă de zăpadă. Uă verduță îmbelșugată acopere castele muntelui; bradlii și chiparoșii își amestecă frunzele lor întunecose pe lângă frunza mai clară a plopilor gigantici. Se urcăm unul din acele piscuri pe care nu’l călcase încă picior de om. E Pike’s Peak, grămăditură de stânci ce par a se fi aruncat una peste alta în luna vreunui cataclism luteran. Sunt rădicaturi subite, umflături de teren, apoi găuri deschise de vramă casma titanică, abisuri in care ochiul se perde, bucăți de granit care se rădică spre cer. Nici un drum, nici uă cărărușă. Trebue se te urci ajutându-ne cu piciorele, cu manele și cu genunchii; câte uădată pare ca stânca se închide asupra imprudentului ca podul unei cetăți... temniță îngrozitore, a cărei ziduri nici uă putere umană nu le-ar pute strebate. Torentul sare printre acestă puternică întăritură, acolo unde n’a putut se’și deschidă uă trecere, acolo unde piatra a apus vederei uă resistență pre puternică, escaladeză zidul din vârf și recade, aruncând în aer bucățelele sale de aur spumegânde... E natura în violenta sa virginitate, e lupta apei contra stâncei. Apa face serviciul minarului, ea sapă mult timp , apoi într’uăli bariera se surpă și valul trece, pe când, asemine cu osemintele sdrobite de un gigant, stâncele în elanul lor vertical, se rostogolesc spre văleâ cu un sgomot de trăsnet. — Ge spectacol admirabil! striga Mark, care, cu ciocănitura minarului în mână, domina cu talia sa naltă scena splendidă ce se desfășura in jurul seu. John era lângă dânsul, pe cresta unei stânci: el audi esclamațiunea și rînji. Era străin la ori-ce vestigiu, fisic sau moral. Mihail urca costa stâncei, sondând cu ferul seu ascuțit săpăturile granitului. De-nă-dată rădică capul: — Hm! hm!lise el, ea ca ceva care nu ne prevestesce nimic bun... Intr’adevĕr, se pare de câteva minute ca cerul se întunecă; era ca un pâclă cenușiă ce se rădica de la orizont, pe când vântul, răcoritor, bate din când în când cu putere... apoi încetă deuă dată. Vă căldură de plumb călu asupra atmosferei. Respirațiunea era dificilă. Pâcla devenise nori. Cerul acoperit de un perde ce se’ndesea din ce în ce, era atât de negru încât avea reflecte albăstrii ca aripele unui corb... Printre castele muntelui se auliau viteze surde... ar fi drs cineva cat surparea valurilor unui cataract printre canaluri suzerane... Apoi, de-uădată, uă deschizătură imensă brasdu cerul, și uă lucire albă, lucitóre, instantanee, parcurse orizontul... era fulgerul. Cei duoi frați își căutase răpede un azil. Chiar stânca pe care se aflau era săpată pe costa sa de nord într’un fel de peșteră destul de vastă. Acolo