Curierul Foaea Intereselor Generale, 1878 (Anul 5, nr. 2-71)

1878-01-13 / nr. 4

Anul al VI-lea No. 4. IASSI, Vineri 13 Ianuarie 1878.______________apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul ai­on­am­icn­telor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr. INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul GO b. SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­flancate nu se primesc. tln Nr. SO bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR SIDIRECTOR TU. BALASSA». a I J4 I earnoata_______| ui.iv. rar. uciși m ttmai și Jttaitn | Prețul Auuuciurllor PAGINA T. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la D-l. Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fil­lip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C­o. Reimergasse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 în Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. SO bani Calend­aru­l Septa­m­anei • W­W>/ JL ^ J.J. N­*. WW O. wf * r—­ --- Jr' w -------- ------------------------- — .... .­­..■ [UNK] [UNK] [UNK]................ Ianuarie 1 ~ _ Ianuarie 7”­ _ „n . 8 Duminică Cuv. Muce. Domnică și cuv Păr. George. 20 Duminică I­. II Ep. s. n. Ns. _ 9 Luni Martirul Poliect T.n 7 Tamiari 12 ore 40 m. dim. Iu4 21 Luni .gm . „ 00 i—9* 10 Marți Cut. Păr. Grigorie episcopul ... . ... 22 Marți Vincențiu ■ _ 11 Mercuri Cut. Păr. Theodosiu chinoviar cul mina Plina cu timp m01D0S S1 selin’ 23 Mercuri log. M­ariei 12 Joi Sf. Mart. Tatiana (cap. ei la Epis. Argeși) 24 Joi Timotei _ ’•* fr.—. oc.i.. n.r._t TMp.­i. ” * I 25 Vineri întoarcerea lui Saul 7—2b 4 oj S­­IL VECHI ț­­I­­ J A­I PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOJ | g 1~tT~Ă___ 1 P­A l­ R­0 N­D­I, OIL B 1____________ R&a. Soar. [ Apusul­ 86r. n «re; -ÜLif 1 Avis D-lor Abonați Zilele din urmă, prin cărți poștale imprimate, am făcut cunoscut mai multor din D-nii abonați sumele, cu care ne datorau păn’ la finele anului espirat. Unii din Domniele lor s’au grăbit a le achita, pentru care li a­­ducem mulțumirile nóstre. Cât pentru cei­lalți îi rugăm a face asemenea cât mai neîntăr<jtet, căci la din contra vom fi nevoiți a li suspenda trimi­terea feei, fără escepțiune. Moștere Murate. Am reclamat în nenumărate rân­duri contra stărei deplorabile in care se află acest serciu. Astă­zi el a de­venit un adevărată calamitate, căci lumea, văzând existența sa, nu caută alte mujiloce spre a especta cores­­pondința ce are cu comunele rurale, din care causă se produc pagube e­­norme în interesele comerciale și a­­gricole. Cât pentru­­ fiare, ele văd pe abonații lor, cari au nenorocirea de a fi serviți cu acest serviciu, pără­­sindu-și abonamentele din causă că nu primesc fiarele regulat și de multe ori chiar de loc. Noi credem ca dacă este cu ne­putință a se îndrepta răul, atunci să se desființeze cu totul acest nenoro­cit serviciu. Prin acesta s’ar aduce un bine înducit: pe de o parte s’ar economisi sumele enorme ce se chel­­tuesc cu întreținerea serviciului poș­tal rural, ci pe de alta, publicul ne mai fiind înșelat prin existența a­­cestui serviciu, va căuta a se servi singur după putință. Cu acesta ocasie aducem la cunoș­tința abonaților noștri că noi espe­­ctăm ziarul forte regulat plătind cu multă plăcere portul cerut de gu­vern, și că dacă D-nii abonați nu’l primesc e numai vina poștei. Administrațiunea Curierului. T­ELEGRAME Constantinopol 20 Ianuarie. Ziarul turcesc Bassiret afirmă, că delegații turci au instruc­țiunea de a înch­eia un armistițiu indepen­dent de chestiunea păcii, și nu condițiuni con­forme cu onoarea și drepturile guvernului oto­man. Chestiunea condițiunilor păcii trebue tratată de Poarta însăși dar nu de delegații, și poate aduce la un rezultat dacă pretențiu­­nile Rusiei nu vor atinge onoarea și indepen­dența Turciei, căci altfel, zice Bassiret, Tur­cia se va lupta până la cea de pe urmă pi­cătură de sănge. Pe la 20 Ianuarie. Peste 300,000 refugiați din Rumelia au sosit deja in Constantinopol. Mai toți sunt fără mijloace de hrană și sunt astfel expuși miseriei celei mai mari. Pre­­zența lor mărește panica ce domnește aice. Tărnova 20 Ianuarie. Comunicațiunea ce­lor patru cetăți Rușciuc, Silistria, Șumla Varna din Bulgaria cu Rumelia e cu deseverșire în­treruptă. O trupă rusască s-a îndreptat spre Burgas unde se află un detașament turcesc de 4000 inși. Londra 20 Ianuarie. Corespondentul din Erzerum a ziarului „Daily News” a trimis următoarele telegrame: Baiburt 9 Ianuarie. Illiche a fost luat de Ruși. Erzerumul e complectamente inconjurat. Comunicațiunea poștei și a telegrafului e întreruptă. Rușii au înaintat pănă la Esset Cale. Generalul Rembaull a sosit aice a zi dimineață. Baiburt 10 Ianuarie. Avantgarda rusă, compusă din 2 batalioane infanterie, trei regimente cavalerie și 2 tu­nuri, venind din Permkapen a înaintat spre Guverdag. Cetinge, 20 ianuarie. Comandantul de corp Voevoda Bosidar Petrovici anunță: In 17 Ia­nuarie Montenegrenii noștri au luat cu asalt ultimele fortificațiuni de lângă Dub­igno, fă­­când prizonieri un tabor întreg de Nizami împreună cu comandantul lor. In 19 Ianuarie am luat cu asalt orașul și cetatea Dub­igno. Perderea noastră e de 100 pănă la 130 morți și răniți. Intre răniții se află și Pero Vuxa­­novici bravul sub-comandat a batailionului de la Crmnița. Tiflis, 20 Ianuarie. Aici au sosit zece me­dici germani. Pe fie­care 120 oameni vine un medic. Marele duce Mih­ail a inspectat spitalurile de la Rion. In luna Decemvre s’au însănătoșit 1200 răniți. Constantinopol,20 Ianuarie. Delegații turci au sosit alaltăeri in Hermanli, primiți fiind de un general rus, carele i-a condus pănă in cuartierul general. Se crede că acești dele­gați își vor da toate silințele pentru a reuși în încheerea armistițiului și încetarea ostili­tăților. Spaima poporați­unei de aice e atât de mare incăt toți se ref­ug. Numărul refugia­ților e colosal. Mehemet An­ Pașa s-a pornit la Kirkilisa cu foasta garnizonă de la Adria­­nopol; înaintea retrageri Turcilor de la A­­drianopol, toate provizii­nile au fost incendiate iar depoul de munițiune a fost aruncat in aer. Atena, 20 Ianuarie.—Astăzi a avut loc un mare consiliu de miniștri. Insurecțiunea se propagă în toată Tesalia. Voluntarii tesalieni cari locuesc în Grecia merg să mărească rândurile insurecțiunei. Te­­salienii au arborat drapelul cu culorile grece; districtele tesaliene primesc pe insurgenți cu entuziasm. Insurecțiunea a isbucnit și în Ma­cedonia. Un conflict a isbucnit la Biastesta și la Castoria între 150 creștini și Turci. Lom-Palanca. 20 ianuarie. Brigada Roșio­rilor a ocupat Florentinul, spre apus de Vidin Cercul de împrejur­are, pe care-l formează ar­mata română singură, fără cooperarea armatei rusesci, sau sârbesci, împrejurul acestei cetăți e complect și fortăreța turcească nu mai are comunicațiuni cu esteriorul. Bateriile române de la Calafat și cele si­tuate pe țărmul drept al Dunării urmează bombardarea cu vigoare în contra Vidinului. Proiectilele române au causat foc în fortul Belgragik. Constantinopol 21 Ianuarie. Agența Havas anunță: Astăzi au sosit alte știri de la dele­gații turci cari se află in c­artierul general a marelui duce moștenitor. Delegații nu se află incă in posesiunea ultimelor instrucțiuni ce li va aduce Izzet Bey. Constantinopol 21 Ianuarie. Proclamațiu­­nea, prin care Sultanul provoacă poporațiunea să redice armele contra­­ urilor,— n’a făcut nici un efect. Peste tot moar domnește des­­curag­area, înalta Poartă e decisă să încheie armistițiul cu ori­ce preț. Din această cauză s’au trimes instrucțiuni noue cătră delegații turci din cuartierul general rus, cu ordinul să facă Rușilor chiar concesiunile cele mai ex­­treme pentru a realiza o suspendare a osti­lităților. Constantin«» !» a­­oft Tanu­arie. Un corp d de armata rusa inain­tează spre G­­all­poli. Suleiman-Pașa a sosit în Carala unde își îmbarcă trupele. Constantinopol, 21 Ianuarie. Ahmed Ejub Pașa va comanda trupele concentrate la Ciurlu, iar Mukhtar Pașa și Șefket Pașa trupele a­­dunate în Ceatalgea pentru apararea Con­­stantinopolului. Constantinopol, 21 ianuarie. Ziarul oficios „La Turquie“ provoacă pe Poartă să încheie imediat pacea, chiar cu sacrificiile cele mai mari, și fără să mai fie cont de interesele celor­lalte puteri străine. St. Peterburg, 21 Ianuarie. Comandantul rus de pe teritoriul Terek (Caucasia) anunță că răscoala s’a suprimat cu deseverșire și că liniștea normală s’a restabilit. Tiflis, 21 Ianuarie. Rușii, plecând în 13 Ianuarie din Arbanez spre Art­vinor au luat cu asalt Gorchozon cu toate fortificațiile de acolo. Perderile Turcilor sunt enorme, iar cele a Rușilor 10 morți și 11 răniți. Londra, 21 Ianuarie. Camera deputaților a votat astăzi proectul de respuns la mesagiul reginei. Dillwyn întreabă, dacă e adevărat că regina Victoria ar fi trimis Țarului o scrisoare au­tografă rugându-l să curme războiul. Northcote răspunde că nu poate da nici un răspuns întru aceasta, fiind­că această între­bare nu a fost de mai înainte anunțată. Londra, 21 Ianuarie. Astăzi a avut loc un consiliu de miniștri. Earl of Derby se află astăzi mai bine și va relua astăzi funcțiu­nile sale. Ziarul­­ Standard« zice, că dacă Ruși vor îna­inta de la Adrianopol spre Constantinopol, a­­tunci va fi nevoi să se realizeze măsurile de precauțiune amintite în mesagiul reginei Vic­toria. Obeliscul „Bordul Cleopatrei” a ajuns în anele Tám­i­sei. Porno, 21 ianuarie. Regele Umbert a dat săracilor din Turin 50,000 fr. pentru cei din Roma 50,000 fr. și pentru instituțiunile de bine-facere tot suma de 50,000 franci. Viena 21 Ianuarie. In Tesalia a izbucnit răscoală. Belgrad 21 Ianuarie. Oficial. Serbii au reluat Curșumlie. Belgrad Iaivuctik­. Pr­imul,_­‘i­mi după prima ocupare a orașului Curșumlie au fost siliți să se retragă apoi din oraș, au remas acolo 2 ofițeri și 24 oameni ca prizonieri in măna Turcilor. Cănd Serbii au reocupat Cur­­șumlia, au găsit dinaintea barierilor capetele tăete și cadavrele ciuntite a acestor Șerbi. Comandantul turc, care le a ordonat această ciuntire, e Hafis Pașa. Guvernul șerb a a­­vizat despre aceasta pe agenții diplomatici din străinătate. Belgrad 21 Ianuarie. Oficial. Trupele serbe au reluat Cursumb­e și au găsit acolo 24 sol­dați șerbi și 2 ofițeri văzăți in țară. Borna 21 Ianuarie. Regina și regele Ita­liei au primit azi dimineață pe d. Bălăceanu aginte al României, care era însărcinat a presinta M. M. L. L. condolențele principe­lui și principesei Românilor. Regele și re­gina au făcut d-lui Bălăceanu o primire din cele mai cordiale. Atena, 22 Ianuarie. Trupele grecești con­centrate în Chalkis au primit ordinul de ple­care la hotar. Atena, 22 Ianuarie. Cabinetul a demisionat; se crede că Comnoduros va fi însărcinat cu formarea noului cabinet ceea ce însamnă o po­litică războinică. Lara 23 Ianuarie. Poarta e decisă să trans­porte pe toți refugiații la Asia. Suferințele acestora sunt grozave. Aici au rămas puțini jidani, dar nici lui bulgar sau grec. Con­­sternațiunea în Constantinopol e fără mărgini. Toți, câți pot, fug în Asia spre Brusa. Ziarele oficiale a înaltei Porți declară, că delegații cei noi au plină putere să accepte condițiunile chiar cele mai grele. IAȘI 12 Ianuarie 1878 . Chestiunea armistițiului preocupă toată lumea. De mai bine de trei septemăni nu se aude alta, decăt că se indi­ce armistițiul. Cu toate a­­ceste insă, mișcările militare a Ruși­lor n’au fost nici­odată mai vie și mai energice, ca de atunci și până acuma. Pe când Turcii se cedau speranțelor că prin un arministițiu își vor pute scapa starea desperată in care au a­­juns. Rușii, trecând peste Balcani și ocupănd Sofia, Filipopol și Adriano­pol, se apropie din ce in ce mai mult de Constantinopol. Cum observăm, speranțele Turcilor sunt deșerte, căci, deși delegații tur­cești însărcinați cu tratarea prelimi­nărilor de armistițiu și de pace au sosit deja in cuartierul general ru­sesc, totul nu vor pute abține pe pu­tredul imperiu musulman, să nu cadă in prăpastia bine-meritata, căci, una din două, sau vor accepta condițiu­nile chiar cele mai grele a Rusiei, sau le vor respinge. In primul caz, prin acceptarea tuturor condițiunilor, Turcia va fi redusă la cea mai ne­însemnată posițiune politică perzind astfel puterea ei de pănă acuma și dănd ea însăși foc la fitilul minelor din a căror esplosiune va rezulta dă­râmarea împărăției turcești din Eu­ropa. Dacă insă delegații turcești nu se vor pute împaca cu cererile Rusiei, F­OILETON MISTERELE NEW-YORKULUI. Partea a doua 4 Go-Ahead. (Urmare.) Acesta tresări, deschise ochii și văd­u pe copil, pe jumătate rădicat, și ținând degetul pe buze. John se apropia și punendu’și buzele pe urechia sa, îi zise forte Încet: — Ce’mi vei da, dacă’ți voi spune ceea ce vor se facă ? Și arăta cu mâna pe Mihail și pe Mark adormiți... Copilul are o­ viclenie cu totul specială. Forte adela, înaintea lui John, și făr’ de neîncredere, cei c­oi amici își discutase proiectele. El nu înțelege îndestul ceea ce­­ liceu; dar ceea ce gîcia, e ca a­­colo era un secret. El respinsese lui Samuel în mod cvasiv: deci, vorbind, John era sigur de a merge întru întâlni­rea intențiunilor lor. Deci John vorbi. Cu îngrijire, ajutat pe lângă acesta de Samuel, care pare a pune la acestă na­rațiune cel mai viu interes, John regăsi puțin câte puțin numele localităților pe care părintele și un­chiul său avea se le esploreze ; el reconstrui aprope integralminte raționamentul lui Andrews, ale cărui espresiuni Samuel îl puse se se repete de mai mul­te ori... Când Mihail și Mark se deșteptară copilul, li­niștit și indiferent, se juca pe patul seu. — L­ a­ naptea aduce consilii, flise tatăl seu atrăgându’l spre el pentru a’l săruta. Copilul se lăsa; numai, pe de-asupra umărului lui Mihail, privirea sa aluneca spre Samuel, care zimbi cu discreție. Cu tote aceste Mihail și Mark erau nerăbdători de a-și relua drumul. Cei­lalți voiagiori le oferise se ia­ loc în stage. Dar, pe lângă ea se aflau în apropiere de munții Stâncoși, nu le convenia se i­­nițieze pe acei indiferenți la proiectele lor sau se le deștepte bănuelele părăsindu’i pre aprdpe de lo­cul spre care se’ndreptau. Cât pentru Adams, rana sa îl împiedeca de a pleca așa curând. El decise ca Samuel se aștepte trecerea diligenței viitore, ceea ce’i asigura uă săp­tămână de repaos. Și apoi, mai era și că altă ra­țiune cere’i angagia­se’și prelungăscă șederea la Stațiunea de Caldwik. Bată, într’adevăr, ceea ce se petrecuse în acea dimineță. Samuel chiămase pe micul John, sub protest de a face cu el u­ mică preumblare înainte de plecare Și, când se găsise la un die­care distanță: — Esci un biut brav, îi­­lise Samuel. Și pentru a te recompensa, ea c’a un frumos dolar, de tot nou. Dar voiesci se mai câștigi și alții cu care se-ți umpli amândouă manele ? — Și ce trebue se fac pentru acesta ? întrebă copilul. — Mai nimic .. Iea acest cuțit și însemneză pe stânci calea urmată. — Bine,­­lise copilul... Și când Mark și Mihail se depărtară, cu John, care săria ’nainte, Samuel îi urmă cu privirea murmurând: — Cine scie? pdte că acesta’i ocasiunea căutată!... IV Omorul. Trecuse patru­­ file de la scenele din fortul Caldwik. Suntem în mijlilocul munților Stâncoși, în acea vale unde, cu câți­va ani mai târziu, urma să se ridice Central City, Black Hawk și Nevada... Cerul era splendid, de un alabastru clar și palid. Căldura era m­ădușitore, și cu toate aceste, din mo­ment în moment, uă adiare răcord să trece prin aer a cărui ferbintă să o­stâmpăra. Pirmul Clear Creek lăsa se curgă apele sale pro­funzi printre stânci, sărind cu un murmur armo­nios, pe când munții cei nalți, întin­zându-se cât văd ochii, dresau în spațiu piscurile lor acoperite încă de zăpadă. Uă verduță îmbelșugată acopere castele muntelui; bradlii și chiparoșii își amestecă frunzele lor întunecose pe lângă frunza mai clară a plopilor gigantici. Se urcăm unul din acele piscuri pe care nu’l călcase încă picior de om. E Pike’s Peak, grămă­­ditură de stânci ce par a se fi aruncat una peste alta în­­ luna vre­unui cataclism luteran. Sunt ră­dicaturi subite, umflături de teren, apoi găuri des­chise de vramă casma titanică, abisuri in care ochiul se perde, bucăți de granit care se rădică spre cer. Nici un drum, nici uă cărărușă. Trebue se te urci ajutându-ne cu piciorele, cu manele și cu genunchii; câte uă­dată pare ca stânca se închide asupra im­prudentului ca podul unei cetăți... temniță îngro­­zitore, a cărei ziduri nici uă putere umană nu le-ar pute strebate. Torentul sare printre acestă puternică întăritură, acolo unde n’a putut se’și deschidă uă trecere, acolo unde piatra a apus vederei uă resistență pre pu­ternică, escaladeză zidul din vârf și recade, arun­când în aer bucățelele sale de aur spumegânde... E natura în violenta sa virginitate, e lupta apei contra stâncei. Apa face serviciul minarului, ea sapă mult timp , apoi într’uă­­li bariera se surpă și valul trece, pe când, asemine cu osemintele sdrobite de un gigant, stâncele în elanul lor vertical, se ros­togolesc spre văleâ cu un sgomot de trăsnet. — Ge spectacol admirabil! striga Mark, care, cu ciocănitura minarului în mână, domina cu talia sa naltă scena splendidă ce se desfășura in jurul seu. John era lângă dânsul, pe cresta unei stânci: el aud­i esclamațiunea și rînji. Era străin la ori-ce vestigiu, fisic sau moral. Mihail urca costa stâncei, sondând cu ferul seu ascuțit săpăturile granitului. De-nă-dată rădică capul: — Hm! hm!­­lise el, ea ca ceva care nu ne pre­­vestesce nimic bun... Intr’adevĕr, se pare de câte­va minute ca cerul se întunecă; era ca un pâclă cenușiă ce se rădica de la orizont, pe când vântul, răcoritor, bate din când în când cu putere... apoi încetă de­uă dată. Vă căldură de plumb că­lu asupra atmosferei. Res­­pirațiunea era dificilă. Pâcla devenise nori. Cerul acoperit de un perde ce se’ndesea din ce în ce, era atât de negru în­cât avea reflecte albăstrii ca a­­ripele unui corb... Printre castele muntelui se au­­­liau viteze surde... ar fi drs cine­va ca­t surparea valurilor unui cataract printre canaluri suzerane... Apoi, de-uă­dată, uă deschizătură imensă brasdu cerul, și uă lucire albă, lucitóre, instantanee, par­curse orizontul... era fulgerul. Cei duoi frați își căutase răpede un azil. Chiar stânca pe care se aflau era săpată pe costa sa de nord într’un fel de peșteră destul de vastă. Acolo

Next