Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-05-30 / nr. 62

Ann­­a­ Vli-lea No. 62. IASSI. Cercuri 4» flat 1379. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea.­­ Prețul ab­onam­en­telor IX IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr pe trimestru 6 fr. I.HS î­n­IOTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE .......... 40 fr. IXSERȚIUl I și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE _ 1 fr. COi­stele ne­flancate nu se primesc. l/M­­r. bani CURIERUL (TIS. BAfJA&SATV.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. STIL VECHI I J­­I ö­A Mai ~­­ _, if ~ 27 Duminică 28 Luni Marți 50 Marcuri 51 Joi Vineri O a.len.d.ar-u.1 Septa, m a xi e i _____1’ A T.R O N D L p 1 L El Mart. Therapont. Par. Nichita (începe postil St. Apostoli). St. Theodosia. Cuv. Păr. Isachiu din monastirea Dalmar St. Apost. Carp. St. Mart. Justin filosoful. St. Nicefor Arch. Const. și Sf. loan de la Sue. PAGINA 1 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IY 30 b. Kentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D­­Adam negotiant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Mosse Seiierstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 3l Wien, Fil­lip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski II Ä »msiiPTAMANj^Um^ NOU ______j»JL!LA~ | P A I BOND 1, D I -------------------------M,. 8e„.---^„i g,,„. Inni. :—;—- ——- - ■■ ^ 8 Duminică E. 1. Trin. Medard 4_16 » i2 In 31 Mai pătrarul din urmă, ploae, ® Luni Prim. Fel. a_jp 7—49 n­ &. Rssr­­­“ ?-« ' S Vineri Sr' £*» J-« ____________________________________I , 14____________Sâmbăta_________Vogj lin_________________________________ 11746 Prețul Aunin­ciu­rilor Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un M­­. 20 bani ____Să w bata Scoatere de bătături Subscrisul ,și ea libertatea a în­știința pe onorabilul public, că in o­­m timp de zece zile se va ocupa in acest vas cu scoaterea și operațiuni de bătă­turi precum și de unghii reu formate, sau unghii care cu creșterea lor cu timpu cauzează mare durere. .Având multe a­­testate precum și recomandațiuni din par­tea mai multor d­ai Medici, prin care se adeverește marea iscusință și marea prac­tică a subsemnatului in asemenea operațiu­ni, care le fac­ fără ori­ce­­ durere. Rog dar pe onorabilul public să bi­­ne-voească a ’mi da toată încredere, si­­lindu-mi a’l satisface, Heinrich Feiles Operator de bătături.­­A. TEST _A_ T Domnul LN­RIO fr1 JUJ.LES Operator. Cu deosebita plăcere atest prin aceas­ta, in urma cererei D-Voastre, că ese­­cutați cu multă ușurință și o mare di­­băcie ori­ce operațiuni de bătături și al­tele după cum m­’am încredințat eu însu­mi, incăt astăzi mă simt, pe deplin ușurat și pentru aceasta, in deplina cunoștință se pot recomanda călduros la toți suffe­­rinzii. lizcani in 15 Mai 1879 Alessandru A Theodori. D. Feiles se află in Otelul Dacia No. 15. Orele de ordinație de la ora 8—12 dim. și de la 2 — 6 p. m. Primește a vizita și picase private. Moșia Istoiii județul Ro­man, remasă pe urma defuncților Mi­­hăilă și Lascar Mihalachi, urmând a se arenda pe un nou period de 5 ani, înce­pători de la 23 April anul viitor 1880, se publică, ca d-nii concurenți să bine­­voeasca a se presenta in Iași la dom­ici­liul D-lui Nicolai Drossu, unul din exe­­cutorii testamentari, cu garanție in bonuri a Statului, in ziua de 4 Ianiu a. c. cănd vor vede și condițiile cu care se arendea­­ză zisa proprietate a spitalului. (3) De arendat pe 5 ani de la 23 April 1880 Moșia Serbii de lăngă T. Neamț. A se adresa la proprietar d. N. Drossu in termin de 15 zile. (3) iLíi­ Hiál.iLt Moș ia l*r­l»eștii mmUUmk din districtul Vas­lui in întindere de 900 fălci din care 600 fălci arătură 150 fănați și 150 fălci bătătură. Propietatea Comtesii Elisa Balșu să dă in arendă pe cinci ani chiar de a­­cum. Doritorii vor bine­voi a se adresa via Doamna Proprietară in Iași, sau la D-na Grigori Coza din tot in Iași strada Romană. (12) leetorul Russell ,j £$z­bu­jîndu-se in Iași, Strada Mare, casele Neuschotz, vis-ă-vis de Hildebrandt, adu­ce la cunoștința onor. public, că dă con­­sultațiuni pentru ori­ce feluri de boale și in special pentru boale­le chirur­gicale și sepl­iistice, in toate zi­lele, dimineața de la 10—12 ore și sa­ra de la 4—6. (36). T TELEGRAME Petersburg 4 luni. „Ziarul official“ din St.­Petersburg anunță că la 17 Mai (stil V.) un incendiu a isbucnit la Possad-Mizov, in districtul Eșen­­tov. Din 120 case au ars 100. S’au gă­sit trei cadavre carbonisate. Satul Van­­zertov și Zegelnia au fost asemenea prada flăcărilor. ^ Petersburg 4 luni. Depeși primite din Kiev anundță că domnește o vie agitațiune in populațiune. Studenții se arată emoționați de esecuțiunele ce au avut loc de curănd. Piețele pub­lice și principalele strade a orașului sunt ocupat­e militărește cu artilerie. Munkh 4 luni. Căsătoria prințului Frideric de Hoh­enzollern cu prințesa de la Turn și Taxis, se va celebra la Ratisbona, in 21 luni viitor. Florența 6 luni. Indivizii, acuzați că au aruncat boambele pe cănd a­­vea loc manifestațiunea locuitorilor din Florența in momentul atentatului con­tra regelui Humbert, au fost jude­cați și condamnați la închisoare pe viață, 2 la 20 de ani de închisoare, și 4 la 10 ani de muncă silnică. Copenhaga 6 luni. Eri­sara a avut loc banchetul in onoarea aniversarei fondărei Universitaței din Copenhaga Baronul Mahreheim, ministrul Rusiei care asista la această serbire, a ridi­cat un toast pentru prosperarea Uni­­versităței. Viena 6 luni. „Noua presă libe­ră“ tratează chestiunea israilită din România. Recunoaște că cabinetul Brătianu s’a dat mare osteneală pen­tru a face să se inlatureze art. 7 din Constituțiune, dar așteptă ca să su­­pue deliberațiunilor camerelor de re­vizuire noua legislațiune, care se re­guleze ind­igenatul, ast­fel ca numărul cel mare de jidani excluși până a­­cum de la naturalizațiune, să poată fi naturalizați români in condițiuni echitabile prescrise prin legi speciale. Europa, adauge acest ziar, are prea bună opiniune de cabinetul Brătianu pentru a presupune, că el nu va um­plea lacuna ce se va face in urma ștergerei articolului 7, elaborând o lege prin care să pue pe comuni in neputință de a urmări o politică de a urmări o politică de netoleranță. Londra si­lm­i. „Daily­ Telegraph“ asigură că Poarta concentrează toate puterile sale pregătitoare pentru un război contra Greciei. „Times“ zice că generalul Dondii­­coff a trimis in 23 Mai o notă ener­gică guvernului sârb, cerându-i eva­cuarea a cător­va districte situate pe frontiera Bulgariei pe care comisiu­­nea de delimitare nu le-a atribuit nici decum acestui principat. Berlin 6 luni. Starea sănătăței îm­păratului este bună. Umflătura ge­nunchiului scade. Costantinopol 6 luni. Lobanoff de­clară de apocrif pretinsul discurs ce Stolepine ar fi pronunțat înainte de a pleca din Filipopole. Filipopoli 6 luni. Directorial a a­­probat toate numirile făcute de ge­neralul Vitalis in miliția rumeliotă. Viena 6 luni. Se comunică din Constantinopole cătră „Polistiche Co­­respondenz“ că in cercurile ofițerilor turci nu se crede că Mahmud­ Nedin ar fi rechemat la Constantinopole. Se crede că negocierile cu Grecia pentru delimitarea fruntariilor vor reîncepe. Delegații Greci sunt așteptați la Con­­stantinopole in cursul săptămănei vii­toare. Belgrad 6 luni. Rusia stăruește ca diferendul bulgaro-sâârb relativ la frun­tariile despre Ruția să fie arangiat prin negocieri directe intre cele două guverne interesate. Berlin 6 luni. „Gazeta Germaniei de Nord“ confirmă știrea, că împăra­tul cu ocaziunea nuntei de aur va a­­corda o întinsa amnestie, cuprinzănd chiar și căti­va condamnați de lăs­­m ajestate. Consiliul federal a adoptat propu­nerea plenipotențiarilor Bavariei tin­­zind ca nici unul din principii ger­mani din familia domnitoare să nu devie guvernator general a Alsaciei și Lorenei, dar neputăndu-se stabili acordul asupra propunerei, aceasta a fost trecută numai in procesele ver­bale ale ședinței. București 7 luni. „Monitorul“ pu­blică următorul comunicat: Legațiunea imperială austro-unga­­ră comunică deciziunea guvernului cesaro-regal din Bu­covina, prin care se permite intrarea ifi carantinele ad­­hoc a vitelor destinate pentru impor­­tațiune provenind,­ din districtele ne­­infectate ale României și supunerea lor la o observare de 12 zile.“ Paris 7 luni. In urma represen­­tărilor făcute de puteri Grecia a con­simțit a-și retrage lagărul stabilit la frontiere. Londra 7 luni. Smidt a zis la un banchet dat de­­ Conservatori că An­glia a stăruit pentru drepturile Sul­tanului de a ocupa Balcanii pentru apărarea Turciei contra invasiunei străine. Francia și Anglia sunt cu totul de acord asupra chestiunei Egiptului, dar vor lucra fără precipitare. Anglia nu se opune la cererile Greciei și va face tot ce-i va sta prin putință pentru realizarea avantagielor ce i se asigu­ră Greciei prin tractatul de Berlin. Londra 7 luni. Principele Bulga­riei a avut astăzi o intălnire cu mar­chizul de Salisbury. Ragina 7 luni. La Novi-Bazar dom­nește o mare frământare. O incăerare a avut loc intre Turci și Arnăuți, in care 60 de Arnăuți au fost uciși, Petersburg 7 luni. Procesul lui So­­lovieff, autorul atentatului din 14 A­­pril contra împăratului, s-a început ori înaintea înaltei Curți de justiție. Curtea a condamnat pe Solovieff la moarte. Țarul este așteptat luni 9 luni la castelul de Țarskoeselo. Costantinopol 7 luni. Poarta nu este de loc dispusă de a satisface preten­­țiunile Serbiei cerând despăgubire pen­­tru stricăciunele cauzate de Cerchejii cari au năvălit in Kurșumlca. Poarta motivează refuzul său pe aceea că Serbii au provocat năvălirea. Berlin 7 luni. „Gazeta Germaniei de Nord“ declară că, după informa­­țiuni atentice care i-au venit din Vie­na, nu este nici un fondament in ști­rea dată de jurnale, că Austria ar fi luat inițiativa să provoace demersuri comune din partea statelor vecine in contra politicei comerciale a Germa­niei. Copenhaga 7 luni. „Monitorul ofi­cial“ publică decretul prin care se suprimă toate măsurile de carantină contra ciumei orientale. Constantinopol - luni. Poarta a a­­dresat o notă puterilor, prin care a­­rată conduita guvernatorului general a Rumeliei, care de la venirea sa la Filipopole a lăsat fesul pentru a pur­ta kalpakul bulgăresc in contra ordi­nului Sultanului. Nota zice că guvernul turcesc este decis a nu mai face remustrări lui Aleco-Pașa, nici a-l invita să se con­formeze obligați­unelor sale, ci va aș­tepta, ca provincia să fie complect e­­vacuată de trupele rusești. Atunci va soma numai de căt­re Aleko-pașa de a lua fesul și de a face să se arbo­reze drapelul turcesc in locul drape­lului bulgăresc. In caz de refuz va cere demisiunea lui Aleko-pașa și va ocupa Balcanii cu trupele sale. Berlin 8 Tuni. Este hotărât oficial că artileria germană va fi mărită cu 20 de baterii. Numărul total al ba­teriilor in stare de război va fi de acum înainte de 502 cu 8018 tu­nuri. Berlin 8 luni. Ianculos și Ghecos, delegații Rumeliei orientale, nu au fost primiți de cancelarul imperiului, precum mai înainte nu a fost primită nici deputațiunea albaneză, care ve­nise să protesteze contra desmembră­­rei Albaniei. Paris 8 luni. Se comunică din Con­stantina că noile triburi arabe s’au revoltat lângă Batna. Ziarului „Patria“ i se vestește din Berlin că prin cercurile oficiale um­blă vorba, că împăratul Wilhelm ar avea să abdice din cauza vrăsiei sale celei înaintate, Petersburg 8 luni. Nici in cursul instrucțiunei procesului, nici in tim­pul desbaterilor, asasinul Soloviei n’a făcut vr’o revelațiune. Beirut 8 luni. Insurecțiunea este eminenta la Libanon, dacă guverna­torul general Rustem-pașa nu va fi re­chemat. Mesina 9 luni. Erupțiunea Etnei a încetat aproape cu totul. Londra 9 luni. Regina Angliei a fost conferit ordinul batic principelui Bulgariei. Se comunică din Constantinopole cătră „Standard“ că mai multe per­sonaje inalte politice au fost arestate. Se așteaptă in curând formațiunea u­­nui minister ruso­fil. Circulă zgomo­­tul, că generalul Ignatief va veni la Constantinopole in calitate de am­basador al Rusiei. IAȘI in 29 Mai 1879 O datorie de Împlinit. Sunt acuma șase luni, de cănd Europa intreagă căzu vi o spaimă nespusă, căci in Rusia se ivise ciuma cea cumplită, care secera fără milă pe cel mic din fașă ca și pe cel mai in vărstă, pe cel avut tot atăt de iute, ca și pe cel sarac. Europa toată era amenințată de a fi cotropită de acest flagel, in consecință și Romănia. «Curierul» a fost cel întâi din ziaristica romănă, care se iacă pe la începutul lui ianuarie, își ridicase voacea, de bătu ă­­larma contra pericolului, de care eram a­­menințați. Am cerut imediata includere a hotarelor spre Rusia și Bulgaria de a nu feri țara. Am cerut măsuri aspre spre a dovedi totodată Occidentului european, că iiomănia îi este o avant­gardă puter­­nică chiar și contra acestei groaze a o­menirei. Toata ziaristica noastră s’au uni­t cu noi, și am avut satisfacția, a vede, că­ guvernul central s’a grăbit a-și face da­toria. Dorobanți, infanterie și vănători impreună cu căte-va escadroane de că­lărași înaintară un marș sforțat la fron­tiera spre Rusia și o Închiseră hermetic prin un cordon riguros, lăsănd numai vreo trei patru puncte deschise pentru trecere. La aceste puncte se stabiliră inspecții sa­nitare foarte severe, conduse de medici distinși ai țării, după cum a fost cea de la Ungheni pusă sub ordinele d. Dr. Bap­tist Cristi­ Buicli.—Europa era prin Ro­mănia ferită de epidemia ciumei, căci a­­ceasta ar fi trebuit mai intăi să sfarme puternicul cordon roman, să treacă prin redutele multiple a măsurilor profilactice interprinse de diferitele orașe din țară și abia după acest lucru greu a fi putut izbi in cordonul austriac și mai departe. Din fericire, epidemia din Astrahan avu o du­rată relativ scurtă și nu luase dimensiuni mai mari. Cu toate aceste, Romănia era de tot pregătită, la caz de apropie­re, a o respinge de la hotare, și tot­odată luase măsuri, a-i disputa fieca­re pas ce l’ar face in țară. Ordinele erau date la diferiții comandanți de tru­pe, ca la cel intăi semnat să formeze o a două și a treia linie de cordon la o dis­tanță tot de zece k­ilometrii de la pri­mul cordon, ce era eșalonat pe malul Pru­tului. Pe regiunile intermediare toate sa­tele aflătoare aveau să capete căte un corp de observație și o trupă militară­ și inspecție sanitară Toate întâlnirile și bifurcațiunile drumurile erau să capete căte un pichet etc. Astfel dar Romănia luase toate precauțiunile unui stat civili­zat. Prin aceasta ea a contribuit foarte mult la numele și încrederea, de care se bucură in țările din apusul Europei. Sunt vr’o trei săptămăni, că s’a des­ființat cordonul de la Prut și că trupele și autoritățile sanitare s’au reîntors de la frontieră, de vreme ce epidemia din As­trahan s’a stins cu desăvârșire. Acuma dar, după cum la inceput am bătut alarma, ne simțim datori a exprima guvernului recunoștința țării, pentru e­­nergia și modul, cu care a căutat să ne apere de grozava epidemie și că a știut prin măsurile luate, să consolideze credi­tul nostru din străinătate. De asemine exprimăm recunoștința noastră bravilor ostași, cari și de astă dată fără cea mai mică șovăire alergară la hotar spre a-și apara țara de ciuma cea nesățioasă. Cu­­ragiul trupelor noastre s’a dovedit și de astădită, cu toate că lupta pentru care erau destinate, ar fi fost cu atăt mai gravă că dușmanul ar fi atacat pe nevăzute și ori­ce lovitură ce ar fi dat’o, ar fi fost mortală. Contra gloanțelor și altor arme e mai ușor a se feri decăt contra unei boli epidemice, care seceră cu sutele și cu miile. Viitorul avu dar un trist aspect pentru bravii noștri ostași, cănd se pu­seră in marș și căi stătură așezați de a lungul Prutului, căci la caz de a năvăli epidemia asupra lor, moartea era sigură; erau dar gata a-și jertfi viața pentru țară și dar au binemeritat de patrie. In con­secință facem cătră guvern, Cameră și Senat propunerea, ca spre a recompensa deoparte trupele ce trupele au avut a suferi in timpul cordonului, cât și de alta curagiul și zelul cu care erau gata a-și indeplini periculoasa misiune, precum și

Next