Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-05-30 / nr. 62
Anna Vli-lea No. 62. IASSI. Cercuri 4» flat 1379. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor IX IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr pe trimestru 6 fr. I.HS înIOTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE .......... 40 fr. IXSERȚIUl I și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE _ 1 fr. COistele neflancate nu se primesc. l/Mr. bani CURIERUL (TIS. BAfJA&SATV.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. STIL VECHI I JI öA Mai ~ _, if ~ 27 Duminică 28 Luni Marți 50 Marcuri 51 Joi Vineri O a.len.d.ar-u.1 Septa, m a xi e i _____1’ A T.R O N D L p 1 L El Mart. Therapont. Par. Nichita (începe postil St. Apostoli). St. Theodosia. Cuv. Păr. Isachiu din monastirea Dalmar St. Apost. Carp. St. Mart. Justin filosoful. St. Nicefor Arch. Const. și Sf. loan de la Sue. PAGINA 1 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IY 30 b. Kentru FRANCIA: se primesc annnciuri la DAdam negotiant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seiierstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 3l Wien, Fillip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski II Ä »msiiPTAMANj^Um^ NOU ______j»JL!LA~ | P A I BOND 1, D I -------------------------M,. 8e„.---^„i g,,„. Inni. :—;—- ——- - ■■ ^ 8 Duminică E. 1. Trin. Medard 4_16 » i2 In 31 Mai pătrarul din urmă, ploae, ® Luni Prim. Fel. a_jp 7—49 n &. Rssr“ ?-« ' S Vineri Sr' £*» J-« ____________________________________I , 14____________Sâmbăta_________Vogj lin_________________________________ 11746 Prețul Auninciurilor Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un M. 20 bani ____Să w bata Scoatere de bătături Subscrisul ,și ea libertatea a înștiința pe onorabilul public, că in om timp de zece zile se va ocupa in acest vas cu scoaterea și operațiuni de bătături precum și de unghii reu formate, sau unghii care cu creșterea lor cu timpu cauzează mare durere. .Având multe atestate precum și recomandațiuni din partea mai multor dai Medici, prin care se adeverește marea iscusință și marea practică a subsemnatului in asemenea operațiuni, care le fac fără orice durere. Rog dar pe onorabilul public să bine-voească a ’mi da toată încredere, silindu-mi a’l satisface, Heinrich Feiles Operator de bătături.A. TEST _A_ T Domnul LNRIO fr1 JUJ.LES Operator. Cu deosebita plăcere atest prin aceasta, in urma cererei D-Voastre, că esecutați cu multă ușurință și o mare dibăcie orice operațiuni de bătături și altele după cum m’am încredințat eu însumi, incăt astăzi mă simt, pe deplin ușurat și pentru aceasta, in deplina cunoștință se pot recomanda călduros la toți sufferinzii. lizcani in 15 Mai 1879 Alessandru A Theodori. D. Feiles se află in Otelul Dacia No. 15. Orele de ordinație de la ora 8—12 dim. și de la 2 — 6 p. m. Primește a vizita și picase private. Moșia Istoiii județul Roman, remasă pe urma defuncților Mihăilă și Lascar Mihalachi, urmând a se arenda pe un nou period de 5 ani, începători de la 23 April anul viitor 1880, se publică, ca d-nii concurenți să binevoeasca a se presenta in Iași la domiciliul D-lui Nicolai Drossu, unul din executorii testamentari, cu garanție in bonuri a Statului, in ziua de 4 Ianiu a. c. cănd vor vede și condițiile cu care se arendează zisa proprietate a spitalului. (3) De arendat pe 5 ani de la 23 April 1880 Moșia Serbii de lăngă T. Neamț. A se adresa la proprietar d. N. Drossu in termin de 15 zile. (3) iLíi Hiál.iLt Moș ia l*rl»eștii mmUUmk din districtul Vaslui in întindere de 900 fălci din care 600 fălci arătură 150 fănați și 150 fălci bătătură. Propietatea Comtesii Elisa Balșu să dă in arendă pe cinci ani chiar de acum. Doritorii vor binevoi a se adresa via Doamna Proprietară in Iași, sau la D-na Grigori Coza din tot in Iași strada Romană. (12) leetorul Russell ,j £$zbujîndu-se in Iași, Strada Mare, casele Neuschotz, vis-ă-vis de Hildebrandt, aduce la cunoștința onor. public, că dă consultațiuni pentru orice feluri de boale și in special pentru boalele chirurgicale și sepliistice, in toate zilele, dimineața de la 10—12 ore și sara de la 4—6. (36). T TELEGRAME Petersburg 4 luni. „Ziarul official“ din St.Petersburg anunță că la 17 Mai (stil V.) un incendiu a isbucnit la Possad-Mizov, in districtul Eșentov. Din 120 case au ars 100. S’au găsit trei cadavre carbonisate. Satul Vanzertov și Zegelnia au fost asemenea prada flăcărilor. ^ Petersburg 4 luni. Depeși primite din Kiev anundță că domnește o vie agitațiune in populațiune. Studenții se arată emoționați de esecuțiunele ce au avut loc de curănd. Piețele publice și principalele strade a orașului sunt ocupate militărește cu artilerie. Munkh 4 luni. Căsătoria prințului Frideric de Hohenzollern cu prințesa de la Turn și Taxis, se va celebra la Ratisbona, in 21 luni viitor. Florența 6 luni. Indivizii, acuzați că au aruncat boambele pe cănd avea loc manifestațiunea locuitorilor din Florența in momentul atentatului contra regelui Humbert, au fost judecați și condamnați la închisoare pe viață, 2 la 20 de ani de închisoare, și 4 la 10 ani de muncă silnică. Copenhaga 6 luni. Erisara a avut loc banchetul in onoarea aniversarei fondărei Universitaței din Copenhaga Baronul Mahreheim, ministrul Rusiei care asista la această serbire, a ridicat un toast pentru prosperarea Universităței. Viena 6 luni. „Noua presă liberă“ tratează chestiunea israilită din România. Recunoaște că cabinetul Brătianu s’a dat mare osteneală pentru a face să se inlatureze art. 7 din Constituțiune, dar așteptă ca să supue deliberațiunilor camerelor de revizuire noua legislațiune, care se reguleze indigenatul, astfel ca numărul cel mare de jidani excluși până acum de la naturalizațiune, să poată fi naturalizați români in condițiuni echitabile prescrise prin legi speciale. Europa, adauge acest ziar, are prea bună opiniune de cabinetul Brătianu pentru a presupune, că el nu va umplea lacuna ce se va face in urma ștergerei articolului 7, elaborând o lege prin care să pue pe comuni in neputință de a urmări o politică de a urmări o politică de netoleranță. Londra silmi. „Daily Telegraph“ asigură că Poarta concentrează toate puterile sale pregătitoare pentru un război contra Greciei. „Times“ zice că generalul Dondiicoff a trimis in 23 Mai o notă energică guvernului sârb, cerându-i evacuarea a cătorva districte situate pe frontiera Bulgariei pe care comisiunea de delimitare nu le-a atribuit nici decum acestui principat. Berlin 6 luni. Starea sănătăței împăratului este bună. Umflătura genunchiului scade. Costantinopol 6 luni. Lobanoff declară de apocrif pretinsul discurs ce Stolepine ar fi pronunțat înainte de a pleca din Filipopole. Filipopoli 6 luni. Directorial a aprobat toate numirile făcute de generalul Vitalis in miliția rumeliotă. Viena 6 luni. Se comunică din Constantinopole cătră „Polistiche Corespondenz“ că in cercurile ofițerilor turci nu se crede că Mahmud Nedin ar fi rechemat la Constantinopole. Se crede că negocierile cu Grecia pentru delimitarea fruntariilor vor reîncepe. Delegații Greci sunt așteptați la Constantinopole in cursul săptămănei viitoare. Belgrad 6 luni. Rusia stăruește ca diferendul bulgaro-sâârb relativ la fruntariile despre Ruția să fie arangiat prin negocieri directe intre cele două guverne interesate. Berlin 6 luni. „Gazeta Germaniei de Nord“ confirmă știrea, că împăratul cu ocaziunea nuntei de aur va acorda o întinsa amnestie, cuprinzănd chiar și cătiva condamnați de lăsm ajestate. Consiliul federal a adoptat propunerea plenipotențiarilor Bavariei tinzind ca nici unul din principii germani din familia domnitoare să nu devie guvernator general a Alsaciei și Lorenei, dar neputăndu-se stabili acordul asupra propunerei, aceasta a fost trecută numai in procesele verbale ale ședinței. București 7 luni. „Monitorul“ publică următorul comunicat: Legațiunea imperială austro-ungară comunică deciziunea guvernului cesaro-regal din Bucovina, prin care se permite intrarea ifi carantinele adhoc a vitelor destinate pentru importațiune provenind, din districtele neinfectate ale României și supunerea lor la o observare de 12 zile.“ Paris 7 luni. In urma representărilor făcute de puteri Grecia a consimțit a-și retrage lagărul stabilit la frontiere. Londra 7 luni. Smidt a zis la un banchet dat de Conservatori că Anglia a stăruit pentru drepturile Sultanului de a ocupa Balcanii pentru apărarea Turciei contra invasiunei străine. Francia și Anglia sunt cu totul de acord asupra chestiunei Egiptului, dar vor lucra fără precipitare. Anglia nu se opune la cererile Greciei și va face tot ce-i va sta prin putință pentru realizarea avantagielor ce i se asigură Greciei prin tractatul de Berlin. Londra 7 luni. Principele Bulgariei a avut astăzi o intălnire cu marchizul de Salisbury. Ragina 7 luni. La Novi-Bazar domnește o mare frământare. O incăerare a avut loc intre Turci și Arnăuți, in care 60 de Arnăuți au fost uciși, Petersburg 7 luni. Procesul lui Solovieff, autorul atentatului din 14 April contra împăratului, s-a început ori înaintea înaltei Curți de justiție. Curtea a condamnat pe Solovieff la moarte. Țarul este așteptat luni 9 luni la castelul de Țarskoeselo. Costantinopol 7 luni. Poarta nu este de loc dispusă de a satisface pretențiunile Serbiei cerând despăgubire pentru stricăciunele cauzate de Cerchejii cari au năvălit in Kurșumlca. Poarta motivează refuzul său pe aceea că Serbii au provocat năvălirea. Berlin 7 luni. „Gazeta Germaniei de Nord“ declară că, după informațiuni atentice care i-au venit din Viena, nu este nici un fondament in știrea dată de jurnale, că Austria ar fi luat inițiativa să provoace demersuri comune din partea statelor vecine in contra politicei comerciale a Germaniei. Copenhaga 7 luni. „Monitorul oficial“ publică decretul prin care se suprimă toate măsurile de carantină contra ciumei orientale. Constantinopol - luni. Poarta a adresat o notă puterilor, prin care arată conduita guvernatorului general a Rumeliei, care de la venirea sa la Filipopole a lăsat fesul pentru a purta kalpakul bulgăresc in contra ordinului Sultanului. Nota zice că guvernul turcesc este decis a nu mai face remustrări lui Aleco-Pașa, nici a-l invita să se conformeze obligațiunelor sale, ci va aștepta, ca provincia să fie complect evacuată de trupele rusești. Atunci va soma numai de către Aleko-pașa de a lua fesul și de a face să se arboreze drapelul turcesc in locul drapelului bulgăresc. In caz de refuz va cere demisiunea lui Aleko-pașa și va ocupa Balcanii cu trupele sale. Berlin 8 Tuni. Este hotărât oficial că artileria germană va fi mărită cu 20 de baterii. Numărul total al bateriilor in stare de război va fi de acum înainte de 502 cu 8018 tunuri. Berlin 8 luni. Ianculos și Ghecos, delegații Rumeliei orientale, nu au fost primiți de cancelarul imperiului, precum mai înainte nu a fost primită nici deputațiunea albaneză, care venise să protesteze contra desmembrărei Albaniei. Paris 8 luni. Se comunică din Constantina că noile triburi arabe s’au revoltat lângă Batna. Ziarului „Patria“ i se vestește din Berlin că prin cercurile oficiale umblă vorba, că împăratul Wilhelm ar avea să abdice din cauza vrăsiei sale celei înaintate, Petersburg 8 luni. Nici in cursul instrucțiunei procesului, nici in timpul desbaterilor, asasinul Soloviei n’a făcut vr’o revelațiune. Beirut 8 luni. Insurecțiunea este eminenta la Libanon, dacă guvernatorul general Rustem-pașa nu va fi rechemat. Mesina 9 luni. Erupțiunea Etnei a încetat aproape cu totul. Londra 9 luni. Regina Angliei a fost conferit ordinul batic principelui Bulgariei. Se comunică din Constantinopole cătră „Standard“ că mai multe personaje inalte politice au fost arestate. Se așteaptă in curând formațiunea unui minister rusofil. Circulă zgomotul, că generalul Ignatief va veni la Constantinopole in calitate de ambasador al Rusiei. IAȘI in 29 Mai 1879 O datorie de Împlinit. Sunt acuma șase luni, de cănd Europa intreagă căzu vi o spaimă nespusă, căci in Rusia se ivise ciuma cea cumplită, care secera fără milă pe cel mic din fașă ca și pe cel mai in vărstă, pe cel avut tot atăt de iute, ca și pe cel sarac. Europa toată era amenințată de a fi cotropită de acest flagel, in consecință și Romănia. «Curierul» a fost cel întâi din ziaristica romănă, care se iacă pe la începutul lui ianuarie, își ridicase voacea, de bătu ălarma contra pericolului, de care eram amenințați. Am cerut imediata includere a hotarelor spre Rusia și Bulgaria de a nu feri țara. Am cerut măsuri aspre spre a dovedi totodată Occidentului european, că iiomănia îi este o avantgardă puternică chiar și contra acestei groaze a omenirei. Toata ziaristica noastră s’au unit cu noi, și am avut satisfacția, a vede, că guvernul central s’a grăbit a-și face datoria. Dorobanți, infanterie și vănători impreună cu căte-va escadroane de călărași înaintară un marș sforțat la frontiera spre Rusia și o Închiseră hermetic prin un cordon riguros, lăsănd numai vreo trei patru puncte deschise pentru trecere. La aceste puncte se stabiliră inspecții sanitare foarte severe, conduse de medici distinși ai țării, după cum a fost cea de la Ungheni pusă sub ordinele d. Dr. Baptist Cristi Buicli.—Europa era prin Romănia ferită de epidemia ciumei, căci aceasta ar fi trebuit mai intăi să sfarme puternicul cordon roman, să treacă prin redutele multiple a măsurilor profilactice interprinse de diferitele orașe din țară și abia după acest lucru greu a fi putut izbi in cordonul austriac și mai departe. Din fericire, epidemia din Astrahan avu o durată relativ scurtă și nu luase dimensiuni mai mari. Cu toate aceste, Romănia era de tot pregătită, la caz de apropiere, a o respinge de la hotare, și totodată luase măsuri, a-i disputa fiecare pas ce l’ar face in țară. Ordinele erau date la diferiții comandanți de trupe, ca la cel intăi semnat să formeze o a două și a treia linie de cordon la o distanță tot de zece kilometrii de la primul cordon, ce era eșalonat pe malul Prutului. Pe regiunile intermediare toate satele aflătoare aveau să capete căte un corp de observație și o trupă militară și inspecție sanitară Toate întâlnirile și bifurcațiunile drumurile erau să capete căte un pichet etc. Astfel dar Romănia luase toate precauțiunile unui stat civilizat. Prin aceasta ea a contribuit foarte mult la numele și încrederea, de care se bucură in țările din apusul Europei. Sunt vr’o trei săptămăni, că s’a desființat cordonul de la Prut și că trupele și autoritățile sanitare s’au reîntors de la frontieră, de vreme ce epidemia din Astrahan s’a stins cu desăvârșire. Acuma dar, după cum la inceput am bătut alarma, ne simțim datori a exprima guvernului recunoștința țării, pentru energia și modul, cu care a căutat să ne apere de grozava epidemie și că a știut prin măsurile luate, să consolideze creditul nostru din străinătate. De asemine exprimăm recunoștința noastră bravilor ostași, cari și de astă dată fără cea mai mică șovăire alergară la hotar spre a-și apara țara de ciuma cea nesățioasă. Curagiul trupelor noastre s’a dovedit și de astădită, cu toate că lupta pentru care erau destinate, ar fi fost cu atăt mai gravă că dușmanul ar fi atacat pe nevăzute și orice lovitură ce ar fi dat’o, ar fi fost mortală. Contra gloanțelor și altor arme e mai ușor a se feri decăt contra unei boli epidemice, care seceră cu sutele și cu miile. Viitorul avu dar un trist aspect pentru bravii noștri ostași, cănd se puseră in marș și căi stătură așezați de a lungul Prutului, căci la caz de a năvăli epidemia asupra lor, moartea era sigură; erau dar gata a-și jertfi viața pentru țară și dar au binemeritat de patrie. In consecință facem cătră guvern, Cameră și Senat propunerea, ca spre a recompensa deoparte trupele ce trupele au avut a suferi in timpul cordonului, cât și de alta curagiul și zelul cu care erau gata a-și indeplini periculoasa misiune, precum și