Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-02-25 / nr. 24

­î Anul al VIMea No. 24. IASSI, Duminică 25 Fevruarie 1879. Apare Duminica, Miercurea ș' Vir ° rea. Prețul abonamentelor II.II1 IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr— pe trimestru 7 fr. STREINATATE..............................................40 fr. INSERȚIUNI și RECLAME, răndul 60 b. SCIRI LOCALF „ i fr. i1 pistole ne francate nu se primesc. WJn i¥i\ 20 bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROPRIETAR ȘI DIRECTOR TH. BALASSA!. _____________OsLlen-d-gtruLl p5 e p t a m a n. e i STIL VECHI ți ü A I PATRONUL IILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA 1” STIL NOU !­­I­U­A P­ATRO­N"U­L Z­ILEI | Râs. Soar. Apinul Soar. Ferruan«. * ~ ~ _ ”-------­-----------==|----------------~==“'­I Mi? tie----------------------------------------------------------------------------------------­Duminică St. Păr. Tarnaiu Arch. Constatinopolei 9 Duminică E. 2. Rem. France 6—24 5—58 0, M01111* Porfiriu Epicp. Gazet In 26 Fevruarie lumină plină cu 10 Luni 40 mm. 6—23 5—59 i­ Marți Cuv. Procopiu Decapolitul cu timp frumos. II Marți Iracliu 6-21 6- 1 . Mercur Cuv. Par. Vasiliu mărturisitorul 12 Mercuri Grigoriu 6—39 6— 2­1 Joi S­ta. Cuv. Mart. Eudochia 13 Joi Roamna 6—17 6— 3 z Vineri St. Ierom. Theodoaiu Episc. Chirinei , Vineri Matilda 6—15 6— 5 o Sâmbătă 3. S. Mart. Eutropiu, Cleonic și Vasilih 15 Sâmbăta____________Longin 6—13 6— 7 Prețul Anunelurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IY 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l. Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­­MANÍA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fil­lip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter k C-# Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGIJA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. IIn i¥t% 20 bani Crafle foarte fine Se găsesc azi Duminică după amiază la Res­taurantul Baroty vis-a-vis Hotel de Paris.­­ Uși de vânzare. Doritorii se pot adresa la D-na E. N. Cudrea strada Carol. (56­6) JOie inchiriei fi Odăi bucătărie, pivniță camară, sunt vuui, închiriat de la sf. Gheorghi se adresa la cofilăria Alexandru. —6) ____________________ 1. A­ iSfetcovitx. UF AUFWUäT1 «wd ® vendut IJfl A n­l­iIK­e I MOȘIA PAULENII din ju­dețul Iași proprietate erezilor d-nei Olga Bartsch. A se adresa la D. Mihail Suțu. (—6) I V* M ARENDAT MOȘIA í ^ Sinnen i în apropiere de 1 oră 1 de orașul Iași, cu arături și să­­­­mănături de toamnă, vie de 43 ® pogoane, păduri de tăiet, luncă­­ de richită, iazuri, acareturi etc. împreună cu veniturile târgului­­ Sculeni, se arendează chiar de a­ 43 cum in totul sau ia parte cu con­­dițiuni avantagioase. — Doritorii vor bine-voi a se adresa la casa­­ Doamnei proprietare Maria Rosetti - Rosuovanu în Iași. (3) | _ __________________________ fălci Pădure stejar prima quali­tate sunt de vânzare pe moșia BAS­AR­ABA una oră de la stația Dolhasca. Cozonaci cei mai fini care prin bunătatea lor pot concura cu ori și­ce prăjituri, se găsesc la Res­­taurantu Barou­ vis-a-vis de Hotel Paris Turtii 5 ° dh și mobilate una pentru ficior ,și grajd sunt de în­chiriat chiar de pe acuma. Adresa la d. C. Grigoraș strada Carol. (58—5) TELEGRAME Pesta 5 Martie. Comtele Andrassy, spre răspuns la mai multe interpelări, a zis in delegațiunea austriacă, că nu e vorba de a se ocupa Novi-Bazarul de trupele austriace, ci de dreptul de a ținea garnisoane in câte­va­ locali­tăți din sangiac și de a menținea do­­minațiunea otomană, inse guvernul nu se grăbește a uza de acest drept. A­­ceste măsuri vor fi luate in înțelegere cu Poarta și fără cheltuele pentru monarhie. Contele a zis, că Rusia a invitat pe puteri a trimite instrucțiuni re­­presentanților lor din comisiunile de delimitare, insă ideea de revizuire al tratatului de Berlin n’a fost rădicată. Această propunere n’ar fi primită. In ceea ce privește soluțiunea ces­­tiunii Arabtabiei de o comisiune de ambasadori la Constantinopole, nego­­ciațiunile sunt începute in această privință. Pentru cererile Bulgarilor ce re­clamă părțile orientale a Balcanilor spre a asigura liniele lor de apărare, cestiunea este reservată comisiunii de delimitare. Contele Andrassy declară in fine că sgomotul despre o întrunire vii­toare a unei conferențe de ambasa­dori la Berlin este ne­exact. Nici­ o putere n’a rădicat­ această cestiune. Londra 5 Martie. Standard zice in a doua sa edițiune că Austria ame­nință a ocupa Novi­ Bazarul dacă s’ar întâmpla un conflict intre Serbi și Albanezi. Pesta 5 Martie. Comisiunea dele­­gațiunii austriace a adoptat cu una­nimitate, afară de 2 voturi, propu­nerea raportorului său de a se acorda guvernului pentru cheltuelele ocupa­țiunii pe 1879 unilii de 30 milioane florini, dar nu creditul de 34,500,000. Comisiunea a primit, cu 11 voturi contra 8, propunerea prin care se in­vită guvernul a reduce trupele de ocupațiune la contingentul lor din timp de pace. Baronul Hoffmann, ministru de fi­nanțe, făcu o lună expunere asupra situațiunii actuale a Bosniei și Her­­țegovina. Cracovia 5 Martie. Poliția din Chi­­ev a aflat despre planul secret de a elibera cu forță pe nihiliștii ce au fost arestați in 24 Fevruarie. Din această cauză, guvernul a strămutat pe acești nihiliști in o cetate. Din documentele găsite in Ch­iev in tipo­grafia secretă s-a aflat, că nihiliștii din Chiev, Harkov și Petersburg au fost uniți să restoarne acuma starea actuală socială și politică, Londra 5 Marte. Indigenii anunță, că poziția lui Pearson a fost de Zu­lușii cu succes atacată. Confirmarea oficială lipsește. Ebowe n’a fost pe atăta timp aprovizionat, cum s’a a­­nunțat mai inain.-Garnizona a fost redusa Vitole­zul in măna inimicilor. Aproviziunile vor ajunge pănă la 11 Marte. Dur­ban și Maritzburg au fost puse in stare de aparare, încercarea de a an­­gagea in Praetoria voluntari, n’a re­ușit. Opinia publică din Anglia cere rechemarea lui Chelmsford. Se desminte știrea, că regina An­gliei va vizita pe Papa­ Copenhaga 5 Marte. Ministrul de justiție a propus un proect de lege pentru luarea de măsuri preventive contra ciumei. Paris 5 Marte. Deputatul Tirard a fost numit ministru de finanțe. Petersburg 5 Marte. Contele Loris- Melikon telegrafiază din Astrahan cu data de 4 Marte. Nu s’au întâmplat nici o îmbolnăvire epidemică. Se ur­mează înainte cu prețeluirea averilor arse de Comisiunea instituită pentru acest scop. Petersburg - Marte. Medicii străini Biesindecki, Riemann și Kinberger din Austria și Sommerbrand din Ber­lin au sosit in Wezl­anka și avură a­­poi imediat o conferență a Dr. Kras­­sowki. Paris 5 Marte. Tirard a acceptat portofoliul de finanțe, după ce mai intăi s’a înțeles cu Waddington și Say asupra chestiunilor ttarifelor generale și a tractatelor de comerț. Paris 5 Marte. Jurnalul des Débats află, că Rusia a adresat marilor pu­­­teri tăți circulare. Constantinopol 5 Marte. (Din The Times). Guvernatorul din Tesalia a­­nunță, că 500 Greci au trecut hota­rul și au devastat un sat. Pesta 5 Marte. Ziarul „Pester Lo­yd“ atacă in mod violent pe ministrul de reb­or a Austro Ungariei că declarațiunile ce acest ministru a făcut in camera deputaților, sunt false, că in Bosnia nu s’au întrebuințat 145000 ostași, 8600 călăreți ci că in realitate 166000 ostaș 3600 că­lăreți 276 tunuri au luat parte la combaterea rescoalei musulmane de acolo. Ziarul numit învinovățește pe guvern, că nu e bine informat, și că suprema conducere a armatei e foarte condusă. Constantinopol 5 Marte. înalta Poar­tă a fost informată, că pănă la 10 m­arte va fi terminată evacuarea țer­­mului rumeliot. Cuartierul rus pleacă sinăni din Adrianopol. Berlin 5 Marte. Din San Thomas se telegrafiază, că războiul civil din Ve­nezuela s’a terminat. Londra 6 Martie. O depeșă din St.­Petersburg adresată către Morning Post zice, că marele duce Nicolae este tare bolnav. Jimes crede că Poarta ar fi oferit Franciei să ocupe insula Rodul ca garanție a unui nou inprumut pe care caută a ’l negocia. Cair 6 Martie. Crisa ministeriala s’a terminat. Principele Mahomed­ Tewfik e numit președinte a consiliu­lui și Nubar-pașa ministru de ex­terne. Tărnova 6 Martie. Adunarea con­stituantă și-a ales biuroul său. Cu toa­te protestările elocvente a­le deputa­tului doctor Veron, adunarea a votat cu 116 voturi pentru și contra, că bu­letinele scrise in limba turcă sa fi a­­nulate. Vechiul exarh al Bulgariei au fost ales președinte prin aclamare. E­­conomoff și Caravaloff au fost aleși vi­­ce-prezidenți, cel dintâi cu 18B vo­turi, cel de al doilea cu 114. Econo­­morf este moderat, Caravaloff ține de partidul înaintat. Calcula Marile. După moartea lui Sheere Ail mai multe conflicte s’au ivit între partide, dintre care acea a lui Jakub Kan au triumfat. Viena 6 Marte. In Petersburg par a se petrece lucruri estraordinare. In 4 Marte circulau acolo zgomotele ce­le mai curioase despre niște fapte de tot remarcabile ce s’ar fi întâmplat la Curtea imperială. Aceste arată mai in­tăi, că relațiunile precarse de pănă a­­cuma dintre tată și fiu, dintre Țar și Țarevici s’au încordat și mai tare și că in consecință marele­ duce moște­nitor zace deja în lanțuri. Alte vitete povesteau că moștenitorul a fost deja Î0 1L270K TADIITA CARPATILOR 1456-1458 ^RAGEDIE INDOUEAGTE SI IN VERSURI de »II. TÉUTU Dedicată d# autor D-nei Ecaterlim Stărcica (Valeanca) drept recunoștință și devotament. (Urmare.) Scena III. Iulian (singur). Ladislau dat morții, când a fost ertat, Regele să-ș calce jurământul dat.... Urgia cerească de-aceia lovește, Capul și corona celui ce domnește. De nu e credință iubire’n po­por Pentru capul țerii pentru Domnitor. Dacă regii uită, că prin viclenie Pe-a lor tron in țară, nu pot, să se ție S’agiung­a să face sperjuri d­efaimați. Țara resbunare cată, ce mai vrați! Un fiu colo moare și’n temi­lu­i profunde Altul aici geme, mama lor s­­’ascunde Aroate de mănia celui ce-a st­ârobit Iq sinu’i iubirea.... Scena IV. Iulian. Pajul, (intrănd repede) Pajul. Cum ? n’ai auzit ? Regele, cămara de nuntă mersese S’o vadă, și cade, moartea’l cuprinsese. Este mort!... De spaimă s’a cutremurat Palatul, și lumea s’a înspăimântat. Iulian. S’alergăm dar iute. Este o urgie Ce lovește țara. Doamne ce-a să fie! (ei amândoi prin stănga) Scena V. Podiebrad (intrănd gânditor prin dreapta). Regele să moară, când s’a fost gatit De serbarea nunții, lucru­ i de ’ngrozit. Ce dureri, ce lacrimi, ce spaimă se ’ntinde, Ce fiori de gheață pe toți îi cuprinde ! Cum astăzi camara de nunt’a ajuns Un sedi­u in care să fie depus Acel rege mire, ce măna’și dăduse Unei fiice­ a Franței, glorie ne spuse ? O ! ce zi de doliu! ce termin cumplit! Astă­zi-i fatală, caci azi s’a ’mplinit Un an chiar in capat, când fiul cel mare A lui Corvin, morții fu dat spre perzare (mult mai gănditor) Dar ce stau pe gănduri ? sunt părinte, da. Sunt și guvernator, nu este așa ? fiică scumpă, o lumină dulce,­­Primniți o rază de Corvin străluce, ^rorona-i frumoasă, e fără stăpăn, Matiaș cu nume mare de romăn, Poate tot poporul curănd să’l redice Rege peste țară, cu el dar ferice îmi v’oi vedea fiica. Nu-i timp de perdut. Her­­tu Iuliane. Scena Vl. Podiebrad, Iulian. Iulian. Bată-mă v’ascult, Podiebrad. Palatinul Gara cunoști tu că are o singură fiică, ș’o iubește tare . Dă scrisoarea asta fiicii cum ț’am spus, I Fii ș’acuma mie credincios supus. O­ bagă de samă cele vorbite, Nu uita din câte știi că’s plănuite, Ziua și momentul mai curănd sosi, Este bine dară a ne folosi. Iulian. Ordinile voastre v’or fi inplinite. Podiebrad. V’or fi a­le tale cele giuruite. (Iulian esă). Scena VII. Podiebrad. Dac’al meu scop incă nu’l pot împlini, Și eu am o fiică de-a o noroci, Matiaș știu bine va fi ales rege, jelerțiile sale dau a înțelege, Că el a se fie un domnitor.... Ceriule! dă-mi dară al tău ajutor.... Oare este-o crimă de cer ne­ertată, . De lume, de oameni, de toți blasfemată, De-a și noroci fiica. Acest dor al meu A’l agiunge, ajută’mi bine Dumnezeu! Ziua de mărire este­ o viață ’ntreagă, După dăusa omul umblă mult, aleargă Și când ni resare trebui s’o primim, Să ’nbrățoșem soarta ori­cum datorim. Scena VIH. Podiebrad, El­i­s­a­b­e­t­a, Elisabeta,­­ Inima’mi se află tristă și voioasă, Lacrimile mele’s dulci și dureroasă. Căci plâng pe copilu ce mi s’a perdut, Și simt bucurie, când azi m’am văzut Mama unui rege ce speranța’mi zice Că’și va face țara mare și ferice! In Buda poporul lăngă­ un mormânt jalnic Au ales de rege prin jurămănt falnic, Pe prisonierul, da, pe fiul meu , Matiaș e rege! E fratele seu! Podiebrad, Este o putere, o mănă ce-arată Câtră fericire calea ce mai dreaptă. Ț’ai ajuns dorința, la scop ai venit, Pe fiul mort uită’l prin cel fericit. Mai cu seamă incă când e și sosită, Ziua cea măreața cum fu plănuită. Elisabeta. Ca să fim aice multe-am înfruntat, Multe pedici grele am intimpinat. Podiebrad. Pan la una toate înse sunt sfarmate, Prin rabdare omul stâncele străbate, Prin ea, și cu energie lucrănd poți s’ajungi, Țeiul sau limanul care î’l alungi. Elisabeta. A­le tale zise cu încredințare, Cuprind adevărul chiar acel mai mare. Pe­ aceste principuri mergând am putut, Să respun pe fiul ce mi l’ai perdut. Iar pe cei din viață să’l pun să domnească, Pe țara magheară și cea românească. Negreșit că pasu’mi a fost sprijinit, De-a lui Corvin suflet care­ a devenit Geniu, ce din ceriuri neamu’și ocrotește, Și ce că i s’apuce î’l povățuește. Căci ori­cine moare țara’și apărând, Un înger devine lumea părăsind. Podiebrad, In pripita moarte a regelui nostru, Se mestică, doamnă, și numele vostru. Lumea bănuește, zice ne’ncetat, De venin, otravă că i s’ar fi dat. Elisabeta. De a presupune este liber, însă Eu de conștiință nu mă simt constrânsă Femeia se naște cu simțu de amor, De amor de mamă ce’i foc arzător, Care pustiează de câți a’l atinge, E­ o nenorocire de vroești a’l stănge. Dar ea spune, oare de ce lumea ta,

Next