Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-08-01 / nr. 89

i Anul al Vll-lea No. 89."* IASSI, Mercuri I August 1879. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. ISmICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. I’REINATATE ................................................40 fr. ASERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. CIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­flancate nu se primesc. Un ]W»­ 20 bani CURIERUL (TH. BALASMM.) FOAIA INTERESELOR GENERALE. C­al d. a­r­to. 1 Septa íri. a­n Martirul Calinic. Apostolul Sila și Siluan. Sf. și drep. Eudochim. flăsat post. Sf. Măriei). Scoaterea Sf. Cruci și S. 7. Macavei. Aducerea relig. Sf. archidiacon Ștefan. Cuv. Păr. Isachie. Dalmatin și Paust. S. S. 7 coconi din Efes. TIMPUL DIN SEPTA­MANA La 27 pătrarul din urmă, la inceput bine, apoi nour și ceață. STIL NOU­A SU A August. 10 Duminică 11 Luni 12 Marți 13 Mercuri 14 Joi 15 Vineri 16 Sâmbăta PATRONUL PILEI E. 10.­ Laurențiu Susanna Clara Ipolit Eusebiu Adormirea SI­, Marie Rob­u Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IY 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam negociant-commissionaire Carrefour de la Croix Rouge 2 Paris. Pentru AUSTRIA și GER­MANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fii. lip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Jur. 20 bani P­ATRONU­L țUI LEI ( STIL VECHI !) I­U A Iulie 29 Duminică 30 Luni 31 Marți 1 Aug. Mercuri 2 Joi 3 Vineri 4 Sâmbătă 1_ Râs. Soar. 1 Apusul Soar. 4-57 7—12 4-67 7-10 4— 58 7— 9 5- 1­7-8 5-2 7—8­5—3­7—4 B- 5 7- 2 AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor, public, că am pus deja sub presă: Calendarul Curierului pe anul 1­8­8­0. Invitam dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redactiunea ziarului „Cu­rierul“ anunciurile respec­tive. Costul inserării este forte moderat. Th­. Balassan. XXTUXJ&. Sau STJBTERANELE .’a$’UIun­G Uc Ha’:tlîn­ Traducere de G. C. Stamatopulo. Op. 40 a edițiunilor Th. BALASSAN. Prețul 9 franci Se află de vânzare la Redacția acel­­ui jurnal. BIBLIOGRAFIE A eșit de sub presă volumul I­iu din iteresantul roman a Comtesei d’Asch. Itfihim Sângerând­ tradus de Alexandru 1 Cuftoni. i se află de vânzare la Tipografia-edi­­tare Th. Balassan din Iași cu preț de 2 fr. PENSIONNAT d­e Ioan Garceas dirigé par A. WEITZSECKER Professeur au Lycée National a Jassy. Rue Buna-Vestire, Maison Clemenți Haritonesco. No 12. DE in apropiere de 1 oră de orașul Iași, cu arături și să­­mănături de toamnă, vie de 43 pogoane, păduri de tăiet, luncă de lichită, iazuri, acareturi etc. împreună cu veniturile târgului Sculeni, se arendează chiar de a­­cum­ in totul sau in parte cu con­dițiuni avantagioase. — Doritorii vor bine-voi a se adresa la casa Doamnei proprietare Maria Rosetti Rosnovano in Iași. (12) Domnul Peytrescin profe­sor francez, stabilindu-se în Cernă­uți Russische Gasse No. 723, va pute pri­mi la sine căți­va elevi ca pensionari A­­vantaje de viață familiară și îngrijiri cu totul particulare. Pentru înțelegeri Dl. Peytrequin se poate găsi pănă la 10 Au­gust în casele Domnului Neculai Rosno­vanu în Iași. (8) Avis proprietarilor fie moșii La Tipografia Th. Balassan din Iași se gabesc gata și se efectuează CONDICI DE CONTABILITATE CONDICI AGRICOLE CHITANȚE DE MOȘII 9 J etc. etc. T­ELEGRAME Constantinopol 8 August. Sultanul a refuzat fostului Kedîv Ismail Pașa autorizațiunea de a se stabili la Con­­stantinopoli sau a se întoarce in Egipt. Poarta au respins cererea de despă­gubire făcută de Serbia pentru nă­vălirea Arnăuților pe teritoriul Serbesc. Poarta a adresat in această privință o circulară reprezentanților săi in străi­nătate. Viena 8 August. Bocrescu ministrul de externe a României, a amânat plecarea sa la Berlin. Serajeva 8 August. Astăzi la 5 ore sara au izbucnit un incendiu violent in un suburbiu a orașului care a ars cu totul. Guvernatorul general ducele de Wurtemberg e măsuri pen­tru a preveni noile nenorociri. Madrid 8 August. Regele, mai com­plect restabilit de urmările acciden­tului de trăsură, s’a sculat, și a de­sunat ca tot­dea­una. Belgrad 8 August. „Jurnalul ofi­cial“ publică numirea statorului Tu­­racovici la minister­u „ interne, in locul lui Miloh­ovici demisionar care a fost numit membru Consiliului de Stat. Prințul Milan prin o scri­soare autografă, mulțumește lui Mi­loh­ovici, pentru serviciile aduse țerei, și exprimă părerea de rea că este forțat a primi demisiunea motivată. Londra 9 August. In Camera Co­munelor s’a discutat moțiunea Lauson, prin care se propune, rădicarea unui monument in monastirea Westminster in onoarea lui Louis Napoleon. North­­­cote apără proiectul. Nu s’au luat vre­ o deciziune, dar se crede că pro­iectul va fi respins. Daily­ News anunță că concentrarea trupelor otomane la frontierele Rumeliei continuă. Rusia ar fi adresat o protestare cătră puteri. Volo 9 August. E’orțe turcești con­siderabile continuă a debarca la Volo, pentru a fi răspăndite in Thessalia. Viena . August, Boerescu, au avut o lungă conferință cu principele de Reuss ambasadorul Germaniei la Viena a primit apoi vizita lui Andrassy cu care a vorbit timp de o oară, și a prințului Ipsilante ministrul Greciei. Boerescu au plecat din sala la Berlin unde va sta B zile ; va merge apoi direct la Paris, Brătianu și Rosetti, la Marienbad, Crețulescu la Paris. Borna 9 August. A circulat vuetul că un complot au fost urzit contra vieței regelui, cu ocaziunea voiajului seu la Genua, „Opinione“, zice că a­­ceasta ar fi o pură invențiune. Sarajevo 9 August. Incendiul care au izbucnit a­fară au distrus aproape 1,000 case, biserica catolică, mai multe moschee, bazarul și o mulțime de magazii.—B soldați au murit combă­tând incendiul, 20,000 persoane au rămas fără adăpost. Comerciul orașului e nimicit. Ar trebui ajutoruri grabnice trimise din toate părțile pentru a ro­­t impina cele dintâi nevoi a victimilor acestor nenorociri. Berlin 9 August. Boerescu au sosit astăzi: împărăteasa Rusiei va sosi măne­cară și va pleca îndată la cas­telul lugenheim. Constantinopole . August. Regula­mentul organic de administrațiune, ce urmează ar fi aplicat in toate pro­vinciile imperiului otoman și care au fost elaborat și supus consiliului de miniștri cuprinde 900 articole dintre care 400 se referă la organisarea gen­­darmeriei și a miliției. Viena 9 August. Se telegrafiează din Petersburg către „Politische Cor­respondenz“ că Rusia ar fi dispusă a primi modificațiunele propuse de guvernul Austriac pentru regularea chestiunei Arab-Tabiei. Această mo­­dificațiune consistă in a considera ca valabilă și definitivă deciziunea ce va lua noua comisiune internaționala, chiar dacă ar fi votată cu majoritate de voturi. ARENDAT MOȘIA Stanca IAȘI 31 Iuli 1879. Mulți cred, că a face politică, nu înseamnă alta, decăt a discuta și cri­tica sistemul de guvernare a fiecărui ministru, a restălmăci cu bună sau reă credință părerile unor bari­­ați de stat, a ajunge deputat sau senator, a striga, că țara se duce de a rîpa când cutare candidat nu e pus in funcție publică, a lupta prin toate mijloacele materiale și morale la scoaterea din guvern a protivnicilor politici și a protegea, in toate, părerile și intere­sele coreligionarilor de partidă. Cam la aceste trebi reduc și cred unii, că se reduce misiunea politica a fiecărui cetățan.­­ A interpret astfel chemarea poli­tică a cetatean, lui e­ste tot "greșit și provine de acolo, că nu toții își dau samă, pentru care anume sfârșit legile moderne au deschis un câmp larg concurenței pentru ocuparea funcțiu­nilor sau demnităților publice, pentru ajungerea cărora, ved, că partidele se luptă cu atăta aprindere. Scopul con­curenței este, ca fie­care ram al câr­muirii țării să fie condus de oamenii cei mai capabili și mai demni, căci numai aceștii sunt in stare a duce cazul statului pe­­ o cale mai solidă și a oferi sferei lor in parte și țării întregi in genere foloasele materiale și morale necesare. Tocmai aceste fo­loase, adecă binele material și moral FOILETON Contesa D’Asch. MARCHIZA SANGER­AND A 84 Traducție de Alexandru J­uponi. (Urmare) Aș fi putut a v’o ascunde, căci n’a mai remas altă rună din ea decăt un petic de hărtie foarte facile a negat, dar înainte de toate și de ar trebui să me iste fericirea mea, nu vă voi înșela. Junele se sculă și se preumblă prin cameră fără zice ceva. El’și mușca buzele pănă la sânge și’și isucea mustețile ; lupta era grea ; guvernanta urmă: — Nu voi căuta nici a mă scuza, nici a mă face , valorez, nu voi lua nici chiar osteneala de a re june că femeia destul de tranșă pentru a ve face a­semenea destăinuire, ve oferă poate mai multe ga­­lații de viitor decât acea care n’a căzut nici­odată. voastră trebue să cântăriți toate acestea, de a ju­­nca pozițiunea, d voastră trebue să știți ceea ce­­ ordonă justiția d-voastră să faceți. Tac acum, aștept mai dinainte ceea ce aveți să’mi impuneți. — Primiți dar mâna mea, Cristina, ’i răspunse­i, cu acea adorabilă antrenare, semn neindoelnic de a amor profund și real, acceptați numele meu, căci o jur, de a’și avea o coroană ași fi fericit, ași fi ândru de a v’o oferi, de a v’o da. — Oh! D-zeul meu ! zise Cristina, căzând in ge­anchi, și ridicându-și mânele către cer, oh! D­­iul meu! fiți bine­cuvântat, am găsit o inimă pr­­ivită cu a mea, o inimă după dorințele mele ! Contele merse spre dânsa, o ridică, o luă de mâni cu un respect fără margini, și scoțindu-și de pe de­get un inel, el’j trecu in degetul Cristinei. — Acesta este inelul mamei mele, vi’l dau și în­deplinesc aici finanțarea noastră. De acum inainte ’mi aparțineți, și numai moartea me va despărți de d-voastră. Pănă ce’mi veți înapoia înși­re acest i­­nel, ori­ce s’ar întâmpla, suntem uniții. Primiți, Cris­tina ? — Primesc, Robert și nu pui decăt o singură condițiune. Nu pot nici nu voi să profit de un mo­ment de înduioșare din parte-ve, de o surprindere de inimă ; poate, pretind să mai reflectați încă un an; da, amicul meu, o pretind; dacă într’un an la aceiași zi, veți mai voi să ridicați pănă la d-voastră o sermană fată din popor fără avere, fără amici, a cărei trecut conservă o crudă remușcare, atunci veți avea o femee care ve va iubi, care vă va datori tot, și care va muri de o mie de ori inainte de a va a­­duce o supărare. — Un an, Cristina ! dar aceasta’i imposibil, nu voi suporta această așteptare de un an. — Un an in timpul căruia vom trăi aproape u­­nul de altul, fără a ne despărți, este oare aceasta o așteptare prea crudă ? — Veți remânea espusă la insolentul amor a mar­chizului, fără să pot avea dreptul de a ve apăra. Oh ! să ia sama bine! poate voi perde răbdarea ’l privighez, și... — N’aveți nevoe de a’l priveghea, răspunse Cris­tina surizând, sunt aici. Ve respund de ori­ce. — îmi puteți respunde de o violență, de o sur­prindere ? Oh ! nu pot suferi pe acest om. —• Abia ați aflat eroarea mea, urmă tristă gu­vernanta, și ve și ne incredeți in mine ! — Oh! Cristină ! Acest singur cuvânt, privirea cu care’l acompa­nia, sărutul ce’i depuse pe mână, aveau negreșit multă elocință, căci d-șoara Orthez fu pe deplin rea­sigurată. — Nu văd decăt un singur mod spre a im­pune tăcere pretențiinelor sale. Amedeu este un om de onoare, de’mi va da parola lui de onoare că nu va trăda secretul nostru, el o va ține, i’l voi comu­nica dar. — Oh ! nu, întrerupse cu vi­ciune Cristina. — Și pentru ce ? —■ Nu știu pentru ce , dar­­ o presimțire’mi zice că să n’o faceți. El mé va despărți poate de Flavia. Și de ați ști, Robert, cât iubesc pe acea copilă ! O iubesc ca cum ar fi fiica mea, sora mea, ca ceea ce cunosc mai perfect, mai angelic pe pământ. Ea este pentru mine un cult, ca să zic așa. Intr’un an ea va deveni o femee, nu va mai avea nevoe de mine, opera mea va fi aproape terminată, mă voi despărți atunci de dânsa cu mai puțină părere de rău ; dar, acum, a o încredința in mânele alteia, care va distruge lucrul meu, care’mi va răpi cel pu­țin această afecțiune atât de dulce, cu care sunt de­prinsă de mai bine de doi ani, nu pot suporta a­­ceastă idee, v’o mărturisesc. — Mă faceți cam gelos și de verișoara mea, u­­șoară, această afecțiune maternă nu va face oare rea afecțiunei mele ? — Oh ! Robert! cât de puțin ’mi cunoașteți i­­nima ! — Cev­ertăciune, la rândul meu, Cristina. Un a­­mor ca al meu este pretențios. El se teme atât de mult de a’și perde tesaurul. ■— Ve ert, domnule , cu toate acestea trebue să’mi promiteți mai multă încredere, și mai multă răbdare, avem necesitate de ele. Acum trebue să ne despăr­țim, convorbirea noastră a fost destul de lungă, el va da de vorbă ingrijitorului, și nu voiți, cred, să mĕ espuneți comentariilor lor. Eu es pentru cursele mele indispensabile, me urc­ează și in tren și plec; să nu ve’ntoarceți decât mâne, sau nu va mai fi ne­voe de a mai ascunde ceva, și, v’o repet, prudență și paciență trebue să fie cuvintele noastre de ordine. —• Oh !­cât de mult aș voi să vă compromit spre a vé sili să scurtați teribila incercare. — Robert, Robert! aceasta nu’i bine ! și’l ame­nință cu degetul surizând. — Fie, voi fi mai cu­minte, și va ascult, înainte de a ne separa însă, Cristina, ’mi remâne se va fac­e rugăminte. —• Care? — Ați primit inelul meu de finanțare, dar eu n’am nimic de la d-voastră ! nimic, nici cel puțin o șuviță de pér. Mă veți lăsa să plec astfel ? — Nu, căci tot ce probează amorul d-voastre es­te pentru mine atât de dulce și de consolător ! Iată un medalion, el cuprinde moaște legate la gâtul meu de sermația mea mamă in momentul morții sale, nu m’am despărțit nici un moment de dânsul. Luați’l, amicul meu, și de v’ar putea aduce mai multă fe­ricire decât mie ! Contele primi simpla bijuterie, o sărută, o puse la finul seu și adaogă cu o voce emoționată: — Cristina, el va remânea aici pănă ce mi’l vei cere inapoi. Acum, adio. Duc cu mine fericirea pen­tru o mie de vieți; mé iubiți, veți fi a mea, sun­teți cea mai tranșă, cea mai dreaptă, cea mai loială dintre femei. D-zeu trebue să bine­cuvinteze unirea noastră. El o luă de mână, o sărută din nou, apoi o privi mult timp, lung, ca pentru a’și grava trăsurile ei in memoria lui, se’nclină dinaintea ei și ‘dispăru. — Ah! își zise d-șoara Orthez rămânând singură,

Next