Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-05-28 / nr. 60

­­8-lea No. 60. JAS8I, filercuri 28 Mai (9) lum.­u. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor •i TASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru fi fr. STRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. ’REVIATĂTE.....................................................4fi fr.­­SERȚIUN și RECLAME, rândul 60 b­ URI LOCALE . „ 1 fr. «istore ne francate nu se primesc. Un 20 hani CURII ROL (TII. BALA­T­AN) FOAIA INTERESEI*? R GENERALE. PAT­R­O­N­U­L V­II, K­f­t Afl. cap. s. loan B. M. Celestin, Ap. Carp, Alfeu m. Elena M. Terapont Butiche, C. Nichita, Euconida [f] Im­al­­area N­. Teodosin C. Isac, M. Nataliu, M. Ermin Eusebio și Harlambie C­a,lexicLa<r­ul S­e­p­t­a­ma anei I TIMPUL DIN SEPTA­MANA | s' "FL NOA__|__ PIPA PATRO­NU­L 1­ | L­E 1 | Păs. Soar. Apusul Soar, Duminică Norbert 4— 2­7—55 I . Luni Lucreția 4— 2­7—55 Ua 26 Mai 14 ore 42 minute sara, Marți Medard 4— 1­7—56 timp frumos, lumină nouă. Mercuri Gebhardt 4— 1­7—57 191 Margareta 4— 1­7—58 Vineri Barnabas * 4----- 7—58 Prețul Afin­n­durilor PAGINA I. 50 b. Pag. FII 40. b. Pag. IV 30 b. Reutru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mossa Sei!erstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 81 Wien, Fil­lip Lob Esclibachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un if#*. 20 hani STIL VECHI I ț> I ü A Mal 25 Duminică 26 Liidí 27 Marți 28 Mercuri 29 Joi 30 Vineri ____31__________Sâmbătă 1 Guido 3—59 8------­ JIOIFu­l ÎVJ A ipitr. Spitalului Precista Mare. Fiind­că la licitația urm­ate de 24 Mai 880 întru aprovizionarea lemnilor de foc in că­­me de 40 stănjini necesare spitalului precis­­, mare din Roman. In termenul de 24 ore, ,a primit oferta D. Banqueni, N. Zabaru din Oman, lăsănd prețul mai favorabil de­căt a­­i­eșit la mezat. Din acest motiv, sau pus din nou termin de citație la 15 a viitoarei luni Iunie, se mu­tă pe D. D. concurenți de a se presenta la totul termin oara N­. a. m. in camera Epi­­topiei însoțiți de garanțiile cuvenite , sau con­­ițiile se vor putea vedea in toate zilele in incelaria aceștii Epitropii. Epitropi, Draghici, No.­213, 1880 Mai 26 Roman. Saules cu­ felea ftan­aisa Stiu­lecililor, aprocsimativ 750 fălci, pro­­rietate a d­lui Reculai Rosetti tosn­ovanu, se dă în arendă pe 5 m­, de la 23 Aprilie 1881. Doritorii se ar adresa la Pliatul Alecsail­ Iru tHiigorie ,«il»ica, in Iași. Mesia Jupilați Jdețul Roman, a D~lui ai­colili Călii» t»aici-Catai­s­i, cu mai bine de 1000 ilei pământ exploatabil, 6 fălci pădure mare , 7 fălci m­eli pe fie­care an, Hanul Ancuței e șosaua națională Roman-Folticeni, crășmă tare și dugheană in sat, 4 crâșme mai mici , diferite locuri pe moșie, doue mori câte cu pu­re dlu petre pe părăul Vale-Alba, 2 ham­­are, 4 păreche coșere, 1 pivniță mare de catră, și casa de posesie, este dat in arendă e la 23 Aprilie 1882. A se adresa pentru mdițiunile de arendare la D-nu Vasile Pogor­î Iassy. (195­­8) .Jumator de Antichități Subsemnatul fiind doritor de a cum­­ăra petre de rubin,de sampli­r, smaran­­g găurite, cercei, lucruri vechi de dia­­mant, brilant, corail mare, șaluri turcești echi, obiecte lucrate in aur și altele. Amatorii de a vinde niște aseme­­e obiecte de bijuterie, vor bine voi se adresa la subsemnatul ce locuește î Hotelul România, odaea No. 8. A. ON­ANESIAN. Moșia me Hăsnașării cu siliștea ei dîn district­u­l Iași, plasa Stavnicu, se dă la arendă pe termin de cinci ani, începător de la Sf. Gheorghie 1881, cu facerea arăturii in această toamnă doritorii se vor adresa la subsemnatul. Alecsandru O. Gh­ica Staca Carp, guvernanta, să cunoască limba germană și piano. Adresa la Redacțiu­­nea acestui ziar. (227—3)­ , din trupul T­ELEGRAME Paris 5 luni. Trei­zeci de prefecți au fost chiamați spre a veni mâni la Paris, unde vor primi de la ministrul de interne instrucțiuni verbale pentru pu­nerea în lucrare a decretelor din 29 Marte, privitoare la aplicarea legilor existente contra congregațiunilor reli­gioase neautorizate. Se vorbește de mai multe dueluri ce au să fie în curînd între redacto­rii ziarelor „Gaulois“ și „Mot d’Or­­dre", în zi­na incidentului Rochefort. Toate­­^teme europene trimit am­basadori extraordinari la Petersburg spre a asista la înmormîntarea împă­­rătesei Rusiei. Craguievaj 5 luni. Scupcina a a­­doptat cu 122 voturi contra 40 și B abțineri convențiunea încheiată cu Au­stria pentru joncțiunea drumurilor de fer serice cu cele austriace. De la a­cest vot au lipsit numai 7 deputați* Constantinopol 6 luni. Toți amba­sadorii au primit de la guvernare lor informațiuni privitoare la întrunirea îiKB&iAhi a unei conferențșii­]puterilor, în ziua'dfkl'­ luni, pen­tru examina­­rea* numai if^eb›gibilîdi grecești. / Midhat-pașa, guvern trimis de misiunea la P» Craguievaț 6 luni, t­chis cu un discurs călin cipelui, care se intoarc­e, d­a­r s’a în­­al prin­ Belgrad. Paris 6 luni. Mare premiu de 100,000 franci al gick Paris a fost cîștigat de calul eap . ,, Robert the Devil“. Se asigură că con interilor se va întruni în Berg­lini. Berlin 6 luni. In politice din capitala se dă o isemna­­ tate unui articol din „i de Co- Toată lumea să plânge în orașul nostru că obiectele de prima necesitate, lonia“, care istorisește o convorbirea carnea și pânea, sunt scumpe și de a principelui Bismarck cu un diplomat iminent asupra chestiunei religioase. Cancelariul german ar fi am­ins sim­­țimîntul ce i se însușește. . E­­ste ne­păsător la votul dietei Prudei asupra proectu­lui modificator legii­­ din Mai. Principele a zis ca nu putea apara personal în dietă legea din cauza stă­­rei sănătăței sale și că nu voia să risce, poate in deșert, cel i­n urmă puteri ale sale. A deci,­de acum înainte se oieri­­diri«"C­rig­­inii0 “ unde externe are î­­nsă, că e a Noiv-York­ 6 luni. Convapunea din Chicago, întrunită spre a alege un candidat la prezidenție pentru viitoa­rea alegere, a adoptat candidaturele următoare: a generalului Grant, a d-lor Blain, Sherman, Edmunds, Wash­­burne și Me mori. Convențiunea~ sh ama^ț^apărâ luni când va începe nalotația. Paris 7 luni. In alegerile parțiale de ieri, d. Blanqui au căzut la Lyon în balotație. Frappel, episcopul de gers, au fost ales deputat în cir­s­cripția a treia de Brest, calitate­ră, iar on­ Consiliu comuna nici nu se gândește de a lua vre- o măsură in această privința. In nenumărate rînduri, chiemând băgarea de samă a celor în drept a­­supra lor, am arătat că legitime sunt aceste plângeri, căci casapii și pitarii speculează in adever fără rușine po­­porațiunea orașului. Cu toate aceste onor, Consiliu comunal stărnește în nepăsarea lui. Se vede că părinții co­munei noastre sunt cu toții mari par­tizani te liberului schimb, ai libertatei absolute a comerciului și voesc a a­­plica aceste principii destul de bune, poate, pentru a mulțămi pe unii eco­nomiști, însă caii din nenorocire sunt foarte vătămătoare pentru imensa ma­joritate a cetățenilor. Noi credem că datoria unui Con­siliu comunal e care are conștiință de [d­repturile ] din datoriile sale,shjq cum edilitatea actuală a Orașului nos­tru au dovedit-o in mai multe ocaziuni, este de a renunța la unele teorii eco­nomice cari sunt în neacord cu inte­resele acelora cari i-au ales și a aviza la mijloace practice și energice pentru a remedia o stare de lucruri care a devinit nesuferită. Și pentru a dovedi Londra 7 luni. „Standar“ zice că Carateodori-pașa a sfătuit pe Sultan să aplice programul ce i-a supus Ke­­redin-pașa pe când se afla mare­ vizir, spre a înlătura intervenția streină. Magența 7 luni. Un tren de plă­cere întorcându-se de la Haidelberg cu 800 călători s’au ciocnit cu un alt tren lăngă Lampertheim. Se asigură că sunt mulți răniți. IAȘI, 27 Mai 1880. că nesuferită este starea de lucruri creata in Iași de cîțiva speculanți de carne și de păne n’avem de­cît a cita următorul fapt care se petrece chiar zilele aceste. " Evreii din Iași, vezind că casapii și hahamii lor scumpesc carnea necon­tenit și calitatea ei devine din ce in ce mai ră, s’au hotărît cu jufi BÎSnt de a nu mai întrebuința nici un dram de carne, până când căsăpii nu le vor da carne bună și cu un preț mai omenos. Aceasta au putut’o s’o facă evreii, cari trăesc în cea mai strânsă unire între dânșii, dar nu și ceilalți locui­tori creștini din Iași, la cari din ne­norocire spiritul de unire nu este mai de loc desvoltat. Acești din urmă nu așteaptă îmbunătățire de cît de la acei cari s’au luat sarcina de a le a­­păra interesele lor comune. In adever este un lucru revoltător de a vede că în țara noastră care es­­portează pe fie­care an un număr însemnat de vite în străinătate și câ­timi colosale de cereale, carnea și pâ­nea este tot așa de scumpă ca și în ace!a­ țeri cari importează de la noi aceste producte. Ne am întrebat de unde provine scumperea crescândă a cărnei in orașul nostru. Să fie oare din cauză că vitele sunt scumpe ? Nici de cum. Adevărata cauză a zeului rezidă in siu­^Saas^pla­că vre­o cinci evrei și doi creș­­t­ins­­tini—Mjive,care unul consilier comu­nal—cari sunt c&sapii principali in orașul nostru, s’au împ hâtre dânșii, constituind un fel de monopol, pentru a specula lumea după bunul lor plac. Nesupărați de nimeni și netemân­­duse de alți concurenți, acești onești speculanți urcă necontenit prețul cărnei FOILETON Imoert Despit, 37 MYSTERUL din AJAS-MIEILLOOIV. (Urmare). XXX. Cumnatul și sora sa se întraseră’n salon. Blan­­ia era de-o paloare mortală. Cât pentru Andrei arcourt, fruntea lui era îngrijită. — Iată-me, zisă el d-nei Duparc. Nu mai am evoc­a­te’nștiința că, că cu toată hotărârea ce lua­­­m, am venit numai pentru a sfârși cu eternele­­ tale pretenții. Ți-am dat bani destui, de­și ave­­­a d-tale te-ar fi putut scuti a me denunța, aș­­izi ânsă’ți vine-o nouă fantazie. Ce mai vrei ancă? Andrei Darcourt vorbisă c’un ton scurt și nere­­glat. Cât pentru Blanch­a, ea rămăsesă nemișcată, u brațele’ncrucișate, ea părea că așteapta să’i vie tudul a intra în scenă și a’și giuca rolul în acea­­'ă tragedie de familie. — Iată ce vrea, reluă d-na Duparc, cu vocea ațin tremurătoare. Sunt bogată, asta’i drept, sau ai bine am fost bogată. — Ah ! — Astă­zi sunt aproape ruinată. Abea’mi-a mai­­ mas două sute de mii franci și pământul meu de , Maulay. D-voastră’nțelegeți că nu pot trăi cu a­­,ta, e peste putință... — D-ta minți și acuma ca tot­de­ iuna... •—• Dar ve asigur... — Minți îți zic! Oare nu te cunosc eu ? Oare pentru ântăia dată născocești asemenea istorii ca să mă ruinezi ? Acesta’i giocul d-tale obișnuit. D na Duparc era din ce în ce mai amețită. Cu toate acestea ea reluă : — Da recunosc că te-am înșalat. Dar acuma, am spus adevărul. Bancherul meu a fugit. Ei bine ! consimt a te cotorosi de mine dacă’mi veți da un milion. — Un milion ? dar ești nebună! — Nebună! nebună!... d-ta uiți că știu toată istoria de la Bas-Meudon ! Mi-am dat osteneala azi dimineață ca s’o scriu toată... •— Mizerabile !­­ — O! injuriele d-tale, amenințările, acum nu mai pot nimic asupra mea. Vreu un milion. — Nu’l vei avea ! —• Te prețuești foarte puțin, scumpul meu, și’n adevăr ești prea modest negăsind că capul d-tale face acest preț... — O­­ haide, recitarea mea e bine făcută, reluă ea cu o stranie violență și D. procuror imperial va avea cea mai mare plăcere a lua cunoștință. Gân­­dește-te dar ! Nu­mai că narez fapte, dar încă ars și marturi, Petit-Giraud e acolea, scumpul «6»­ Petit-Giraud care va declara că d-ta ești acea ca­­re­ i-a furat pas­portul. Istoria e așa feste de re­construit! D. Darcourt e hotărât a face avere prin­­tr’o lovitură îndrăzneață. El pune o semnătură fal­să pe­ o poliță de două sute mii franci, și se pre­­zintă la un bancher din Lille. Din nefericire, fal­sul este recunoscut și D. Darcourt arestat. Nimeni nu’l întreabă despre numele seu, căci găsesc la el pas­portul lui. El se numește Amedeu Lejosne. Pas­portul este vizat pentru New­ York, falsificatorul a­­vea de gând să se expatrieze... El e condamnat, sub numele de Amedeu Lejesne... — Mizerabilo ! bolboroși Andrei. — Nu, nu, lasă-o să sfârșesc. Vreu să’ți probez că descoperirele mele valorează’n adevăr un milion, înțelegi că nu va fi nimic mai lesne de­cât a fi giudecat. Petit-Giraud va fi acolo, mărturisind con­tra d-tale , căci nu trebue să te’ndoești de graba ce va pute-o a’ți face rău, făr’a mai numera pe Honoré Josias care te va recunoaște. Andrei Darcourt își strînsă pumnii cu violență. — Da da, înțeleg că nu vei fi mulțumit a te vedez ast­fel. Ce vrei ? Honoré Josias ar fi de agiuns pentru a te face să fii condamnat la moar­te. El e desperat. Gândește-te ! Asemenea, ai fost imprudent ducându-te acolo să’l lovești... asta era prea mult. Ți-a fost frică, o știu bine, ca să nu’l cerceteze D. de Mandreiul... Dar oare cumnatul d-tale nu te va putea afla nici o dată ? Andrei nu respunsă. El începea a se turbura. Cât pentru d-na Duparc, ea se sculară și se pre­umbla prin salon. Câte­va secunde mai înainte ea giuca un rol; în acest moment, ea era sinceră. Fe­meile de această specie sunt toate mai mult sau mai puțin comediane, giuca comedia și se lăsa cu naivitate a fi prinsă de acțiune. Gândește-te la toate acestea, micul meu, sfârși­ea cu un ton trivial pe care nu și’l luasă încă păn’a­­cum. După toate, am fost destul de dobitoacă că nu am temut așa de mult timp de amenințările d­­tale. Nu trebuia să uit că puteam, să te sfărm ca pe-o alună! Să rezumăm : un milion, sau mâne pro­curorul imperial va primi o scrisoare prin care-l voi înștiinți că d-ta ai asasinat pe D. de Maudre­­uil, pentru că­­ înștiințasem că viitorul lui ginere fusese condamnat ca falsificator, sub numele de A­­medeu Lejosne ! Blanch­a rupsă tăcerea ce-o păstra . — Vei avea banii ce-i cei­ zisă ea. Averea mea, e a mea, și acest om nu are nimic de zis. Iți voi plăti de astă dată ca tot­de­una. — Te opresc, zisă Andrei Darcourt. Blancha privi pe bărbatul ei cu dispreț, cu o ură a cărei espresiune sălbatică nimic n’ar putea-o tra­duce. Această femee slabă nu mai samana cu ea însăși. — Mă oprești ? Crezi că voi da voe acestei fe­mei ca să te denunțe? Ah! dac’ar fi numai să văd capul d-tale căzind, cu bucurie ași lăsa-o să facă, cu toată rușinea ce-ar trebui să mânjască numele meu! Dar fratele meu ar afla totul și asta’l-ar p­­m­orâ. D-ta crezi c’am suferit pentru nimic, crezi c’ași fi’ndurat această tortură ne­auzită a trăi lângă asasinul părintelui meu, a purta numele seu, a’i su­­ride’n public, a’l lăsa—oroare !—a’și depune buzele lui pe fruntea mea, pentru a îngădui în urmă ca lucrările mele să se sfarme dintr’o singură lovitu­ră ! D-ta nu’ți zici dar de­loc că am cumpărat prin­ suferința mea dreptul de-a plăti încă pe­ această fe­mee ?... Ce­ mi-ași fi învins ura pentru d-ta, ca in urmă Loic, care m’a măritat, care­ a grăbit căsăto­ria mea, însfârșit care­ a făcut desperarea vieței me­le, să fie lovit în inimă prin această noutate’nfri­­coșetoare !... Ea era palidă ca statuea Durerei. Ochii mei scân­­teiau. Ea reluă cu o voce tremurătoare: — Sunt momente’n care’mi vine să te ucid! D-ta ai ucis pe părintele meu, m’ai condemnat a fi com­plicea vieței d-tale, a vegeta lângă d-ta, a avea ne­încetat în fața mea figura’ți blestemată. Nimica nu’ți-

Next