Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-05-28 / nr. 60
8-lea No. 60. JAS8I, filercuri 28 Mai (9) lum.u. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor •i TASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru fi fr. STRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. ’REVIATĂTE.....................................................4fi fr.SERȚIUN și RECLAME, rândul 60 b URI LOCALE . „ 1 fr. «istore ne francate nu se primesc. Un 20 hani CURII ROL (TII. BALATAN) FOAIA INTERESEI*? R GENERALE. PATRONUL VII, Kft Afl. cap. s. loan B. M. Celestin, Ap. Carp, Alfeu m. Elena M. Terapont Butiche, C. Nichita, Euconida [f] Imalarea N. Teodosin C. Isac, M. Nataliu, M. Ermin Eusebio și Harlambie Ca,lexicLa<rul Septama anei I TIMPUL DIN SEPTAMANA | s' "FL NOA__|__ PIPA PATRONUL 1 | LE 1 | Păs. Soar. Apusul Soar, Duminică Norbert 4— 27—55 I . Luni Lucreția 4— 27—55 Ua 26 Mai 14 ore 42 minute sara, Marți Medard 4— 17—56 timp frumos, lumină nouă. Mercuri Gebhardt 4— 17—57 191 Margareta 4— 17—58 Vineri Barnabas * 4----- 7—58 Prețul Afinndurilor PAGINA I. 50 b. Pag. FII 40. b. Pag. IV 30 b. Reutru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mossa Sei!erstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 81 Wien, Fillip Lob Esclibachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un if#*. 20 hani STIL VECHI I ț> I ü A Mal 25 Duminică 26 Liidí 27 Marți 28 Mercuri 29 Joi 30 Vineri ____31__________Sâmbătă 1 Guido 3—59 8------ JIOIFul ÎVJ A ipitr. Spitalului Precista Mare. Fiindcă la licitația urmate de 24 Mai 880 întru aprovizionarea lemnilor de foc in căme de 40 stănjini necesare spitalului precis, mare din Roman. In termenul de 24 ore, ,a primit oferta D. Banqueni, N. Zabaru din Oman, lăsănd prețul mai favorabil decăt aieșit la mezat. Din acest motiv, sau pus din nou termin de citație la 15 a viitoarei luni Iunie, se mută pe D. D. concurenți de a se presenta la totul termin oara N. a. m. in camera Epitopiei însoțiți de garanțiile cuvenite , sau conițiile se vor putea vedea in toate zilele in incelaria aceștii Epitropii. Epitropi, Draghici, No.213, 1880 Mai 26 Roman. Saules cu felea ftanaisa Stiulecililor, aprocsimativ 750 fălci, prorietate a dlui Reculai Rosetti tosnovanu, se dă în arendă pe 5 m, de la 23 Aprilie 1881. Doritorii se ar adresa la Pliatul Alecsail Iru tHiigorie ,«il»ica, in Iași. Mesia Jupilați Jdețul Roman, a D~lui aicolili Călii» t»aici-Cataisi, cu mai bine de 1000 ilei pământ exploatabil, 6 fălci pădure mare , 7 fălci meli pe fiecare an, Hanul Ancuței e șosaua națională Roman-Folticeni, crășmă tare și dugheană in sat, 4 crâșme mai mici , diferite locuri pe moșie, doue mori câte cu pure dlu petre pe părăul Vale-Alba, 2 hamare, 4 păreche coșere, 1 pivniță mare de catră, și casa de posesie, este dat in arendă e la 23 Aprilie 1882. A se adresa pentru mdițiunile de arendare la D-nu Vasile Pogorî Iassy. (1958) .Jumator de Antichități Subsemnatul fiind doritor de a cumăra petre de rubin,de samplir, smarang găurite, cercei, lucruri vechi de diamant, brilant, corail mare, șaluri turcești echi, obiecte lucrate in aur și altele. Amatorii de a vinde niște asemee obiecte de bijuterie, vor bine voi se adresa la subsemnatul ce locuește î Hotelul România, odaea No. 8. A. ONANESIAN. Moșia me Hăsnașării cu siliștea ei dîn districtul Iași, plasa Stavnicu, se dă la arendă pe termin de cinci ani, începător de la Sf. Gheorghie 1881, cu facerea arăturii in această toamnă doritorii se vor adresa la subsemnatul. Alecsandru O. Ghica Staca Carp, guvernanta, să cunoască limba germană și piano. Adresa la Redacțiunea acestui ziar. (227—3) , din trupul TELEGRAME Paris 5 luni. Treizeci de prefecți au fost chiamați spre a veni mâni la Paris, unde vor primi de la ministrul de interne instrucțiuni verbale pentru punerea în lucrare a decretelor din 29 Marte, privitoare la aplicarea legilor existente contra congregațiunilor religioase neautorizate. Se vorbește de mai multe dueluri ce au să fie în curînd între redactorii ziarelor „Gaulois“ și „Mot d’Ordre", în zina incidentului Rochefort. Toate^teme europene trimit ambasadori extraordinari la Petersburg spre a asista la înmormîntarea împărătesei Rusiei. Craguievaj 5 luni. Scupcina a adoptat cu 122 voturi contra 40 și B abțineri convențiunea încheiată cu Austria pentru joncțiunea drumurilor de fer serice cu cele austriace. De la acest vot au lipsit numai 7 deputați* Constantinopol 6 luni. Toți ambasadorii au primit de la guvernare lor informațiuni privitoare la întrunirea îiKB&iAhi a unei conferențșii]puterilor, în ziua'dfkl' luni, pentru examinarea* numai if^eb›gibilîdi grecești. / Midhat-pașa, guvern trimis de misiunea la P» Craguievaț 6 luni, tchis cu un discurs călin cipelui, care se intoarce, dar s’a înal prin Belgrad. Paris 6 luni. Mare premiu de 100,000 franci al gick Paris a fost cîștigat de calul eap . ,, Robert the Devil“. Se asigură că con interilor se va întruni în Berglini. Berlin 6 luni. In politice din capitala se dă o isemna tate unui articol din „i de Co- Toată lumea să plânge în orașul nostru că obiectele de prima necesitate, lonia“, care istorisește o convorbirea carnea și pânea, sunt scumpe și de a principelui Bismarck cu un diplomat iminent asupra chestiunei religioase. Cancelariul german ar fi amins simțimîntul ce i se însușește. . Este nepăsător la votul dietei Prudei asupra proectului modificator legii din Mai. Principele a zis ca nu putea apara personal în dietă legea din cauza stărei sănătăței sale și că nu voia să risce, poate in deșert, cel in urmă puteri ale sale. A deci,de acum înainte se oieridiri«"Criginii0 “ unde externe are însă, că e a Noiv-York 6 luni. Convapunea din Chicago, întrunită spre a alege un candidat la prezidenție pentru viitoarea alegere, a adoptat candidaturele următoare: a generalului Grant, a d-lor Blain, Sherman, Edmunds, Washburne și Me mori. Convențiunea~ sh ama^ț^apărâ luni când va începe nalotația. Paris 7 luni. In alegerile parțiale de ieri, d. Blanqui au căzut la Lyon în balotație. Frappel, episcopul de gers, au fost ales deputat în cirscripția a treia de Brest, calitateră, iar on Consiliu comuna nici nu se gândește de a lua vre- o măsură in această privința. In nenumărate rînduri, chiemând băgarea de samă a celor în drept asupra lor, am arătat că legitime sunt aceste plângeri, căci casapii și pitarii speculează in adever fără rușine poporațiunea orașului. Cu toate aceste onor, Consiliu comunal stărnește în nepăsarea lui. Se vede că părinții comunei noastre sunt cu toții mari partizani te liberului schimb, ai libertatei absolute a comerciului și voesc a aplica aceste principii destul de bune, poate, pentru a mulțămi pe unii economiști, însă caii din nenorocire sunt foarte vătămătoare pentru imensa majoritate a cetățenilor. Noi credem că datoria unui Consiliu comunal e care are conștiință de [drepturile ] din datoriile sale,shjq cum edilitatea actuală a Orașului nostru au dovedit-o in mai multe ocaziuni, este de a renunța la unele teorii economice cari sunt în neacord cu interesele acelora cari i-au ales și a aviza la mijloace practice și energice pentru a remedia o stare de lucruri care a devinit nesuferită. Și pentru a dovedi Londra 7 luni. „Standar“ zice că Carateodori-pașa a sfătuit pe Sultan să aplice programul ce i-a supus Keredin-pașa pe când se afla mare vizir, spre a înlătura intervenția streină. Magența 7 luni. Un tren de plăcere întorcându-se de la Haidelberg cu 800 călători s’au ciocnit cu un alt tren lăngă Lampertheim. Se asigură că sunt mulți răniți. IAȘI, 27 Mai 1880. că nesuferită este starea de lucruri creata in Iași de cîțiva speculanți de carne și de păne n’avem decît a cita următorul fapt care se petrece chiar zilele aceste. " Evreii din Iași, vezind că casapii și hahamii lor scumpesc carnea necontenit și calitatea ei devine din ce in ce mai ră, s’au hotărît cu jufi BÎSnt de a nu mai întrebuința nici un dram de carne, până când căsăpii nu le vor da carne bună și cu un preț mai omenos. Aceasta au putut’o s’o facă evreii, cari trăesc în cea mai strânsă unire între dânșii, dar nu și ceilalți locuitori creștini din Iași, la cari din nenorocire spiritul de unire nu este mai de loc desvoltat. Acești din urmă nu așteaptă îmbunătățire de cît de la acei cari s’au luat sarcina de a le apăra interesele lor comune. In adever este un lucru revoltător de a vede că în țara noastră care esportează pe fiecare an un număr însemnat de vite în străinătate și câtimi colosale de cereale, carnea și pânea este tot așa de scumpă ca și în ace!a țeri cari importează de la noi aceste producte. Ne am întrebat de unde provine scumperea crescândă a cărnei in orașul nostru. Să fie oare din cauză că vitele sunt scumpe ? Nici de cum. Adevărata cauză a zeului rezidă in siu^Saas^placă vreo cinci evrei și doi creștinstini—Mjive,care unul consilier comunal—cari sunt c&sapii principali in orașul nostru, s’au împ hâtre dânșii, constituind un fel de monopol, pentru a specula lumea după bunul lor plac. Nesupărați de nimeni și netemânduse de alți concurenți, acești onești speculanți urcă necontenit prețul cărnei FOILETON Imoert Despit, 37 MYSTERUL din AJAS-MIEILLOOIV. (Urmare). XXX. Cumnatul și sora sa se întraseră’n salon. Blania era de-o paloare mortală. Cât pentru Andrei arcourt, fruntea lui era îngrijită. — Iată-me, zisă el d-nei Duparc. Nu mai am evocate’nștiința că, că cu toată hotărârea ce luam, am venit numai pentru a sfârși cu eternele tale pretenții. Ți-am dat bani destui, deși avea d-tale te-ar fi putut scuti a me denunța, așizi ânsă’ți vine-o nouă fantazie. Ce mai vrei ancă? Andrei Darcourt vorbisă c’un ton scurt și nereglat. Cât pentru Blancha, ea rămăsesă nemișcată, u brațele’ncrucișate, ea părea că așteapta să’i vie tudul a intra în scenă și a’și giuca rolul în acea'ă tragedie de familie. — Iată ce vrea, reluă d-na Duparc, cu vocea ațin tremurătoare. Sunt bogată, asta’i drept, sau ai bine am fost bogată. — Ah ! — Astăzi sunt aproape ruinată. Abea’mi-a mai mas două sute de mii franci și pământul meu de , Maulay. D-voastră’nțelegeți că nu pot trăi cu a,ta, e peste putință... — D-ta minți și acuma ca totde iuna... •—• Dar ve asigur... — Minți îți zic! Oare nu te cunosc eu ? Oare pentru ântăia dată născocești asemenea istorii ca să mă ruinezi ? Acesta’i giocul d-tale obișnuit. D na Duparc era din ce în ce mai amețită. Cu toate acestea ea reluă : — Da recunosc că te-am înșalat. Dar acuma, am spus adevărul. Bancherul meu a fugit. Ei bine ! consimt a te cotorosi de mine dacă’mi veți da un milion. — Un milion ? dar ești nebună! — Nebună! nebună!... d-ta uiți că știu toată istoria de la Bas-Meudon ! Mi-am dat osteneala azi dimineață ca s’o scriu toată... •— Mizerabile ! — O! injuriele d-tale, amenințările, acum nu mai pot nimic asupra mea. Vreu un milion. — Nu’l vei avea ! —• Te prețuești foarte puțin, scumpul meu, și’n adevăr ești prea modest negăsind că capul d-tale face acest preț... — O haide, recitarea mea e bine făcută, reluă ea cu o stranie violență și D. procuror imperial va avea cea mai mare plăcere a lua cunoștință. Gândește-te dar ! Numai că narez fapte, dar încă ars și marturi, Petit-Giraud e acolea, scumpul «6» Petit-Giraud care va declara că d-ta ești acea care i-a furat pasportul. Istoria e așa feste de reconstruit! D. Darcourt e hotărât a face avere printr’o lovitură îndrăzneață. El pune o semnătură falsă pe o poliță de două sute mii franci, și se prezintă la un bancher din Lille. Din nefericire, falsul este recunoscut și D. Darcourt arestat. Nimeni nu’l întreabă despre numele seu, căci găsesc la el pasportul lui. El se numește Amedeu Lejosne. Pasportul este vizat pentru New York, falsificatorul avea de gând să se expatrieze... El e condamnat, sub numele de Amedeu Lejesne... — Mizerabilo ! bolboroși Andrei. — Nu, nu, lasă-o să sfârșesc. Vreu să’ți probez că descoperirele mele valorează’n adevăr un milion, înțelegi că nu va fi nimic mai lesne decât a fi giudecat. Petit-Giraud va fi acolo, mărturisind contra d-tale , căci nu trebue să te’ndoești de graba ce va pute-o a’ți face rău, făr’a mai numera pe Honoré Josias care te va recunoaște. Andrei Darcourt își strînsă pumnii cu violență. — Da da, înțeleg că nu vei fi mulțumit a te vedez astfel. Ce vrei ? Honoré Josias ar fi de agiuns pentru a te face să fii condamnat la moarte. El e desperat. Gândește-te ! Asemenea, ai fost imprudent ducându-te acolo să’l lovești... asta era prea mult. Ți-a fost frică, o știu bine, ca să nu’l cerceteze D. de Mandreiul... Dar oare cumnatul d-tale nu te va putea afla nici o dată ? Andrei nu respunsă. El începea a se turbura. Cât pentru d-na Duparc, ea se sculară și se preumbla prin salon. Câteva secunde mai înainte ea giuca un rol; în acest moment, ea era sinceră. Femeile de această specie sunt toate mai mult sau mai puțin comediane, giuca comedia și se lăsa cu naivitate a fi prinsă de acțiune. Gândește-te la toate acestea, micul meu, sfârșiea cu un ton trivial pe care nu și’l luasă încă păn’acum. După toate, am fost destul de dobitoacă că nu am temut așa de mult timp de amenințările dtale. Nu trebuia să uit că puteam, să te sfărm ca pe-o alună! Să rezumăm : un milion, sau mâne procurorul imperial va primi o scrisoare prin care-l voi înștiinți că d-ta ai asasinat pe D. de Maudreuil, pentru că înștiințasem că viitorul lui ginere fusese condamnat ca falsificator, sub numele de Amedeu Lejosne ! Blancha rupsă tăcerea ce-o păstra . — Vei avea banii ce-i cei zisă ea. Averea mea, e a mea, și acest om nu are nimic de zis. Iți voi plăti de astă dată ca totdeuna. — Te opresc, zisă Andrei Darcourt. Blancha privi pe bărbatul ei cu dispreț, cu o ură a cărei espresiune sălbatică nimic n’ar putea-o traduce. Această femee slabă nu mai samana cu ea însăși. — Mă oprești ? Crezi că voi da voe acestei femei ca să te denunțe? Ah! dac’ar fi numai să văd capul d-tale căzind, cu bucurie ași lăsa-o să facă, cu toată rușinea ce-ar trebui să mânjască numele meu! Dar fratele meu ar afla totul și asta’l-ar pmorâ. D-ta crezi c’am suferit pentru nimic, crezi c’ași fi’ndurat această tortură neauzită a trăi lângă asasinul părintelui meu, a purta numele seu, a’i suride’n public, a’l lăsa—oroare !—a’și depune buzele lui pe fruntea mea, pentru a îngădui în urmă ca lucrările mele să se sfarme dintr’o singură lovitură ! D-ta nu’ți zici dar deloc că am cumpărat prin suferința mea dreptul de-a plăti încă pe această femee ?... Ce mi-ași fi învins ura pentru d-ta, ca in urmă Loic, care m’a măritat, care a grăbit căsătoria mea, însfârșit care a făcut desperarea vieței mele, să fie lovit în inimă prin această noutate’nfricoșetoare !... Ea era palidă ca statuea Durerei. Ochii mei scânteiau. Ea reluă cu o voce tremurătoare: — Sunt momente’n care’mi vine să te ucid! D-ta ai ucis pe părintele meu, m’ai condemnat a fi complicea vieței d-tale, a vegeta lângă d-ta, a avea neîncetat în fața mea figura’ți blestemată. Nimica nu’ți-