Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-05-23 / nr. 58
Anul al 8-lea No. 58. IA8SI, Vineri 23 Mai (4) Iunie 1a 10. Apare Duminica, Hercurea și Vinerea. Prețul afronanmitelor >ne PIN lAcar, r= an. 21 fr.—pe aomentru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 6 fr. STREINATATE.....................................................40 fr INSERTIUNI și RECLAME, rândul 60 ” SOIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. Un ilf. 20 hani (TII. BALASI IN) FOAIA INTERESELOR GENERALE. O a,l en-darnlS p t a m a n e x STIL VECHI ț> I ü AI PATRON Kí T, OTT, RT | TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU 1, ȘI üA PATRONUL ȘI LEI !___Rug.Soar. |—Apusul Soar. Mai |~ = Mai. f? „_.s 18 Duminică M. Petru Dionisie Andrei. 11 ?? Duminică Ferdinand 4~ • 19 Luni M. Patriciu Acaciu Menandru. 1 „ „ . 10 34 . Luni. Petronela 4~ « . S 20 Marți M. Talaseu. La 18 Mai 12 0lR 40 minute diml 1 i Marți Iun. Nicad. 4— ° 7 îț 21 Mercuri f+1 Imp. Constantin și Elena neața timp frumos, iatr. al treilea. 21 Mercuri Erasmus n .o 22 Joi M Marcel Sofia ’ 1 3 Joi Clotilda 4~ 8 23 Vineri C. Mihail Salona 4 Vineri Berta 4~ = 1—os 24 _____________Sâmbătă______ C. Simeon M. Serapion Calinic.____________________________________________________________5 Sâmbăta___________Bonifaciu _________4~ 37~34 Prețul Aubinciaiilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRÍA ?i GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fillip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 20 bani ........ I 1 vM I Societatea de Binafacere de Iași Face cunoscut Onor. Public că, la tombola ce s’a tras în grădina publică în sala de 10 Maiu, No. 479 a câștigat 50 lei noi, No. 722 a câștigat 100 lei noi. Aceste 2 loturi se pot reclama la D-na Natalia Soutzo pănă la 28 a lunei curente.■ După acest termin aceste sume vor rămâne în folosul incendiaților de la Focșani. No. 1322 in valoare de 50 lei noi a fost câștigat de d. loan Babic. No. 666 în valoare de 50 lei noi, de d-nu Petrachi Muta. No. 587 in valoare de 50 lei noi de d-nu Wilhelm Lupovici. No. 1331 in valoare de 200 lei noi de d-nu Mihail Dăncinescu. No. 259 în valoare de 500 lei noi d-nu Gheorghe Radovici. Societatea aduce cu plăcere viile sale mulțumiri d-lui loan Babic care a oferit in folosul incendiaților losul câștigat de d-sa . d-lui Dăncinescu, care a oferit 50 lei noi din losul căștigat de d-sa și d-lui Wilhelm Lupovici care a oferit 8 lei noi din losul seu. Resultatul general a sețetei acestei serate I se va publica în curând. Comitetul. Amator de Antichități Subsemnatul fiind doritor de a cumpăra petre de rubin,de samplir, smarande găurite, cercei, lucruri vechi de diamant, brilant, corail mare, șaluri turcești vechi, obiecte lucrate in aur și altele. Amatorii de a vinde niște asemen. .ríroiecte de bijuterie, vor bine voi ,i se adresa la subsemnatul ce locuește in Hotelul România, Odaea No. 8. A. OHANESIAN. BAIA-MINERALA DORNA-VATRA [in Bucovina sub poalele Carpaților, gara Suceava renumită din timpuri vechi contra anemiei, morburilor și slăbiciunii, contra catarului ,1 ° stomac și de mare precum și in contra tuturor morburilor femeești. In toată ziua zei proaspet, vi ne care zi circulează poșta și telegraful. Locuințe și viață bună și ieftină, începutul sesonului in 1 luniu. Cele mai tari feredee de fer (sistemul Schwarz) reci sau calde; feredee de frunze de brad, de slabă și de aburi. «I. Otto Mütttler proprietar și medic ordinator. I * _ . TELEGRAME Paris 81 Main. D. Carot, ministrul de justiție, a presentat comisiunei proectul de lege pentru reforma judecătorească, proect care cuprinde suspensiunea în timp de un an a inamovibilităței magistraților. Londra 81 Maiu. D. Charles Dilke, subsecretar de stat la externe, a declarat în Camera comunelor că ministerul nu are gândul de a reînoi negocierile începute de lordul Beaconsfield cu Persia in privința Heratului, și anunță ca Poarta a numit noi comisari în comisiunea Rumeliei. Viena 81 Maiu. Din Scutari se comunică „Corespondenței politice, că „La 29 Maiu s’au ținut o conferință între comitetul confederaței albaneze și triburile muntene. Această conferință a hotărît să trimită consulilor un nou memorandum. Din cauza grelelor contribuții impuse de comitetul confederației există o mare nemulțumire și chiar desbinări între albanezii mahomedani și triburile muntene catolice, acești din urmă fiind mai numeroși. Roma 31 Maiu. Negocierile continuă spre a ajunge la o impăcăciune intre ministeriali și disidenți. Dreapta a hotărît să voteze cu bilete albe la alegerea celor șase membri ce au rămas să se numească pentru comisiunea generala a bugetului. Membrii dreptei nu vor primi a fi in această comisiune dacă se vor alege unii dintre dânșii. Roma 31 Maiu. D. Depretis, ministrul de interne, a supus Camerei proiectul, de reforma legei electorale, pentru care a cerut urgența- Camera a încuviințat propunerea d-lui Cavalotti ca proiectul acesta să se disbată înaintea vacanțelor. „Voce della Liberia“ publă un articol care desaprobează proiectul de lege eclesiastica, presentat dietei prusiene. Acest ziar zice că a admite proiectul ar fi a recunoaște legile din Mai, ceea ce Biserica nu va putea niciodată face. După ce rezumă proiectul, adauge că micele concesiuni ce cuprinde, sunt provizorii, că el ’’ vă de la buna plăcere a prezi provințiali și a miniștrilor, și prin urmare să se reducă la Nici un catolic nu poate primasemine proiect, căci s’ar expune asprimile bulei pontificale „Apostoleae sedis“ care lovește cu excomunicațiunea majoră pe catolicii cari vor calca legile și decretele contra libertăței drepturilor eclesiastice. Fraga 1 Iunie. împăratul Francisc Iosif a sosit aici astăzi dimineața,, și a fost primit la gară de autoritățile civile și militare de numeroase corporații și de o mulțime nemărginită. Londra 1 Iunie. „Standard“ anunță că în districtul Bagdad a isbit crescoală cu un ""muter . Triburile cer autonomia sub - Angliei. Acelaș ziar crede că Turcia și Grecia nu vor lua parte la conferența ambasadorilor pentru fixarea fruntariilor, dar că va fi permis delegaților lor de a asista la ședințele comisiunei cu vot consultativ. Paris 1 Iunie. Un duel va avea loc joi, pe teritoriul sinierei, între d. Henry Rochefort și D. Cochelin, cumnatul D-lui Andrieux, prefectul poliției, din causa scrisorii injurioase publicată de ziarul Le Mot d' Ordre. D-nii Lobroy și Clemenceau, deputații Paris, vor asista pe D. Rochefort ca zoți. Se asigură că marchisul de Noailles, ambasadorul Franciei pe lângă regele Italiei, va înlocui pe dl. Leon Say,ca ambasador la Londra ; dl. Challamel Lacour, actualmente ambasador la Berna, se va duce la Roma; dl. Arago se va duce la Berna. Viena 1 Iunie. Informațiuni trimise din Cetinje câtră „Politische Correspondenz“ spun că sunt multe deșertări printre Albanesii concentrați la Tusi. Desertorii pretind că sunt trimiși cu forța la Tusi de autoritățile turcești. Roma 1 Iunie. Constituționalii aleși membri în comisiunea budgetară au declarat că nu primesc. Ziarul „Avenire și Italia crede a ști că basele negociațiunilor între ministeriali și disidenți cuprind trei portofolie a se da disidenților, dar capul lor va fi momentan exclus. Majoritatea ar rămănea grav deplasată de la centru și ar fi atârnând .Spre dreapta.Fwhurerata 1 iunie. Dintre depuui oposițiunii lui sau deput mandatul. Propunerea relativă la convocarea Constituantei pentru a delibera asupra convențiunei cu Austria a fost respinsă ca contrară Constituțiunii. 29 deputați au propus a se trimite o adresă D-lui Gladstone. IAȘI, 22 Mai 1880: propășirea ei pe calea progresului și a civilisațiunei. Cu aceștia prin urmare ne propunem a sta la vorbă și a chibzui, pe cît ne va erta știința, asupra mijloacelor prin cari s’ar pute efectua regenerarea economică a țerei noastre. Unul din cei mai distinși oameni politici ai României a zis: „țăranul este temelia casei. Să începem dar a cerceta zidirea economică a țerei de la această temelie, din nenorocire surpată și atacată de nenumărate nevoi, și să vedem dacă cu lucru necurmat și bunăvoință nu s’ar pute repara încetul cu încentul stricăciunile ce i s’au pricinuit de părăsirea în care a fost lăsată. Ranele de cari poporul de la țară sufere mai mult sunt mizeria, boalele, ignorența și mai mult sau mai puțin viciile lenei și a beției, ca consecință firească a celor dintăi. Starea grozavă de mizerie în care se găsește cea mai mare parte a țeirănilor noștri provine intăi din abuzurile cămătarilor de toată mâna cari îl despune de tot ceia ce el arrduce C * V« cu pudoarea franței sale; al doile din impozitele enorme cu cari este împovărat și al treile din cauza viciilor cari s’au încuibat la unii dintre denșii. Leacul cel mai bun pentru a infrâna lăcomia azurarilor cari sug fără cea mai mică mustrare de conștiință roadele muncei săteanului nostru este crearea unei legi aspre contra uzurei așa după cum există în monarhia vecină, Austro-Ungaria, și în alte țări civilizate. Această lege, aplicată cu stricteță și fără deosebire asupra a tot soiul de cămătari, nu va întârzia de aș da în scurtă vreme roadele ei bine făcătoare. In privința impozitelor cari sunt in Cum s’ar pute îmbunătăți starea materială a țerei noastre ! Iată o întrebare care trebuește să preocupemn momentele de față pe toți Românii de bine cari vresc să scape această țară de catastrofa economică ce o amenință și cari doresc! țară cu noi enorme- 1 ° venituri FOILETON Albert Delpit, 35 MYSTERUL din BAS-MEURBOIV. (Urmare). — D-ta te ’ntrebui, zisă el, cum vei putea recunoaște ceea ce voi face pentru d-ta? Vreți să ’ți-o spun. Crezi că sunt fericit în astă lume pe lângă d-ta ? Dezamăgește-te. Am fost lovit de o nenorocire nereparabilă. Amice, părintele meu a fost asasinat. Sunt optsprezece luni, de când s’a găsit cadavrul seu într’o barcă lăsată în voia apei... De atunci, caut pe cei cari au ucis pe părintele meu, și totuși pan’ acum n’am reușit. Când te-am vezat, am presimțit că d-ta me vei putea duce pe adevărata cale, și că prin d-ta voi putea să rezbun pe părintele meu omorât și să mă scap de pricioasele gândiri care muncesc neîncetat!... El se opri un minunt. Durerea’i tăia vorba. Pe urmă reluă : — Mi-au numit pe un asasin, al cărui nume este scris acolo... în una dintre aceste scrisori. Ai văzut pe d-na Duparc la Bordeaux; poatb că te-ai întâlnit la ea, cu oarecare persoane./ — In adevăr ! / — Ai cunoscut d-ta un individ numit Amedeu Lejosne ? ^ Petit-Giraud se sculă brusc și se dădu cu un pas indărăpt. 01 murmură el. ! — Dar ce ai ? ! — Domnule... — Sfârșește, sfârșește! strigătoic apucându- de mână. D. de Maudreuil presimțea că cheia misterului era acolo, înaintea lui. Nu se putea înșela. Turburarea lui Petit-Giraud era estraordinară. — D-le, zisă el în fine, d-voastră voiți să știți cine era acel Amedeu Lejosne ? — Da. ■— Giurați’mi că cea ce ve voi spune va remânea între noi... Dacă s’ar afla c’am vorbit, ar cădea asupra mea o rezbunare teribilă... •— Dacă te temi de acel Amedeu Lejosne, n’ai dreptate amice. El a murit. — O ! nu... — Am văzut actul lui de moarte. — Eu sunt sigur că el nu’i mort. —■ Pentru ce ? — Pentru că’s eu. XXVIII. J Părerea v ar filca titlului. Sunt sensațiuni care nu se pot descrie. Amedeu Lejesne, acela de care sora sa Blancha îi giurase că fusese asasinul, era în fața lui! Loic se temea să nu’nebunească. El își apucă capul cu amândouă mânele. Pe urmă, începu a se'ntreba dacă Petit-Giraud nu era nebun. Dar era destul a arunca o privire asupra vagabondului pentru a putea fi convins de sinceritatea și luciditatea sa; ochiul lui era curat și liniștit. — Amice, zisă el lui Petit-Giraud, citește această scrisoare. Petit-Giraud luă scrisoarea, cea veche, acea care presenta un înțeles nediscifrabil, și uitându-se mult la ea zisă, eu nu’nțeleg nimic. —• Da, d-ta n’ai putut înțelege, reluă Loic surizind. Dar pentru mine, această scrisoare’i foarte înțeleasă. — Vorbiți! Ea’i scrisă de d-na Duparc, și adresată cuiva pe care unu’l cunosc. Se vorbește de Amedeu Lejosne, asupra căruia s’a cerut fără’ndoială informațiuni, și se respunde că acest individ a fost închis pentru șesă ani în închisoarea din Poissy. — Vezi ast. 2, următoic. El îi arătă viețui de moartea lui Amedeu Lejosne, urmă Petit-Giraud. Totul s’a petrecut după cum presupuneam... totul, da, totul! Vagabondul părea vesel. Pentru prima oară de când acest biut straniu îi era cunoscut, baronul de Maudreuil surprindea pe figura lui o espresiune de mulțumire. In adevăr, această scenă avea ceva de neînțeles. Cum Amedeu Lejosne putea fi mort când când Petit-Giraud afirma că era el? Vagabondul vorbea de acest om ca de-o a treia persoană ! — Vrea să ve explic eu, dhr zisă el. Toate acestea sunt adeverate; Amedeu Lejosne trebue să fie asasinul părintelui d-voastre. In loc de-a me’ndoi, din contra sunt foarte sigur acuma ; el e un înșelător! Tn adevér, el a fost arestat șesă ani în închisoarea din Poissy; în adever, despre el este chestiunea în această scrisoare a* d-nei Duparc și’n fine el e’n adevăr mort. Petit-Giraud, urma a suride vorbind astfel. Deodată, el vezu fața contractată de suharare a baronului de Maudreuil, și subsul său dispăru îndată. Jo — Ertați-mi d-le, zisă el, amorul meu propriu de autor satisfăcut îmi cauzează acestă bucurie. Sunt mulțumit că am gâcit totul. D-voastră încă nu’nțelegeți, și vă spun foarte trans, că fără mine nu veți înțelege niciodată. Vreți să fac pentru dvoastră cea ce nu credeam că voi avea curagiul a face... El se’ntrerupsă, ca cum ar fi avut trebuință a’și lua puțin curagiu pentru a se’ntări într’o hotărâre. Pe urmă el adăogă: — D-voastră ați fost bun pentru mine... sunteți singurul care de când exist nu’mi-ați arătat dispreț și luare’n rîs. Am fost totdeuna slab ca un copil și astfel n’am putut să mă apăr. D-voastră din contra, mi-ați spus vorbe bune ; mai mult încă, mi-ați dat cea ce n’am cunoscut niciodată: speranța... aceasta merită recunoștința mea. El plecă vocea, temându-se fără’ndoială să nu fie auzit de cineva. V’am spus că eram om de litere. Asta’i adevarat. Numai, fiindcă nu mă primea nimeni, n’am putut scrie niciodată nimic care să fie imprimat. Am un uvragiu scump... memoriele mele. Asigurați-ve, adăogă el cu modestie, nu’i lung. Intr’o oară, veți citi totul. Atunci veți înțelege ce este neexplicabil în respunsurele mele de păn’acum. Și, după o oră, veți cunoaște pe assasin... căci așigiura că este’n adevăr acela care se zice că se numește Amedeu Lejosne. — El există ? — Da. — Unde locuește el ? — La Paris. — Dar acele memorii de care mi-ai vorbit, unde sunt ? — La Tours. El reflectă un minunt.