Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-09-11 / nr. 102

IAȘI Vineri 11 (23 Sept.) 1881. Carreard de a merge la detașamentul care trebuia as­pince a doua gli tare de dimi­­neța. La două ore noptea acești oficieri voiră să ajungă la Hammam-el-lif, dar ei găsiră porțile Tunisului închise. Gărzii refusară de a le deschide affirmând că cheile erau la guvernorul Tunisului. O discuțiune avu loc, ofițerii căutară a intimida pe soldații tunisiani. Ei n’avură de­cât timpul de a se co­­borâ din trăsură și de a trece prin stra­dele Tunisului cu revolverul în mână. Ei putură ast­fel scăpa mulțimei și soldaților tunisiani. Un căpitan, delegat de ministrul de rezbel, care fusese prevenit, observă as­pru officerilor rena lor conduită și a făcut un raport asupra acelui incident. — Colona Carréard a părăsit Hammam­­el-Lif, pentru a merge să se unescă cu generalul Sabatier care se va îndrepta spre munții Zaghuan unde s’au tăiat ape­­ducul de către insurgenți aflători aci în număr însemnat. Generalul Sabatier a înaintat până la Negrin unde a susținut o luptă înverșunată. 7000 arabi compuși din Meteliți și Beneziți, din Hammena și din Kiad divisați în patru culere l’ar fi atacat în același timp din mai multe puncte , se­­ zice că Arabii au perdut 2000 omeni .Aseminea se mai­­ zice că bande numerose ar fi întrunite la Emun-el-Kamba, sat în­tre Zaghnam și Kairum ; altele aseminea numerase s’ar fi stabilit la Sidi-el-Hassi care se află dincolo de Zaghwan pe dru­mul spre Tuse ; potlogăriile urmată, o casă lângă Djedeida, a lui Mustafa a fost pră­dată cu desăvârșire, ceea ce nu s-a putut lua a fost sfărâmat. — Este aprape sigur că Mustafa­ ben- Ism­ail va pleca în Francia. Se asigură că principii ar fi refigiat și adresat beiului o protestațiune prin care cel de a se im­­pedica plecarea lui Mustafa și de a se obliga acesta a da samă despre gerarea bunurilor. Beiul n’a primit acastă pro­testare și este forte supărat de plecarea lui Mustafa. Egipet. Pén’acum guvernul n’a pri­mit nici o notificare de la Portă relati­vă la sosirea unui comisar turcesc in E­­gipet. El nu a primit de­cât depeși de la Sultan care a exprimat satisfacțiunea sa pentru soluțiunea pacifică a crizei. Șerif pașa a propus de a stabili un con­siliu de Stat, de a continua negocierile pentru conservarea tribunalelor interna­ționale, reforma absolută a tribunalelor indigene, de a incepe negocieri cu pute­rile pentru încheieri de convențiuni co­merciale. Scrisorea amintește serviciile fă­cute de controlul european pentru conso­lidarea financielor; ea constată necesita­tea de a menține controlul pentru că es­te izvorul principal a puterii guvernului egiptean. O scrisare a Khedivului aprobă pro­grama și insistă asupra necesității abso­lute de a menține controlul european.­­ Khedivul are a semna in curând un decret pentru deplina desființare a scla­­vagiului. CURIERUL TH.­BALASSAN ver mic cu care îș trase o lovitură in­gură. Gloatele însă mai cuminte de­cât atentatorul la viața lui se opri într’o măcea, ast­fel că am­bițiosul elev scapă de o morte sigură. Acum el se află in spitalul sculei fiilor de militari și, după cît ni se spune, rana nu prezintă nici o gravitate. CRONIC­I LOCALA * * *_ (Aniversară), Marți 8 Septembre, in Ziua Sf. Măriei, fiind patronul regimentului al IV-le de artilerie, care se află în garnisonă în orașul nostru, o serbare militară au avut loc în lagărul de la Copou­. Cu acesta ocaziune s-a celebrat un Tedeum la care au asistat d-nul general Racoviță, comandantul di­viziei, d. colonel Costescu, șeful regimentului al IV-le de artilerie, precum și toți d-nii ofi­­țeri superiori ai corpurilor din garnisonă. In timpul cerimoniei s’au tras salve de tunuri. După terminarea serviciului religios d-nii o­­fițeri au luat parte la un prânz unde s’a râ­­ndicat toaste în sănătatea M.M. L.S. Regele și Regina României, a guvernului, a comandan­tului diviziei, a șefului regim. al IV-le de artilerie precum și a tuturor ofițerilor. *** (P­r­i­n­c­i­p­e­s­a Elena Cuza). Este aprape o lună de când am anunțat sosirea M. S. principesei Elena Cuza la moșiea sa de la Ruginósa. In curând M. S. va pleca iarăși la Paris unde locuește cea mai mare parte a anului și unde fii săi își fac studiile. Astăzi joi Doamna Elena se află în orașul nostru în­soțită de cei doi fii ai săi, principii Demetrie și Alecsandru Cuza și de d. Mitică Roseti, fratele M. S. Pe la ora 1 p. m. Doamna Elena cu fii și cu fratele M. S. au făcut o vizită de adio I. P. S. Mitropolitului. *** (I­n­t­r­u­n­i­r­e). In virtutea legei mo­dificatoare art. 18 și 20 din legea organizărei judecătorești, promulgată în Monitorul Oficial No 60 din 18 (30) Martie a. c., prin care s’a înființat și la Trib. de Iași o secțiune comer­cială, și față cu art. 45, 46, 47, 48 și 49 din legea primitivă, se invită pe d-nii comercianți alegători din acest oraș atât acei cuprinși în lista definitivă publicată de acest oficiu la 14 August anul 1880 sub No. 8419 cum și pe a­­cei admiși în urmă prin hotărărele Trib., a se întruni in pretoriul Oficiului Comunal în Ziua de 15 Septembrie curent, orele 10 dimi­­niața, spre a procede la alegerea a doi jude­cători comercianți permanenți și un suplin inte­r,la secțiunea comercială a Tribunalului local. * * * *** (C­o­n­s­e­r­v­a­t­o­r­i­a­l) Duminică în 6 a curentei s’au făcut admiterile elevilor și elevelor ce s’au arătat dorința d’a studia di­ferite cursuri de la Conservatorul no­tru. Ei au presentat 127 de aspiranți la diferite cursuri, o cifră destul de respectabilă. Și dacă am a­­dăugi și pe cei ce au rămas se continue cursu­rile din anii trecuți, apoi conservatorul nos­tru se pate mândri cu vreo 200 de elevi și eleve.— Suntem veseli a da la cunoștința pu­blicului o asemene informațiune, din care se vede că musica și la noi au început să ia pro­­porțiuni destul de întinse, ceia ce probează­­ că cultura în genere în România face progrese imense. Sperăm că acum nu se vor mai găsi persone ce ar striga se se desființeze Conser­vatorul căci n’are elevi! La 10 profesori 200 elevi nu e un contigent ce s’ar putea găsi și prin alte școli ale statului­ *** (D­o­n­a­ț­i­u­n­e). Aflăm că icoana din catapiteasma bisericei Sf. Lazăr, cu acel hram, s’a îmbrăcat în argint, proba 12 în greutate de 1443 dramuri, forte frumos lucrată de d. argintar Ropală. Acesta podobă prețiosă se datorește generosităței d-lui colonel Lazăr Lixhibratici, pe care îl felicităm din inimă pen­tru acesta frumosă ofrandă. (Listel­e), înștiințăm pe d-nii ale­gători pentru Consiliul Com­unal din Iași că, pentru înlesnirea d-lor, am făcut în broșuri listele definitive ale alegătorilor colegiilor I, II, III și IV după listele oficiale pe anul 1881. Aceste broșuri se află de vend­are la tipografia nostră: *** (Circul Krembser). — Afară de esercițiile ecvestre in care trupa d-lui Kremb­ser s’a distins ?’a fost atât de mult aplau­dată in seria de representațiuni ce a dat in orașul nostru, avum de câte­va­­ Iile frații Spi­ra răpesc admirațiunea publicului prin con­certele lor cu clopote. In adevăr este­ ceva surprind­ător ved­end cum acești artiști—intre care un copil numai de 5 ani—execută cu cea mai mare precisiune compozițiunile cele mai grele a maeștrilor celebri in muzică, nu­mai prin combinațiunea sunetelor de clopote. Suțaia cu care artiștii schimbă clopotele pen­tru a produce tonul necesar ansamblului, es­te un adevĕr ceva de necredut. Precisiuea, dulceața și ansamblul minunat cu care frații Spira au esecutat, într’una din serile trecute, serenada lui Schubert au răpit aplauzele en­­tusiaste ale publicului. Fiind­că duminică es­te cea din urmă representație ce se dă in circul d-lui Krembier ne facem o adevărată datorie de a atrage atențiunea publicului a­­supra producțiunilor minunate a fraților Spi­ra, invitând pe cei ce nu au avut ocaziune de a-i asculta pană acum să nu peardă această ocaziune. *** (In videre la reformarea le­gei organizărei judecătoresc­i). Ni permitem a pune în viderea celor ce au a redacta proectul acestei legi, două proposi­­țiuni: 1) A se căuta mijlocul cel puțin la tri­­bunalele și Curțile unde sunt mai multe sec­țiuni ca împricinații se nu știe pănă la mo­mentul înfățoșerei causei, cari au a fi jude­cătorii ce urmează ai judeca, fie ca toți ju­decătorii și chiar și Președinții de la tote sec­țiunile se tragă la sorți în fie­care din secția unde au a judeca, sau fie ca afacerile ce sunt la ordinea zilei se fie trase la sorți chiar în diua terminului de acei judecători ce au a fi ju­decate, aparte fie­care. Cu acest chip credem că s’ar sterpi cu desevărșire stăruințele ce se fac la introducerea unei acțiuni s’au apel cu alegerea secției la care să se recomande afa­cerea. Ar fi scutiți și magistrații de diferitele rugăminți și insinuațiuni ce li se fac unora, prealabil minte și cu drept cuvânt îi incomo­dează pote la darea unei otărări imparțiale, pentru că și judecătorii sunt oameni și nu toți sunt de marmură, cum ar trebui să fie, sunt și cu inimi duiose care cad în păcătul hatâ­rului . 2) Ca judecătorii de Instrucțiune și gre­fierii se fie înaintați pe loc în salare după vechime, căci numai astfel se vor găsi jude­cători de instrucțiuni, inparțiali cu energie și esperiență. * * *(Instrucțiunea legei nouă a Timbrului), in această instrucțiune se prevede la art. 2 ca prin o instrucțiune spe­cială­­. Ministru respectiv va fixa remisa ce trebue a se da funcționarilor și particularilor ce sunt îndrituiți a ține și vinde timbru, re­mise prevézute prin art. 6 din Zisa lege, și cu tote că ea s’a pus in aplicație încă de la 1 Sept. curent, totuși acea specială instruc­țiune n’a eșit la m­­asă până în pr’esent, ast­fel că d-nii casieri aplică tot legea veche în privința remizilor. Fiind clar că titularul d. Ministru de finance s’a intors de la băi, sun­tem în drept a crede că va face ca legea tim­brului se fie aplicată in întregimea ei, căci nu este nici o rațiune pentru care debitanții particulari să primească remise 3% și func­ționarii numai 2%, de­ore­ce actualminte și unii și alții cumper timbru cu bani peșin și prin urmare pun un capital pre­care, pe când la începutul vechei legi funcționarilor­­ i se dădea timbru în depozit spre vănzare fără a pune vre-un capital și de aceia li se va remiza numai de 2 la sută. *** (înlocuirea Procur, g­e­n­e­r­al, al Curței de Focșani). Se vorbești prin orașul nostru că în acest post se va nu­mi pe d. Ion Burada actualul Prim-Președinte al Trib, Iași. In adevĕr d. Burada fost mem­bru de Curte și Procuror general în Dobro­­gea. Magistrat integru și inteleginte, merită cu succes a ocupa un atare înalt post, noi însă am regreta mult aflând că d. Burada numai este Prim-Președinte, căci educațiunea, deli­cateța și maniera cel caracterisată, face ca de ori­cine se fie iubit, și nu-i avocat s’au în­­pricinat care să se fi plâns că a fost bruscat s’au nemulțumit de purtarea Domniei-sale. De aceia ar fi de dorit ca să stei încă tot Prim-Președinte. *** (încercare de sinucidere). Blevul Herescu din scala fiilor de militari, de loc din Botoșani și’n vrâstă de 18 ani, ne­is­­butind de a trece cu succes examenul de co­rijare pentru clasa a IV-a, a crezut că cel mai bun lucru ce­­ avea de făcut era să-și ri­dice viața. In acest scop el cumpără un revel­ DE LA IAȘI LA PITEȘTI. Corespondență particulară a CURIERULUI Pitești ? Septembre 1881. După cum ați anunțat în numărul de Duminică, Sâmbătă la 5 curent, cu tre­nul de la 4 ore, plecarea 70 de studenți ai diferitelor facultăți din Iași, unul de la facultatea juridică de la Cernăuți și doi representanți ai școlii comerciale. La Pașcani, se mai intră în tren 4 studenți: trei bucovineni și unul iașan. Până la Mircești, călătoria studenților nu presentă nici o particularitate. La Mircești însă, trenul intra în gară în stri­găte generale de: Ura ! și Trăiască A­­lexandri! Trenul însă nu se opri la gară mult timp pentru a putea vedea studenții pe regile poeților români, ei plecară după un minut în strigările entusiaste ale stu­denților. La Roman, printr-o depeșă a d-lui Făl­­coianu, directorele căilor ferate române, studenții se veZura mutați în vagone de clasa III, forte proste, fie­­ lis în paran­­tes, lucru care-i nemulțumi forte mult, de­ore­ce studenții se deprinseră destul de bine cu clasa II. Până la Chitila, călătoria studenților se făcu fără particularități de remarcat. La Chitila, studenții iașani stătură mai bine de­ o oră, așteptând trenul care să a­­ducă pe colegii lor de la București. In acest timp, visitară cu de-amănuntul fa­brica de zahar de lângă Chitila. Când începu a se zări trenul de la Bu­curești, studenții care așteptau la Chitila întinseră o mare horă, și primiră cu stri­găte unanime de bucurie pe confrații lor bucureșteni. Aprope la tote gările de la Pașcani până la Chitila numerul studenților se în­mulți, așa în­cât la Chitila ajunseră 105. Entusiasmul ce cuprinsă nuimele stu­denților ieșani, bucureșteni, transilvăneni, bucovineni, macedoneni, în fine din tote provinciele locuite de români era așa de mare in­cât îmi e peste putință a’l descrie. La 11 ore, trenul cu studenții in nu­măr de 230, sosi la gara de la Pitești. Primirea făcută studenților de cetățe­nii acestui oraș fu demnă de viitorul cult al țărei nóstre, de tinerii cari vor con­duce in curând afacerile țărei și a na­­țiunei române. Totă populațiunea era pe peronul gă­­rei împreună cu musica și sculele. Vă pot spune cu siguranță că primirea făcută de Piteșteni studenților români a întrecut tote așteptările lor. G. C. St. de 2500 ruble și au rescumparat pe Șev­­cenco. Acesta, terminând apoi Academia de Bele-Arte, s’au re’ntors în patria sa Ucraina. Re’ntors mai mult sau mai pu­țin luminit, au sacrificat totă viața sa iu­bitei sale patrii Ucraina, descriind’o nu cu penelul de pictor, ci cu condeiul de scrii­tor. Ii au cântat frumusețile cu cari au înzestrat’o natura, și’i au plăns starea de miserie în care au adus dominațiunea mos­covită. Pentru scrierile aceste din urmă, care scrieri tóte au fost în limba sa na­­tală-malorusiană,— el au fost condamnat la 10 ani de la 1847—1857 ca soldat servitor în pustiele Asiei, dincolo de marea Caspică. Implinindu-și terminul, el s-a reîntors în Ucraina unde au petrecut tim­pul pănă la 1861 când au și murit, lă­sând mai multe scrieri, între care și Cob­zarul în două volume. Volumul I e per­mis în Rusia, iar al doilea nu. Ultima sa scriere au fost Testamentul, o mică poesie în care el rugă pe conna­­ționalii săi ca se-l ingrope în iubita lui Ucraina lăngă Dnipru, pe un deal, de pe care el se potă vedea întinsele și frumo­­sele câmpii ale Ucrainei, iar dela Dnipru se audă murmurul valurilor care vor duce în marea sângele apăsătorilor națiunei sale, cănd el se va scula și va mulțumi Dom­nului. Cea întâia a lui dorință s’a împlinit, iar a doua încă nu. Acesta este conținutul menționatelor broșuri ce sau găsit în număr de 50 ex. în una din sobele Școlei Normale supe­­riore. Ce scop au avut ele la noi, nu în­țelegem, căci pe lângă că nu conțin ceva îngrozitor, apoi sunt și scrise in limba ma­­orusiană, pe care la noi­mai nimine nu­­ cunoște. KOBZARUL DE Tarsus Șevcenko. 9 Am promis, că vom da o dare de samă despre conținutul cărticelelor găsite în una din sobele Școlei Normale superiore din Iași. Iată că ne ținem de promisiune. Căr­ticelele portă titlul «Le Kobzar par Ta­ras Chevtchenko.“ In prefață se schnează biografia lui Taras Chevtchenko, iar în restul cărticelei sunt mai multe diferite poesii extrase din diferite scrieri ale lui, în care se accentuează asupra nedreptă­ților ce se comit de către guvernanții­ poporului din Ucraina (Rusia Mică). Și fiind că la noi e aprope necunoscut acest autor, am crezut de datoria nostră de a a­răta cetitorilor noștri, o scurtă biografie despre acest bard al Ucrainei. Taras Șevcenco au fost unul din ro­bii lui Enghelgard din Gubernia Chie­­vului, unde și astă­zi trăesc doi din fra­ții sei, țarani ca toți țaranii. El s’a năs­cut la 1814, au crescut ca toți copii de țărani, mai mult pe uliță , curând­­ i-a mu­rit mama, dar la șcală. La vrăsta de 8 ani el au fost Peste doi ani a murit și tatăl seu, carele murind au 7*3’• «lui Ta­ras, din gospodăria mea nu’i trebue ni­mic, el n’are se fie ca toți omenii; din­­trănsul va eși sau ceva bun, sau de tot reu.” Din șcara satului el au fugit înalt sat la un diacon pictor, la care au învă­țat pictura, pănă când stăpânul seu l’a luat acasă și l’a făcut lacheu. In acestă calitate el a voiajat cu stâpănul seu în diferite orașe. Stăpânul seu au remarcat că Taras are aplicațiune pentru pictură, și imediat l’a trimis la Academia de pic­tură din Petersburg ca se’și capete un pictor de casă. In Petersburg Șevcenco au atras atențiunea asupra sa a renumi­tului pictor Bri­low carele cu concursul mai multor Malorusieni au adunat suma Pag. 3 ANUL IX No. 102. și cu atât mai bună când am lua în con­siderație că musica se predă la lust. Gre­gorian abea de vr’o trei luni. Am putut remarca câte­va voci forte dulci și sim­patice. Iată o pasiune favorabilă d’a deschide o pepenieră de cântărețe românce, și prin urmare a da un viitor copilelor ce n’au alt sprijin pe lume, afară de Dumnezeu, sus, și Onor. Epitropie a Sf. Spiridon, jos. Noi credem că ar fi fórte nimerit că onor. Epitropie se prevadă—odată pentru tot­­dea­una—în programa învățământului de la Inst. Grigorian de fete precum și la cel de băeți, clas obligator de musica vocală, cu atât mai mult că acesta ar costa mai nimic pe Epitropie ; căci având diriguitorul seu, n’ar avea de cât se’i adaogă ceva pe lângă salariul ce i se dă ca diriguitor și să’l oblige a preda musica la aceste două instituțiuni, unde de­sigur că sunt multe talente, cari căpătând cunoștinți teoretice și practice ale musicei în vrâsta copilăriei, și ajungând mai mărișori, ar putea se între în Conservatoriu, unde se’și formeze un studiu special și prin urmare un viitor , iar publicul ar capata cântărețe și cân­tăreți români în locul streinilor ce pare că au luat în antreprisă și specialitățile musicale în țara nostră. Sperăm că Onora Epitropie a Sf. Spi­ridon va lua act de acesta propunere care nu pate fi de­cât folositare țării și pen­tru onirea d-Ior epitropi cari ar realisa-o. O solie sinistră.­­ Se scrie unei foi din din Moscva, că la stația Birsula a liniei fe­rate de la Odessa s’a deschis o ladă și s’a găsit in ea cadavrul unui evreu. Lada se de­­dese din Pultava cu adresa la Odessa. Din cercetarea făcută a rezultat, că evreul găsit in ladă se numește Chaskind, fost burghes din Kontop în guvernamentul Pultava. Lângă ca­davru era un bilet, in care era scris rusește.* „Dacă nu vreți să plecați vii, ve vom trimi­te morți."1 (Resb.) Chor bisericesc de fete. Suntem siguri că o mare majoritate din­­ orthodoxi vin la biserică nu atât din re­­­­ligiositate sau evlavie, ci mai mult a auz­t o execuțiune chorală frumosă ce si-ar pu­tea mișca inima și i-ar îndemna la rugă­ciune către Tatăl nostru cel ceresc. Se vede că acesta este cauza că cho­­­­rurile armonice bisericești capătă din ce­­ în ce o importanță ce de mult în alte țeri­t ele o au, și cu atât mai mult e de re-­­­marcat acesta, cu cât vedem că unii din­­ capii bisericei nóstre au înțeles impor­tanța oborului armonios în biserică, și de­­ aceea se-ngrijesc cu multă activitate și i fac tot aceea ce le stă prin putință pen­­­­tru a avea în biserica sa un d­ar mai mult sau mai puțin bun, ca și prin acesta se contribue la aducerea credincioșilor în biserică. Onere, stimă și respect acelor P. S. S. Prelați care stăruesc pentru podoba bise­ricei ; ce se zicem ânsă pentru acei P.S.S. prelați, cari pe lângă că nu fac nimic pentru d­oruri, apoi mai stărnesc pentru desființarea lor, chiar acolo unde aceste sunt întreținute de însuși orășeni ? Și D-șleu au dat timp omului să se pocăiască, de aceea și noi de astă dată nu vom face nimic despre acești din urmă, în speranță că vor reveni asupra înve­chitelor lor idei, iar pentru cei ce au lucrat și lucrezá, ne credem obligați­a pune faptele lor la cunoștința publicului. Așa ni se spune dintr’un isvor forte sigur, că I.P.S. Mitropolit primar stătue pe lângă D. Ministru al Instr. Publice și Cultelor ca se’i aducă de șef al chorului Mitropoliei capitalei pe D. Musicescu, iar I.P.S. Mitropolit al Moldovei slărite de ai avea în Iași. Noi ca iașeni dorim de a avea pe D. Musicescu la noi, cu atât mai mult că D lui aci s’a făcut numele de care se bucură așii în societate, fără in­­tențiune ânsă d’a vorbi contra intereselor d-sale, căci de­sigur că numele de capitală sună mai plăcut de­cât fosta capitală. P. S. Sa Episcopul de Roman, stăruind pe lângă Onorab, Ministeriu și pe lângă Onorab, primărie locală, au obținut și de la unul și de la altul câte o mică susținere pentru formarea c­orului, mai punând a­­poi și din propria sa pungă, și a format un cbor destul de bun la reședința sa. P. S. Archiereu, actualul igumen la Biserica Sf. Spiridon, de la venirea sa în acesta funcțiune, n’a încetat de a stărui pentru înbunătățirea c­orului seu. Au stă­ruit apoi pe lângă Onorari. Epitropie și au reușit a obține permisiunea ca sö se predea musica vocală la elevele institu­tului Grigorian, pendinte de onorari. Epi­tropie ; și mulțumită activității și sirguin­­ței d-lui diriguitor al chorului Sf. Spiridon (care au fost însărcinat a preda lecțiunile de musică la elevele institutului, într-un mod gratuit­, elevele aceste au executat pentru prima oră în biserica Sf. Spiridon în z­iua de 8 a curentei rugăciunea inti­tulată «sub milostivirea ta,» pusă pe mu­sică de G. Musicescu pentru 4 voci fe­­meești, acompaniate de d­or mixt. Exe­­cuțiunea acestei piese au fost forte bună, A­N­U­N­C­I­U­R­I Institutul normal de domnișore Corind a contribui la instrucțiunea tineri­­mei române m’am decis a deschide un insti­tut de gradul secundar in urba Bărlad. Sco­pul meu este de a da copilelor o instrucțiune solidă și cu cât se va putea mai complectă și o educațiune morală forte Îngrijită pentru a putea ajunge prin cultura spiritului și a inimei a forma femei destinse. Sper că Dn. Public va bine-voi a mă încu­raja și a mă susținea întru intemeerea Ins­titutului meu, și din partea mi, constanta mea preocupațiune va fi de a pute răspunde la încrederea ce vor bine-voi a’mi acorda On. Părinți. Cursul studiilor se va împărți in primar și secundar, și va fi cu tot conform programului oficial. Pentru a putea înlesni vorbirea limbei francese, in clasele inferiore limba explicati­­vă va fi in genere cea francesă, iar in cur­sul secundar cea română, rămâind ca elevele să învețe gramatica francesă în totă desvol­­tarea sa precum și literatura. Conversațiunea se va face in limbile fran­cesă, germană și gracă. Musica și desemnul vor fi obiectul unei a­­tențiune specială. Copilele vor învăța a croi și a­casă lenjeriele și rochiile lor precum și tot felul de lucru de mână. Pentru moment și pănă ce Institutul va lua o mai mare desvoltare, corpul didactic este următor : D-ra Cathy Warlam, directrice, și profe­soră de limbă franceză in cursul superior, de limba română, istorie, geografie și aritmetică in divisiunea primară. Părintele I. Antonovici, profesor de religi­­une in divisiunea primară și secundară. D-nu Neculai Vasiliu, institutor propune istoria și geografia in divisiunea secundară. D-nu Ion Vasiliu, institutor propune lim­ba română in divisiunea secundară, matema­tică și științele naturale. D-ra Aspasia Warlam, profesoră de limba franceză in divisiunea primară și de piano. D-ra Elena Warlam, profesoră de piano, desemn și caligrafie. D-na S. Criticos, propune limba grecă. D-na M. Schön, profesor de limba germană. D-ra­minica Bonin, magistră de croitorie și profesoră de lucru. Sănătatea copilelor precum și creșterea mo­rală sunt sub supraveghierea D-nei Varlam, care va îngriji de dânsele ca o adevărată mumă. Elevele să primesc interne, semi-interne și esterne. Pentru preț și alte informațiuni a se adre­­sa la sub­semnata in casele Ianuli strada sf. Ion Cathy Varlam si IBOUllft »iiter cLfenb Lățescu situate in strada 40 Sfinți ac­­tualminte ocupate de D-na Maria Ma­­vroghin. Pentru condițiuni a se adresa la Redacțiune. (383—6). Odăi de dat cu chirie „jos“­de sus, vis-a-vis de otelul Binder. ____________________________­389—5) I. Vi­­e­tajul (389—5. G. G. V­E­R­G­O­L­I­C­I j Licențiat in drept, fost magistrat, îmbrăți­șând cariera de avocat, să insărcineză cu procese înaintea tuturor autorităților din țară. Orele: de la 6—1­1 a. m. și de la 6—9 p. m. Locuința vis-a-vis de Hotel Binder. (385—7)

Next