Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-10-09 / nr. 114
Pag. 2 ANUL IX No. 114. tuaiastă. Și s’au oferit sume de buchete. Dupa zece minute, trenul regal a pornit la Verciorova, și la ora 8 m. 25 sau întors. MM. LL. s’au coborât la casele d-lui Scafeș. In tot drumul de la gară, MM. LL. au fost viu aclamate. Trăsura MM. LL. a fost escortată de călărași, iar armata era înșirată pe bulevard înaintea palatului, orașul strălucea în splendorea iluminațiunei. S’au presintat tote autoritățile militare și civile precum și tote notabilitățile orașului. Deputațiunea comercianților și a comitetului permanente au felicitat pe MM. II. printr’un discurs bine simțit, asemenea și elevele sculelor în costume naționale. Orașul întreg este în sărbǎtare. Mercuri M. S. Regele a inspectat armata și diferite locale, în mijlocul aclamațiunilor generale și entusiaste. La ora 1, 50 m. au pornit spre Craiova. D. V. A. Ureche, ministrul instrucțiunei publice și al cultelor, a sosit mercuri în Babadag. D-sa a început inspecțiunea sculelor din acesta plasă. (Rom.) Membrii comitetului conservator s’au întrunit alaltăieri și afară, marți, sub preșidenția d-lui Lascar Catargiu. După discuțiile urmate, se vede că încercările d-lui Maiorescu, d’a forma o jună draptă, adică un partid austro-german, a amorțit. Atât mai bine pentru partidul conservator. Nu desbinare, ci unie! strigă opinia publică capilor oposiției. (R. Gr.) Regulamentul casei de depuneri. Alin. II de la art. 60 din acest regulament s’a modificat precum urmele : «Termenul va fi de cel mult trei luni și de cel puțin cincisprezece Zile, pentru care se va percepe dobânda după cuantumul fixat de consiliu pentru acel trimestru. Renta amortizabilă.— Preschimbarea titlurilor provisorii ale rentei amortisabile 5 la sută în titluri definitive a trecut peste cifra de 100 milione. (R. W.) Se comunică „Timpului” că d. C. Vlădoianu, un om forte avut, a fost asasinat de hoți la moșia Farcașa, lângă Târgul Jiului. Se asigură că șeful poliții din Ploești ar fi pus în libertate pe un jidor, care a voit să vănză unui comerciant din acel oraș hărtie monedă falsă pentru suma de 21000 franci. D. procuror general pe lângă Curtea din București, Dendrino, a plecat aici la Ploești spre a constata dacă acuzația este intemeiată. Poliția a pus mâna pe niște falsificatori de hărtie monedă de câte 5 lei. S’a găsit la un bătrân un teanc de asemenea hărții. El pretindea a se fi luat de la niște ungureni de pe la oboi in schimbul mai multor monede de argint de 5 fr. (Timpul). Prefectura județului Ilfov. D. Garabet Bedros, proprietarul moșiei Poenari, din plasa Snagov, oferind gratis totă lemnăria cum și materialul pentru învelitore, necesare la construcțiunea unui local de școlă în acea comună. Comitetul permanent aduce printre acesta, mulțumire publică D-lui Garabet Bedros pentru acesta lăudabilă faptă. No. 12.004. 1881. Octombre 1. CURIERUL TH BALASSAN. IAȘI Vineri 9 (21 Octombre ) 1881. PRIMA SOCIETATE DE CREDIT FONDIAR ROMAN DIN BUCUREȘTI. Consiliul de administrațiune luând decisiunea pentru a se convoca în Ziua de Duminică, 8 (20 Noembre 1881, o adunare generală extraordinară, sunt invitați toți u-nii proprietari asociați să se întrunesca în acea zi, la ora 12 dinții, în localul societăței, strada Colței. Cestiunile la ordinea filei sunt următorele: 1. Plata prin anticipațiune a scrisurilor funciare 7%, conform art. 38 și 45 din lege. Emisiunea pentru aceași valore de nouă titluri 5 °/C Și repartițiunea beneficiului, resultând din acesta operațiune. II. Modificarea unor articole din lege și statutele creditului funciar. Direcțiunea. Camerele de Comerciu.Membrii camerei de comerciu din Bucuresci dând demisiunea lor, Ministrul competinte a primit’o și a autorizat convocarea alegătorilor comercianți, pentru țrca de 11 Octomvrie curent, în scopul de a procede la o nouă alegere. Suntem dar în ajunul alegerilor pentru camerile de comerciu și în același timp în ajunul înființărei institutelor de Bursă conform legei votate. Situațiunea e delicată și experiențele făcute pănă acum cu camerile de comerciu destul de lungi, pentru a ști astăzi să nu conducem cu înțelepciune în astă campanie electorală de la resultatul căreia va depinde conducerea bună sau rea a viitorelor institute de Bursă. Este indispensabil deci, ca membrii ce vor compune nouăle cameri de comerciu să fie bine vărsați în afacerile de Bancă, de Bursă și de comerciu și apți de a conduce niște institute de importanta celor ce vorm a crea, și de a represinta și apăra marile nóstre interese comerciale. Nu trebue să se uite că comerciul nostru s’a condus pănă acum mai mult după prejudicii și după inspirațiuni naturale decât după reguli anume determinate de soiință Voimalice că a sosit timpul în care trebue să rupem cu perjudiciile trecutului, și pentru acest sfârșit, comercianții ar trebui să încapă a se întruni și a se sfătui asupra personelor care trebue să compue noile camere de comerciu, cel puțin în circumscripțiunile pe unde are a se înființa deocamdată Bursele. Alegerile sunt fixate, după cum s’a venit mai sus, pentru Uua de 11 Octomvrie. Convocarea însă de și a fost publicată la timp prin "Monitorul Oficial», totuși ea nu a putut fi de mult cunoscută: cea mai mare parte din comercianții alegători n’av încă nici o cunoștință de $ioa defiptă pentru operațiunea alegerilor. Ar fi dar de dorit ca acestă convocare să se mai repete prin Monitor și să se publice și prin afipte și alte fiare locale, dacă lucrul va fi posibil. (C. Fin.) O serată la Societatea Concordia Română.—Sâmbătă 3 Octombre trecut a fost serata de deschidere la societatea »Concordia Română. In acestă sală am avut plăcerea de a vedea majoritatea damelor imbrăcate în frumósele costume naționale a cărei a doua mamă se pote numi numai societatea Concordia, căci membrele ei au fost cele întăii Române ce a introdus frumosul port național în seratele cu dans, care din tote punctele de vedere este mai avantagios atât dănțuitorilor cât și dănțuitorilor cari nu mai au displăcerea de a se impedica în trenele cele peste măsură trenante ale Domnelor. La seratele societăței Concordia să scie că nu pot lua parte decât membrii și personele introduse de membri, acesta face ca petrecerea să aibă aerul unei petreceri în familie. Deci și în acea sară nu a fost decât tot astfel; dansul a ținut până la 1 oră când societatea s’a despărțit pentru a se reîntâlni Sâmbătă la o serată musicală care se crede că va avea loc, și unde vom avea ocasiunea de a asculta încă o dată pe meritasele membre ale societății ce compun secțiunea musicală. In tote seratele se dănțuesce și danțurile naționale; la acea serată am vâzut o horă cum și o chindie de care cele mai bune dănțuitore din sate ar fi fost gelose de societarele Concordiei. (C. Rom.) Sâmbăta trecută,lice „Curierul Român“ un accar din Valea Călugărească, voind să oprescă un vagon, puindu’i un lemn în rote, s’a impedicat și lemnul îl aruncă sub rota cea din urmă a vagonului, care ’i trecu peste piept. Sărmanul acar rămase pe dată mort. Cadavrul său a stat mai multe ore în starea în care rămăsese mort, pănă când să vie d. procuror de Prahova să constate faptul. Circulara d-lui ministru de interne, cu No. 17,618, din 28 septembre 1881, către d-nii prefecți din țară. D-le prefect. Prin circulara No. 16,786, v’am invitat să faceți ca consiliile județene în sesiunea ordinară din anul curent, să vie în ajutorul comunelor rurale lipsite de me lit și să înscrie ex-oficiu, conform art. 3 din legea poștelor rurale, în budgetele anului viitor suma necesară pentru ca fiecare comună să -și angajezee un vătăjel pentru serviciul poștal; spre a se aduce însă, frecare înlesnire comunelor lipsite de mijloce, veți cere ca acolo unde sunt comune mai multe în apropiere una de alta, să se înființeze un factor călăreț, care să deservască singur acele comune, cu modul acesta, în loc de a se plăti de fiecare comună un vătăjel va contribui fiecare cu o parte mult mai mică decât lofa acelui vătăjel ca să se plătescă lofa factorului călăreț. Vă repet despre acesta disposițiune, adăugând că, pe lângă vătăjel sau factor, să se înființeze și câte o cutie de scrisori, pentru fiecare comună, în care locuitorii să potă depune scrisorile. Țin ca aceste disposițiuni să fie îndeplinite , prin urmare, vă invit ca să’mi referați de urgență, în cas când consiliul general n’ar prevedea în budgetul fiecărei comune sumele necesare pentru plata vătăjelului și costul unei cutii de scrisori. Primiți, d-le prefect, asigurarea osebitei mele considerațiuni. Ministru: C. A. Rosetti. Circular al d-lui ministru de interne, cu No. 17,369, din 3 octombre 1881, catre d-nii prefecți din țară. Domnule prefect, Actuala lege a tocmelilor agricole, a dat în timpul aplicațiunei sale, ocasiune la nenumărate plângeri întemeiate. Acum, când experiența este făcută, personele de aprope în contact cu locuitorii nu au putut să vadă neajunsurile, infirmitățile ei, și să se convingă dacă clausele legei ocrotesc deopotrivă pe muncitorul de pământ și pe esploatator, prin urmare pe societatea Intrega. Negreșit, când corpurile legiuitare ale țărei au votat pentru tocmelile agricole o lege escepțională, rădicând justiției dreptul de a se pronuncia în diferendele dintre muncitor și esploatator, și au dat autorităților comunale o așa importantă misiune, acesta o au făcut în scopul de a se putea obține otărâri urgente la neînțălegeri, a căror resolvare nu se putea amâna decât în paguba ambelor părți. Iată, d le prefect, singurul motiv care pledează încă la menținerea acestei legi escepționale. Insă oricât de necesară ar fi menținerea, îmbunătățirea ei, față cu resultatele date, se impune și mai imperios. Din cetirea numai a legei tocmelilor agricole, un fapt ne surprinde de la început, mijlocele de constrîngere contra locuitorului îngagiat, și în schimb, lipsa totală de garanții pentru dânsul contra arendașului. Locuitorul care n’ar voi să’și respecte angagiamentul, se aduce cu călărașul la muncă și, când ar fugi sau s’ar îndărătnici să lucreze, ’i se tocmește om în loc cu orice preț, iar banii se împlinesc din averea locuitorului de cătră consiliul comunal; pentru arendaș însă, care n’ar plăti, nu ar dijmui la timp, sau nu ar socoti locuitorul la sfirșitul anului, nu este prevăzut în lege nici un fel de constrângere sau penalitate. Legiuitorul având în vedere starea de înapoere în care se află încă locuitorul, a pus îndatorire consiliilor comunale ca să studieze învoelile și să nu le aprobe decât atunci, când vor vedea că interesele locuitorului sunt și ele garantate. Cu tote acestea, consiliile comunale, chiemate a exercita astfel un control, au încuviințat totdeauna învoeli asupritóre pentru locuitori, și, ce este mai grav, învoeli cu clause, care pentru arendași erau cu totul ilustrii. Astfel s’a ve^ut obligațiuni pentru arendaș a plăti, în schimbul muncilor, datoriile locuitorului către fisc, comună și județ. Locuitorii au lucrat, iar arendașii au fost pustiiți; și, când la espirarea contractului de arendare agenții financiari au voit a împlini datoriile și arendașii au protestat lipsa de mijloce, acești agenți, cu legea de urmărire în mână, după care nimeni nu se pute substitui debitor în materie de contribuțiuni, au vândut totă averea și vitele locuitorilor, ca să împlinască niște contribuțiuni întărzate, pentru cari locuitorii munciseră, și cari, după contract, urmau a se chita de cătră arendaș. Atingând în general părțile slabe ale actualei legi, și cari sunt: 1) Lipsa garanțiilor locuitorilor față cu arendașii, și 2) Neștiința sau reaua credință a consiliilor comunale ; scopul meu este a atrage, mai cu deosebire, atenția asupra cestor două punte. Ca ministru, am socotit că trebue să fac acesta, spre a provoca manifestațiunea opiniunilor representanților județiani. Vă invit dar, d-le prefect, ca în primele zile după constituirea consiliului, sâ interveniți din parte-mi pe lângă d-nii consileri, să’i rugați a se înțălege a face o critică amănunțită a actualei legi pentru tocmeli agricole, a însămna neajunsurile, părțile ei cele slabe, și a propune înbunătățirile reclamate de experiența d-lor. Am socotit că nu mă pot presenta în fața Corpurilor legiuitore cu modificări, pănă nu vom fi consultat și pe bărbații cari au conștiința practică a lucrului. Fiind sigur că d-lor vor grăbi a răspunde apelului ce fac, mai cu samă că li se prezintă plăcuta ocasiune de a se asocia la remediarea unei stări de lucruri nesuferită, vă rog, d-le prefect, a le esprima din parte mi totă recunoștința ce merită o asemenea lucrare. Primiți, vă rog, d-le prefect, încredințarea considerațiunei mele. Ministru, C. A. Rosetti. Decretul prin care se aprobă introducerea în scalele nóstre a libretului de note, este însoțit de următorul referat: Referatul d-lui ministru cultelor și instrucțiunei publice, cu No. 13.235, din 24 septembre 1881 către consiliul miniștrilor. Domnilor miniștri. In dorința, pe de o parte, de a face ca școlarii din scalele secundare să știe totdeauna în ce situațiune se află față nu numai cu profesorii dar și cu părinții sau tutorii lor, iar, pe de alta, spre a deștepta atențiunea părinților sau tutorilor asupra modului cum copii lor își fac datoria cătră școlă și profesori, am întocmit alăturatul program de libret de note, în care să se treacă de cătră profesori în fiecare lună notele elevilor atât la studii cât și la conduită, punând aceeași îndatorire și părinților de a visa prin semnătura lor că au luat cunoștință, asemenea la fie-care lună, despre mersul școlarilor, de cari desigur ne intereseza. Sub-scrisul dar, are onore a supune și în deliberarea dv. acest proiect de libret, rugându-vă, domnilor miniștri, ca, încuviințându-1 și dv., să bine-voiți a mă autoriza să’l supun și la înalta aprobare a M. S. Regelui. Ministru, V. A. Urechiă. LIBRET DE NOTE ELEVUL Crima din Vlașca Sunt vre-o lecende de când grefierul tribunalul Vlașca Dumitrescu se îmbolnăvi și muri în puține zile. După simptomele bulei s’a bănuit că Dumitrescu a fost otrăvit. Fratele mortului, grefier la Trib Ilfov a rezisat justiția. Se făcu autopsia cadavrului, iar intestinele mortului fură trimese în București și supuse analizei chimice de cătră D-rul Bernart. Rezultatul analizei este că în stomac s’a găsit arsenic în doză suficientă ca să producă otrăvirea. Tote bănuelile căzură asupra soției lui Dumitrescu a cărei purtare dezordonată nu era un secret pentru nimeni în acel oraș. Bănuelile luând consistență atât parchetul tribunalului Vlașca cât și cel al Curței de Apel din Bucureșci se puse în mișcare. Alexandrina Dumitrescu, soția mortului, a fost arestată. In urma mai multor investigațiuni s-a descoperit că și copila lui Dumitrescu murise cu câtva timp înainte înfățoșind aceleași simptome ca și tatăl ei. îndată se ordonă desgroparea copilului și cadavrul prezintă tote simptomile otrăvirei cu arsenic și chiar vermii cadaverici se găsiră morți. S’a făcut autopsia și acestui cadavru și conținutul stomacului a fost trimis la București pentru ca să fie supus la analiză chimică. Se zice că criminala soție a lui Dumitrescu a voit a scăpa de soțul ei, încercând mai întăi otrava asupra copilului. Treptat cu descoperirile ce se vor face asupra acestei îndoite crime vom da amănunte cetitorilor noștri. Este de mirat cum în țară la noi unde avem o lege pentru divorț aceste femei să fi fost silită a recurge la aceste crime îngrozitore pentru a scăpa de bărbatul ei. Cazul astfel cum se presintă este pe atât de grav cât și de complicat, dacă nu în privința comiterei faptului, cel puțin în privința mobilului care a împins pe acesta femee de a comite îndoita ei crimă. Tot relativ la acesta crimă cetim în „Românul”: Am anunțat într’unul din numerile nóstre precedinte mortea subită a grefierului Dumitrescu de la tribunalul de Vlașca, și am zis că presupuindu-se a fi otrăvit, s’a numit o comisiune medicală ca să constate faptul. Resultatul cercetărilor acestei comisiuni precum și acela al cercetărilor d-lui procurore de curte, Populenu, a dovedit că bănuielile fuseseră întemeiate. D-na Dumitrescu, otrăvise pe bărbatul seu. ^ Bănuindu-se că și o copilă a d-nei Du Anul școlar 188,... 188.... Către școlari, 1. Școlarul se cade să știe totdeauna în ce situațiune este cu scala și cu profesorii săi. Deci, de acum înainte, d-nii profesori vor pune notele dobândite de școlar, nu numai în catalogul, ci, de față, în chiar acesta cărticică, pe care școlarul este dator a o presintă profesorilor ori de câte ori este ascultat. 2. Școlarul care schimbă o notă din catalog, ori adaogă una nouă, va suferi, la âuteia oră, o reducere de câte o jumătate la tote notele din luna în care a făcut greșala , iar, la a doua oră, este isgonit din clasă pe timp determinat. 3. Perderea libretului e pedepsită la prima dată ca pentru alterare de note ; la a doua oră i se consideră pe o lună notele rele și la a treia perdere nu mai are dreptul de libret pentru tot anul școlar. Libretele perdute și înlocuite se complectază cu note din matricola sculei și catcalagele profesorilor. Ministru: V. A. Urechiă. Domnilor profesori, Trebuind să deprindem junimea a se controla însăși pe sine, introducem libretul-catalog. Rugăm pe d-nii profesori a însemna regulat notele dobândite de școlari, nu numai în catalogul propriu, ci mai ales în libret. D-nii profesori diriginți de clase vor face revisiunea libretelor o dată pe lună și vor avea, astfel, o pasiune să vadă dacă părinții, tutorii sau corespondenții au făcut și ei revisiunea libretulu, care sunt datori, cum și dacă profesorii n’au uitat de a asculta pe vr’un elev măcar o dată pe lună. In ambele cozuri, d-nii diriginți vor provoca îndreptarea dorită. Ministru, V. A. Urechiă. Ziarul „Poșta” ne spune că în ziua de 30 Septembre trecut s’a cercetat, înaintea consistoriei Sf. Episcopii din Galați, procesul preotului din Ostrov, care a cununat doui frați. Sentința, care nu va fi definitivă decât după ce va fi aprobată de P. S. S. Episcopul Eparchiot, condamnă pe preot la interzicerea de la orice serviciu bisericesc pe timp de trei ani. O crimă.—In naptea de la 5—6 curent, d. C. Vlădoianu, proprietarul moșiei Fărcașiu, s’a găsit omorît prin strangulațiune. îndată, un procuror s’a transportat la fața locului și a găsit pe d. Vlădoianu mort, legat cu frânghii și bete țerănești. Pănă acum nu s’a putut da de urma criminalilor. S’a constatat că casa de bani a d-lui Vlădoianu a fost deschisă și s’au furat bani. (Rom.) Preschimbarea titlurilor provisorii ale rentei amortisabile 5 la sută în titluri definitive a atins pănă afară cifra de 100 milióne. Noua monedă de 5 lei, a cărei canelare s’a înlocuit, după cum am arătat într’unul din numerile nóstre precedenta cu inscripțiun în relief ca și moneda francesă și belgică, s’a pus în circulație. Acesta inscripțiune face mult mai gre, falsificarea monedei. Să știe că inscripțiunea este Patria și dreptul meu. Acesta încercare reușită se datorește neobositului director al monetăriei, d. Pillidi. Felicitări pe d. Pillidi de acest resultat. Pănă astăzi din cele 12 milióne ce se cat s’au versat la tesaur, public 3,500,000 lei. (Rom.) . In Revue des eaux et forêts, 1 octombre 1880, la cronică reproduce după jurnalul d-lui inginer Antonescu Remus un articol cu urmatorele comentări: «Revista Pădurilor din București anunță în numerul din septembre că se va face de către administrația domeniilor și pădurilor regatului României un concurs spre a se trimite doi elevi în scalele forestiere din străinătate și în special în acea din Nancy. Redactorul jurnalului (Revista Pădurilor) face asupra acestui concurs câteva reflecțiuni forte juste. Nu constă in a trimite pe fiecare an unul sau doi tineri spre a învăța cultura arborilor în sculele Franciei sau ale Germaniei nici o dată administrația domeniilor României nu va ajunge a forma personalul de care dânsa are necesitate pentru gestiunea vastelor sale păduri. «Acești elevi se vor întorce in țara lor îmbuibați de reforme inaplicabile, vor învăța cum să administreze pădurile în țările cu căi de comunicație, unde debușeurile sunt facile, comerțiul activ, capitalurile abundente, dar când se vor găsi în prezența dificultăților ce oferă explotarea pădurilor într’o parte de loc (România) fără căi de comunicație, fără comerciu organisat și a cărei administrația diferă de aceia a țărilor occidentale, vor fi îndată discuragiați și vor căuta, cum au făcut alții mulți, carieri mai lucrative decât acele ale pădurilor. «Dacă guvernul român vrea să facă adevărați silvicultori trebue să’i formeze în România, să’i învețe mai ântăiu a cunosce pădurile țărilor (România) a se deprinde cu lucrările vieței forestiere, în urmă când se va găsi în acest personal ceva omeni distinși să’i trimeată în străinătate, unde vor putea face comparațiuni utile, vor aduce din acești misiuni idei noi, copte prin experiență și vor putea în urmă face reformele ce cere situația economică a țărei lor (România). «A se institui o scőla forestieră în România este, după părerea nostră, singurul mediu de a se constitui cu o basă solidă administrațiunea pădurilor a acestei țări.” (B. P.)