Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-10-09 / nr. 114

Pag. 2 ANUL IX No. 114. tuaiastă. Și s’au oferit sume de buchete. Dupa­­ zece minute, trenul regal a pornit la Verciorova, și la ora 8 m. 25 sau întors. MM. LL. s’au coborât la casele d-lui Scafeș. In tot drumul de la gară, MM. LL. au fost viu aclamate. Trăsura MM. LL. a fost escortată de călărași, iar armata era înșirată pe bulevard îna­intea palatului, orașul strălucea în splen­­dorea iluminațiunei. S’au presintat tote autoritățile militare și civile precum și tote notabilitățile orașului. Deputațiunea comercianților și a comi­tetului permanente au felicitat pe MM. II. printr’un discurs bine simțit, asemenea și elevele sculelor în costume naționale. Orașul întreg este în sărbǎtare. Mercuri M. S. Regele a inspectat ar­mata și diferite locale, în mijlocul acla­­mațiunilor generale și entusiaste. La ora 1, 50 m. au pornit spre Craiova. D. V. A. Ureche, ministrul instrucțiunei publice și al cultelor, a sosit mercuri în Babadag. D-sa a început inspecțiunea sculelor din acesta plasă. (Rom.) Membrii comitetului conservator s’au întrunit alaltă­ieri și afară, marți, sub preșidenția d-lui Lascar Catargiu. După discuțiile urmate, se vede că încercările d-lui Maiorescu, d’a forma o jună draptă, adică un partid austro-german, a amorțit. Atât mai bine pentru partidul conser­vator. Nu desbinare, ci uni­e! strigă opinia publică capilor oposiției. (R. Gr.) Regulamentul casei de depuneri. Alin. II de la art. 60 din acest regulament s’a modificat precum urmele : «Termenul va fi de cel mult trei luni și de cel puțin cinci­spre­­zece­­ Zile, pen­tru care se va percepe dobânda după cuantumul fixat de consiliu pentru acel trimestru. Renta amortizabilă.­— Preschimbarea titlurilor provisorii ale rentei amortisa­­bile 5 la sută în titluri definitive a tre­cut peste cifra de 100 milione. (R. W.) Se comunică „Timpului” că d. C. Vlă­­doianu, un om forte avut, a fost asasinat de hoți la moșia Farcașa, lângă Târgul Jiului. Se asigură că șeful poliții din Ploești ar fi pus în libertate pe un jidor, care a voit să vănză unui comerciant din acel oraș hărtie monedă falsă pentru suma de 21000 franci. D. procuror general pe lân­gă Curtea din București, Dendrino, a ple­cat aici la Ploești spre a constata dacă acuzația este intemeiată. Poliția a pus mâna pe niște falsifica­­tori de hărtie monedă de câte 5 lei. S’a găsit la un bătrân un teanc de asemenea hărții. El pretindea a se fi luat de la niște ungureni de pe la oboi in schim­bul mai multor monede de argint de 5 fr. (Timpul). Prefectura județului Ilfov. D. Garabet Bedros, proprietarul moșiei Poe­­nari, din plasa Snagov, oferind gratis totă lemnăria cum și materialul pentru învelitore, necesare la construcțiunea unui local de școlă în acea comună. Comitetul permanent aduce printre acesta, mulțumire publică D-lui Garabet Bedros pen­tru acesta lăudabilă faptă. No. 12.004. 1881. Octombre 1. CURIERUL TH BALASSAN. IAȘI Vineri 9 (21 Octombre­ ) 1881. PRIMA SOCIETATE DE CREDIT FONDIAR ROMAN DIN BUCUREȘTI. Consiliul de administrațiune luând decisiu­­nea pentru a se convoca în Ziua de Dumini­că, 8 (20­ Noembre 1881, o adunare generală extraordinară, sunt invitați toți u-nii pro­prietari asociați să se întrunesca în acea zi­, la ora 12 din­ții, în localul societăței, strada Colței. Cestiunile la ordinea f­ilei sunt următorele: 1. Plata prin anticipațiune a scrisurilor fun­ciare 7%, conform art. 38 și 45 din lege. Emisiunea pentru aceași valore de nouă tit­luri 5 °/C Și repartițiunea beneficiului, resul­­tând din acesta operațiune. II. Modificarea unor articole din lege și statutele creditului funciar. Direcțiunea. Camerele de Comerciu.­Membrii ca­merei de comerciu din Bucuresci dând demisiunea lor, Ministrul competinte a primit’o și a autorizat convocarea alegă­torilor comercianți, pentru ț­rca de 11 Oc­­tomvrie curent, în scopul de a procede la o nouă alegere. Suntem dar în ajunul alegerilor pentru camerile de comerciu și în același timp în ajunul înființărei institutelor de Bursă conform legei votate. Situațiunea e delicată și experiențele făcute pănă acum cu camerile de comerciu destul de lungi, pentru a ști astăzi să nu conducem cu înțelepciune în astă campanie electorală de la resultatul căreia va de­pinde conducerea bună sau rea a viito­­relor institute de Bursă. Este indispensabil deci, ca membrii ce vor compune nouăle cameri de comerciu să fie bine vărsați în afacerile de Bancă, de Bursă și de comerciu și apți de a con­duce niște institute de importanta celor ce vorm a crea, și de a represinta și a­­păra marile nóstre interese comerciale. Nu trebue să se uite că comerciul nos­tru s’a condus pănă acum mai mult după prejudicii și după inspirațiuni naturale de­cât după reguli anume determinate de soiință Voim­a­­lice că a sosit timpul în care trebue să rupem cu perjudiciile tre­cutului, și pentru acest sfârșit, comercianții ar trebui să încapă a se întruni și a se sfătui asupra personelor care trebue să compue n­oile camere de comerciu, cel puțin în circumscripțiunile pe unde are a se înființa de­o­cam­dată Bursele. Alegerile sunt fixate, după cum s’a ve­­­nit mai sus, pentru­­ Uua de 11 Octomvrie. Convocarea însă de și a fost publicată la timp prin "Monitorul Oficial», totuși ea nu a putut fi de mult cunoscută: cea mai mare parte din comercianții alegători n’av încă nici o cunoștință de $ioa defiptă pentru operațiunea alegerilor. Ar fi dar de dorit ca acestă convocare să se mai repete prin Monitor și să se publice și prin afipte și alte­­ fiare locale, dacă lu­crul va fi posibil. (C. Fin.) O serată la Societatea Concordia Română.—Sâmbătă 3 Octombre trecut a fost serata de deschidere la societatea­­ »Concordia Română. In acestă sală am avut plăcerea de a vedea majoritatea da­­melor imbrăcate în frumósele costume na­ționale a cărei a doua mamă se pote numi numai societatea Concordia, căci membrele ei au fost cele întăii Române ce a in­trodus frumosul port național în seratele cu dans, care din tote punctele de vedere este mai avantagios atât dănțuitorilor cât și dănțuitorilor cari nu mai au displăcerea de a se impedica în trenele cele peste măsură trenante a­le Domnelor. La seratele societăței Concordia să scie că nu pot lua parte de­cât membrii și personele introduse de membri, acesta face ca petrecerea să aibă aerul unei petreceri în familie. Deci și în acea sară nu a fost de­cât tot ast­fel; dansul a ținut până la 1 oră când societatea s’a despărțit pentru a se reîntâlni Sâmbătă la o serată musicală care se crede că va avea loc, și unde vom avea ocasiunea de a asculta încă o dată pe meritasele membre ale societății ce compun secțiunea musicală. In tote sera­tele se dănțuesce și danțurile naționale; la acea serată am vâ­zut o horă cum și o chindie de care cele mai bune dănțui­­tore din sate ar fi fost gelose de socie­tarele Concordiei. (C. Rom.) Sâmbăta trecută,­­lice „Curierul Român“ un accar din Valea Călugărească, voind să oprescă un vagon, puindu’i un lemn în rote, s’a impedicat și lemnul îl aruncă sub rota cea din urmă a vagonului, care ’i trecu peste piept. Sărmanul acar rămase pe dată mort. Cadavrul său a stat mai multe ore în starea în care rămăsese mort, pănă când să vie d. procuror de Prahova să con­state faptul. Circulara d-lui ministru de interne, cu No. 17,618, din 28 septembre 1881, către d-nii prefecți din țară. D-le prefect. Prin circulara No. 16,786, v’am invi­tat să faceți ca consiliile județene în se­siunea ordinară din anul curent, să vie în ajutorul comunelor rurale lipsite de me­­­ lit și să înscrie ex-oficiu, conform art. 3 din legea poștelor rurale, în budgetele a­­nului viitor suma necesară pentru ca fie­care comună să -și angajezee un vătăjel pentru serviciul poștal; spre a se aduce însă, fre­care înlesnire comunelor lipsite de mijloce, veți cere ca acolo unde sunt comune mai multe în apropiere una de al­ta, să se înființeze un factor călăreț, ca­re să deservască singur acele comune, cu modul acesta, în loc de a se plăti de fie­care comună un vătăjel va contribui fie­care cu o parte mult mai mică de­cât lofa acelui vătăjel ca să se plătescă lofa factorului călăreț. Vă repet despre acesta disposițiune, adăugând că, pe lângă vătă­jel sau factor, să se înființeze și câte o cutie de scrisori, pentru fie­care comună, în care locuitorii să potă depune scriso­rile. Țin ca aceste disposițiuni să fie înde­plinite , prin urmare, vă invit ca să’mi referați de urgență, în cas când consiliul general n’ar prevedea în budgetul fie­că­­rei comune sumele necesare pentru plata vătăjelului și costul unei cutii de scrisori. Primiți, d-le prefect, asigurarea osebi­tei mele considerațiuni. Ministru: C. A. Rosetti. Circular a­l d-lui ministru de interne, cu No. 17,369, din 3 octombre 1881, catre d-nii prefecți din țară. Domnule prefect, Actuala lege a tocmelilor agricole, a dat în timpul aplicațiunei sale, ocasiune la nenumărate plângeri întemeiate. Acum, când experiența este făcută, per­sonele de aprope în contact cu locuitorii nu au putut să vadă neajunsurile, infirmită­țile ei, și să se convingă dacă clausele legei ocrotesc de­o­potrivă pe muncito­rul de pământ și pe esploatator, prin ur­mare pe societatea Intrega. Negreșit, când corpurile legiuitare ale țărei au votat pentru tocmelile agricole o lege escepțională, rădicând justiției drep­tul de a se pronuncia în diferendele din­tre muncitor și esploatator, și au dat au­torităților comunale o așa importantă mi­siune, acesta o au făcut în scopul de a se putea obține otărâri urgente la neîn­­țălegeri, a căror resolvare nu se putea amâna de­cât în paguba ambelor părți. Iată, d­ le prefect, singurul motiv care pledează încă la menținerea acestei legi escepționale. Insă ori­cât de necesară ar fi menți­­nerea, îmbunătățirea ei, față cu resulta­­tele date, se impune și mai imperios. Din cetirea numai a legei tocmelilor agricole, un fapt ne surprinde de la în­ceput, mijlocele de constrîngere contra locuitorului îngagiat, și în schimb, lipsa totală de garanții pentru dânsul contra arendașului. Locuitorul care n’ar voi să’și respecte angagiamentul, se aduce cu că­lărașul la muncă și, când ar fugi sau s’ar îndărătnici să lucreze, ’i se tocmește om în loc cu ori­ce preț, iar banii se împli­nesc din averea locuitorului de cătră con­siliul comunal; pentru arendaș însă, care n’ar plăti, nu ar dijmui la timp, sau nu ar socoti locuitorul la sfirșitul anului, nu este prevăzut în lege nici un fel de con­strângere sau penalitate. Legiuitorul având în vedere starea de înapoere în care se află încă locuitorul, a pus îndatorire consiliilor comunale ca să studieze învoelile și să nu le aprobe de­cât atunci, când vor vedea că interesele locuitorului sunt și ele garantate. Cu tote acestea, consiliile comunale, chiema­­te a exercita ast­fel un control, au încu­viințat tot­deauna învoeli asupritóre pen­tru locuitori, și, ce este mai grav, învo­eli cu clause, care pentru arendași erau cu totul ilustrii. Ast­fel s’a ve^ut obli­gațiuni pentru arendaș a plăti, în schim­bul muncilor, datoriile locuitorului către fisc, comună și județ. Locuitorii au lucrat, iar arendașii au fost pustiiți; și, când la espirarea contractului de arendare agen­ții financiari au voit a împlini datoriile și arendașii au protestat lipsa de mijloce, acești agenți, cu legea de urmărire în mână, după care nimeni nu se pute sub­­stitui debitor în materie de contribuțiuni, au vândut totă averea și vitele locuitori­lor, ca să îm­plinască niște contribuțiuni întăr­z­ate, pentru cari locuitorii munci­seră, și cari, după contract, urmau a se chita de cătră arendaș. Atingând în general părțile slabe ale actualei legi, și cari sunt: 1) Lipsa garanțiilor locuitorilor față cu arendașii, și 2) Neștiința sau reaua credință a con­siliilor comunale ; scopul meu este a a­­trage, mai cu deosebire, atenția asupra cestor două punte. Ca ministru, am socotit că trebue să fac acesta, spre a provoca manifestațiu­­nea opiniunilor representanților județiani. Vă invit dar, d-le prefect, ca în pri­mele­­ zile după constituirea consiliului, sâ interveniți din parte-mi pe lângă d-nii consileri, să’i rugați a se înțălege a face o critică amănunțită a actualei legi pen­tru tocmeli agricole, a însămna neajunsu­rile, părțile ei cele slabe, și a propune înbunătățirile reclamate de experiența d-lor. Am socotit că nu mă pot presenta în fața Corpurilor legiuitore cu modificări, pănă nu vom­ fi consultat și pe bărbații cari au conștiința practică a lucrului. Fiind sigur că d-lor vor grăbi a răs­punde apelului ce fac, mai cu samă că li se prezintă plăcuta ocasiune de a se aso­cia la remediarea unei stări de lucruri nesuferită, vă rog, d-le prefect, a le es­­prima din parte mi totă recunoștința ce merită o asemenea lucrare. Primiți, vă rog, d-le prefect, încredin­țarea considerațiunei mele. Ministru, C. A. Rosetti. Decretul prin care se aprobă introdu­cerea în scalele nóstre a libretului de no­te, este însoțit de următorul referat: Referatul d-lui ministru cultelor și instrucțiu­nei publice, cu No. 13.235, din 24 septem­bre 1881 către consiliul miniștrilor. Domnilor miniștri. In dorința, pe de o parte, de a face ca școlarii din scalele secundare să știe­ tot­dea­una în ce situațiune se află față nu numai cu profesorii dar și cu părin­ții sau tutorii lor, iar, pe de alta, spre a deștepta atențiunea părinților sau tu­torilor asupra modului cum copii lor își fac datoria cătră școlă și profesori, am întocmit alăturatul program de libret de note, în care să se treacă de cătră pro­fesori în fie­care lună notele elevilor a­­tât la studii cât și la conduită, punând aceeași îndatorire și părinților de a visa prin semnătura lor că au luat cunoștință, asemenea la fie-care lună, despre mersul școlarilor, de cari de­sigur ne intereseza. Sub-scrisul dar, are onore a supune și în deliberarea d­v. acest proiect de li­bret, rugându-vă, domnilor miniștri, ca, încuviințându-1 și dv., să bine-voiți a mă autoriza să’l supun și la înalta aprobare a M. S. Regelui. Ministru, V. A. Urechiă. LIBRET DE NOTE ELEVUL Crima din Vlașca Sunt vre-o­­ lece­nde de când grefierul tribunalul Vlașca Dumitrescu se îmbolnăvi și muri în puține­­ zile. După simptomele bulei s’a bănuit că Dumitrescu a fost o­­trăvit. Fratele mortului, grefier la Trib­ Ilfov a rezisat justiția. Se făcu autopsia cadavrului, iar intestinele mortului fură trimese în București și supuse analizei chimice de cătră D-rul Bernart. Rezultatul analizei este că în stomac s’a găsit arsenic în doză suficientă ca să producă otrăvirea. Tote bănuelile căzură asupra soției lui Dumitrescu a cărei purtare dezordonată nu era un secret pentru nimeni în acel oraș. Bănuelile luând consistență atât par­chetul tribunalului Vlașca cât și cel al Curței de Apel din Bucureșci se puse în mișcare. Alexandrina Dumitrescu, soția mortului, a fost arestată. In urma mai multor in­­vestigațiuni s-a descoperit că și copila lui Dumitrescu murise cu cât­va timp înainte înfățoșind aceleași simptome ca și tatăl ei. îndată se ordonă desgroparea copilului și cadavrul prezintă tote simptomile otră­­virei cu arsenic și chiar vermii cadaverici se găsiră morți. S’a făcut autopsia și a­­cestui cadavru și conținutul stomac­ului a fost trimis la București pentru ca să fie supus la analiză chimică. Se zice că criminala soție a lui Dumi­trescu a voit a scăpa de soțul ei, încer­­­când mai întăi otrava asupra copilului. Treptat cu descoperirile ce se vor face asupra acestei îndoite crime vom da a­­mănunte cetitorilor n­oștri. Este de mirat cum în țară la noi unde avem o lege pentru divorț aceste femei să fi fost silită a recurge la aceste crime îngrozitore pentru a scăpa de bărbatul ei. Cazul ast­fel cum se presintă este pe atât de grav cât și de complicat, dacă nu în privința comiterei faptului, cel puțin în privința mobilului care a împins pe acesta femee de a comite îndoita ei crimă. Tot relativ la acesta crimă cetim în „Românul”: Am anunțat într’unul din numerile nós­tre precedinte mortea subită a grefierului Dumitrescu de la tribunalul de Vlașca, și am­­ zis că presupuindu-se a fi otrăvit, s’a numit o comisiune medicală ca să constate faptul. Resultatul cercetărilor acestei comisiuni precum și acela al cercetărilor d-lui pro­­curore de curte, Populenu, a dovedit că bănuielile fuseseră întemeiate. D-na Dumitrescu, otrăvise pe bărba­tul seu. ^ Bănuindu-se că și o copilă a d-nei Du­ Anul școlar 188,... 188.... Către școlari, 1. Școlarul se cade să știe tot­deauna în ce situațiune este cu scala și cu pro­fesorii săi. Deci, de acum înainte, d-nii profesori vor pune notele dobândite de școlar, nu numai în catalogul, ci, de fa­ță, în chiar acesta cărticică, pe care șco­larul este dator a o presintă profesori­­lor ori de câte ori este ascultat. 2. Școlarul care schimbă o notă din catalog, ori adaogă una nouă, va suferi, la âuteia oră, o reducere de câte o ju­mătate la tote notele din luna în care a făcut greșala , iar, la a doua oră, este isgonit din clasă pe timp determinat. 3. Perderea libretului e pedepsită la prima dată ca pentru alterare de note ; la a doua oră i se consideră pe o lună notele rele și la a treia perdere nu mai are dreptul de libret pentru tot anul școlar. Libretele perdute și înlocuite se com­­plectază cu note din matricola sculei și catcalagele profesorilor. Ministru: V. A. Urechiă. Domnilor profesori, Trebuind să deprindem junimea a se controla însă­și pe sine, introducem li­­bretul-catalog. Rugăm pe d-nii profesori a însemna regulat notele dobândite de școlari, nu numai în catalogul propriu, ci mai ales în libret. D-nii profesori diri­­ginți de clase vor face revisiunea libre­telor o dată pe lună și vor avea, ast­fel, o pasiune să vadă dacă părinții, tutorii sau corespondenții au făcut și ei revisiunea libretulu, care sunt datori, cum și dacă profesorii n’au uitat de a asculta pe vr’un elev măcar o dată pe lună. In ambele cozuri, d-nii diriginți vor provoca îndreptarea dorită. Ministru, V. A. Urechiă. Ziarul „Poșta” ne spune că în­­ ziua de 30 Septembre trecut s’a cercetat, înaintea consistoriei Sf. Episcopii din Galați, pro­­cesul preotului din Ostrov, care a cununat doui frați. Sentința, care nu va fi defini­tivă de­cât după ce va fi aprobată de P. S. S. Episcopul Eparchiot, condamnă pe preot la interzicerea de la ori­ce ser­viciu bisericesc pe timp de trei ani. O crimă.—In naptea de la 5—6 cu­rent, d. C. Vlădoianu, proprietarul mo­șiei Fărcașiu, s’a găsit omorît prin stran­­gulațiune. îndată, un procuror s’a transportat la fața locului și a găsit pe d. Vlădoianu mort, legat cu frânghii și bete țerănești. Pănă acum nu s’a putut da de urma criminalilor. S’a constatat că casa de bani a d-lui Vlădoianu a fost deschisă și s’au furat bani. (Rom.) Preschimbarea titlurilor provisorii ale rentei amortisabile 5 la sută în titluri definitive a atins pănă a­fară cifra de 100 milióne. Noua monedă de 5 lei, a cărei cane­­lare s’a înlocuit, după cum am arătat în­­tr’unul din numerile nóstre precedenta cu inscripțiun în relief ca și moneda fran­­cesă și belgică, s’a pus în circulație. Acesta inscripțiune face mult mai gre, falsificarea monedei. Să știe că inscripțiunea este Patria și dreptul meu. Acesta încercare reușită se datorește neobositului director al monetăriei, d. Pillidi. Felicitări pe d. Pillidi de acest resultat. Pănă astă­­zi din cele 12 milióne ce se cat s’au versat la tesaur, public 3,500,000 lei. (Rom.) . In Revue des eaux et forêts, 1 oc­tombre 1880, la cronică reproduce după jurnalul d-lui inginer Antonescu Remus un articol cu urmatorele comentări: «Revista Pădurilor din București a­­nunță în numerul din septembre că se va face de către administrația domeniilor și pădurilor regatului României un con­curs spre a se trimite doi elevi în sca­lele forestiere din străinătate și în spe­cial în acea din Nancy. Redactorul jur­nalului (Revista Pădurilor) face asupra acestui concurs câte­va reflecțiuni forte juste. Nu constă in a trimite pe fie­ca­re an unul sau doi tineri spre a învăța cul­tura arborilor în sculele Franciei sau ale Germaniei nici o dată administrația do­meniilor României nu va ajunge a forma personalul de care dânsa are necesitate pentru gestiunea vastelor sale păduri. «Acești elevi se vor întorce in țara lor îmbuibați de reforme inaplicabile, vor învăța cum să administreze pădurile în țările cu căi de comunicație, unde debu­­șeurile sunt facile, comerțiul activ, capi­talurile abundente, dar când se vor gă­si în prezența dificultăților ce oferă ex­­plotarea pădurilor într’o parte de loc (Ro­­­mânia) fără căi de comunicație, fără co­merciu organisat și a cărei administrația diferă de aceia a țărilor occidentale, vor fi îndată discuragiați și vor căuta, cum au făcut alții mulți, carieri mai lucrative de­cât acele ale pădurilor. «Dacă guvernul român vrea să facă adevărați silvicultori trebue să’i formeze în România, să’i învețe mai ântăiu a cu­­nosce pădurile țărilor (România) a se de­prinde cu lucrările vieței forestiere, în urmă când se va găsi în acest personal ceva omeni distinși să’i trimeată în străi­nătate, unde vor putea face comparațiuni utile, vor aduce din acești misiuni idei noi, copte prin experiență și vor putea în urmă face reformele ce cere situația e­­conomică a țărei lor (România). «A se institui o scőla forestieră în Ro­mânia este, după părerea nostră, singu­rul me­diu de a se constitui cu o basă so­lidă administrațiunea pădurilor a acestei țări.” (B. P.)

Next