Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-01-14 / nr. 5
Anul al 9-lea No. 5. Prețul abonamentelor SIN IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.( pe trimestru 6 fr. ) DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr. pe trimestru 6 fr. STREINATATE................................. . 40 fr. INSERȚIUNI și RECLAME, răndri 60 b- SCIRI LOCALE 11 fr. Epistole nefrancate nu se priesc. Uni IVr. %0 buni IASSI, Mercuri 14 (20 Ianuarie) Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PAGINA I. 5o\ Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudol Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teiiifaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Esc'bbáchgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. FOAIA INTERESELOR GENERALE. Un J¥r. 20 ba mi Ca.len.cLar'u.l Septa, m. a, n. e i __________ . ^ M ___tmmm mr ir-- ——m—i-----------——m-------- 23 Duminică Log. Mariei J 457 Luni St. Maric. Tatiana Capei la Epiac. Arg. ro n . . 24 Luni Timofceiu f Marti S. S. Mart. Ermil ți Sfcratonic. V * La 12 Ianuarie 5 ore m. sara 25 Marfci Intoarc. 1. Pav. 7-26 4-59 Mercuri Cuv. P. P. cei uciși in Sinai și Rast. parcraru din urmă cu zăpada și ger. 26 Mercuri Policarp 7—25 5 1 Joi Cuv. P. P. Pavel Tibeul și loan Colibașul 27 Joi loan Chris. 7—24 5 2 Vineri închinarea einst, lanț al $f. Apost. Petru 28 Vineri ! Carol cel mare ^ ^2 Sămbătă Cuv. Păr. Antonie cel mare. 29 Sâmbătă ! Valerie________ ?—22 5 u ianuarie Blockerigcas No. 4711 in Coin. este cea mai bună M mm de COLOGNE UraM7 Maria Marina DE LA Se găsește la toate magasiile cele mari, la farmaciști și la cei dintei friseri-Prețul Anunciurilor (TH. BALASSAN) STIL VECHI | Ianuarier 1112 013 15 16 17 ZIUA S PATRONUL ZILIT TIMPUL DIN SEPTAMANA ! STIL NOU_______ZIUA_______SPAT 110 N ÎT1TzILEI | Rftst. Soar. | Apusul Soar. Avocatul Giorgie A. Urechia Doctor in drept, profesore la facultatea juridică, fost procurore de tribunale, supleant și membru la curtea apelativă de Iași, imbracioșând urăși profesiunea sea, se pune la disposițiunea publicului in calitatea sea de avocat, aflăndu-se în tote filele la biuroul seu din strada Golia casele Ghica Lepadatu, de la 8—11 ore ante-meridiane, și de la 4—7 ore post-meridiane.______________________ «. I. Catargi, inginer otarnic are onore de a înștiința pe onorabilul public că s’a stabilit in Iași și că se insercinează cu orice fel de lucrări de innirarie, arhitectură, etc. (12) Strada 40 Sfinți. MO T JE M MM ! Un piano este pus la Lotărie,a cărui produs se va întrebuința pentru a facere de bine. Biletele se află depuse de vânzare și la Redacțiunea «Curierului“, cu prețul de doi lei noi unul. Vom anunța prin faea nosträ tragerea lotăriei care va avea loc în Bacău, precum și numărul câștigător. MOȘIA PUNGEȘTII 5 3 Din districtul Vaslui, plasa Racova, se arendează de pe acum întinderea 2000 fălci aprocimativ, pământ cultivabil, fânaț și emaș, plus pădure, velniță și venitul târgului Pungeștii. Pentru informațiuni și condițiuni a se adresa la Proprietarul in Pungești. (474-10). Marco Polo. FOILETON Alexandre Dumas. TELEGRAME Berlin 22 ian. Mai toate puterile au acceptat in princip propunerea Turciei cupilusut in circulara de la 14 ianuarie și privitere la întrunirea unei conferențe de representanți ai celor șase mari puteri la Constantinopoli spre a regula in ințelegere cu Porta chestiunea greacă. Când tote puterile vor adera formal, ele vor căuta apoi a se înțălege asupra procedurei de urmat. Se consideră ca probabil că ele vor cere mai întâi de la Portă ca ea să arăte cele mai de pe urmă concesiuni ce este dispusă să facă Greciei. Pans 22 ian. In camera deputaților, Antonin Proust a anunțat astăzi o interpelațiune guvernului asupra politicei externe. Discuția asupra acestei interpelări s-a fixat pentru ziua de 3 fevruarie. Cartea galbenă conținând documentele diplomatice relative la chestiunea greacă, va apărea la 28 ianuar. Londra 23 ian. In Anglia e un frig forte mare, zapada a cădut in abundență. Tamisa este înghețată și ghiașa impedică navigațiunea chiar și in portul Liverpol. Roma 23 ian, însărcinatul de afaceri al Greciei din Roma, a comunicat astăzii guvernului italian circularea telegrafică adresată de d. Comanduros la 20 ianuarie representanților Greciei din străînătate. Prin această circulare, șeful cabinetului helenic, după ce resumă situațiunea actuală, face apel la Europa, ca ea, care a hotărît odată ceea ce este just in privința Greciei, să afese de mijlocele pe cari le va crede oportune spre a face să i se execute decisiunele și să asigure astfel case solide păcei orientului. Preschimbarea de idei asupra chestiunei grece intre cabinetele europene continuă, dar pănă acum nimic nu este stabilit. Costantinopoli 23 ian. Abedin Pașa este numit guvernator la Adana și Ismaili Pașa guvernator la Kossovo. Acest din urmă va pleca mâne cu un batalion, va lua 4 batalione Smirna, de acolo va merge la din Salonic și apoi la Kossovo spre a restabili ordinea care este amenințată. Ahmet Gassin-Pașa sî va însoți in calitate de comisar al guvernului. Paris 28 ian. Dl. .»abarez vechiu consul francez la Rusciuc și in cele din urmă representant al Franciei pe lângă comisiunea europeană a Rumeliei orientale, este numit ministru plenipotențiar onorar și admis a-și regula drepturile sale la pensiune. Berlin 23 ian. ,pazetta Germaniei de Nord“ vorbind despre aspirațiunele inredentiste din Italia ,Zice: „Pare a se comuta pe o neînțelegere dintre Austria și Rusia, insă partidul panslavist revoluționar și-a perdut totă influența sa Națiunea rusă aprofundeza trebuința păcei și politica rusă va găsi curând că solidaritatea cu elementele indicate este incomptabilă cu interesele sale. Totuși este de dorit ca guvernul Italiei să dea tot concursul său spre a împrăștia nourii cari amenință pacea. Viena 24 ian. Cardinalul Rutschker consilier intim a fost lovit de apoplexie, el se află in pericol. Borna 24 ian. Ziarul „Diritto“ vorbind despre limbajul neincredetor al ziarelor germane la adresa Italiei,zice că regretă intr’un mod viu că acele ziare iau text din discursurile unor indivizi isolați spre a face aprecieri generale fără a ținea samă de conduita liniștită și seriosa a poporului italian. In tot cazul, guvernul italian va ști sa-și face datoria sa fără ca alții să’i-o amintescă. Londra 24 ian. Ziarul „Times“ dice că Anglia nu va refuza bunele sale oficii, dar ea nu voește să aibă nici o răspundere in resboiul care ar putea să isbucn dacă intre Grecia și Turcia. Dacă Grecia procedează singură ea nu va trebui să se plângă că este părăsită proprielor sale forțe. Situațiunea actuală nu permite Angliei de a se angaja mai mult. CRONICA INTERNĂ SENATUL. Ședința de la 12 Ianuarie 1880. Ședința s’a amânat pe mâne nefiind d-nii senatori in numărul reglementar. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 12 Ianuarie 1880. Camera sub președința D-lui Leca, presenți 88 deputați. Dl. preșidinte anunță câ absența d-lui C. A. Rosetti este motivată de o gravă indisposiție, dar sperează că va asista la ședința de Joi. Dl. ministru de justiție dă citire mesagrului pentru presentarea proectului de lege relativ la modificarea câtorva articole din legea de organisarea judecătorească, cerând urgența pentru acest proect. D-nii N. și I. Ionescu protestează contra acestei urgențe, picând că sunt alte legi mai urgente ca de exemplu bugetele. D. ministru respunde că budgetele vor fi presentate mâne. Urgența cerută de d. ministru este pusă la vot și adoptată. D. ministru dă apoi cetire următorelor mesagii: 1) relativ la modificarea paragrafelor 6 și 7 din procedura penală și 2) relativ la regulele de observat pentru schimbarea de nume. D. Maniu desvoltă interpelarea sa in privința modificarei legei asupra divorțului și roagă pe ministrul justiției de a presenta un proect de lege relativ la domiciliul streinilor in România. D. ministru respunde că niște asemene proecte sunt deja depuse pe biuroul camerei din inițiativa parlamentară. Camera nu are prin urmare decât a se ocupa de ele. D. Vernescu cere urgența care se admite. Se votează apoi cu 6,2 voturi contra unu, creditul de 73 mii lei noi necesar restaurărei exteriore a monastirei Curtea-de-Argeș, precum și un credit de 56 mii lei pentru reparațiunele necesare otelului de monetă și cumpărarea de instrumente in locul celor deteriorate de incendiu. La 4 oare camera trece in secțiuen. Congres al presei. Monitorul publică raportul d-lui M. Mitilienu, ministrul nostru reședințe la Bruxelles, prin care face cunoscut că in cursul anului acestuia se va ține un «Congres al presei» la Bruxelles, unde vor lua parte delegații întregei presse streine. Guvernul punând acesta in vedere nóstră a ziariștilor nu se îndoește că vom RESBOIUL FEMEILOR. (Urmare). — Castorin,lasă el, vină în cace. Și în acelaș timp, el pusă mâna la coburii sălei, ca pentru a se asigura că pistulele erau în bună stare. — Ah ! domnule, strigă tânărul gentilom întinând brațele ca pentru a’i opri, domnule, în numele ceriului, nu ve riscați viața intr’o astfel de aventură ! Intrați mai bine biospătărie, pentru a nu da nici o presupunere celui care vă așteptă , gândițipe câ’i vorba de onorea unei femei. — Aveți dreptate, £ isă cavalerul, deși, în acestă împrejurare, nu’i vorba tocmai de onore, ci de avere. Castorin, amice, urmă el adresându-&a lacheului seu, care’l ajunsese, pentru moment nu mergem mai departe. — Cum strigă Castorin aprope tot așa de îngățat în speranțele sale ca și stăpânul seu, celice domnul ? — Ție că domnișőra Francinette va fi lipsită astă sară de fericirea de a vă vedea, fiindcă vom petrece noptea la oțelul Vițelului de aur; așadar intră, comandă-mi de mâncare, și fă să mi se pregătescă un pat. Și cum cavalerul zări fără îndoială că D. Castorin se pregătea să replice, el întovărăși aceste din urmă cuvinte cu o mișcare din cap care nu admitea o discuțiune mai lungă. Astfel Castorin dispăru sub porta cea mare, cu urechile in jos și fără a îndrăzni să mai abă un singur cuvânt. Drumețul urmă cu ochii o secundă pe Castorin ; pe urmă, după ce se gândi, păru a-și lua hotărârea, se dădu jos de pe cal, intră pe porta cea mare după lacheul seu, in mâna căruia arunca hățurile calului, și, din două sărituri, fu in camera tânărului gentilom, care, văzând de-odată deschizându-i-se ușa făcu o mișcare de surprindere amestecată de spaimă pe care noul sosit nu o putu vedea din causa întunericului. — Astfel, z isă drumețul apropiindu-să cu veselie de tânărul gentilom și stringând cu cordialități o mână pe care nu i se întindea, vă datoresc viața — Ah! domnule, exagerați serviciul ce vi’l-ai făcut,lisă tânărul gentilom făcând un pas îndărăt. — Nu, nu se încape modestie, e întocmai cum v’am spus ; eu cunosc pe ducele, îi forte brut. Gi pentru d-vostră sunteți un model de perspicacif cne, un ferici al carităței creștine. Dar, spuneți’mi dvostră care sunteți așa de amabil, atât de compătimitor, a’ți mers pănă acolo cu obligațiunele ca să înștiințați și pe cei din casă ? — Din care casă ? — Dar, din casa acea in care mă duceam, in ce sunt așteptat. — Nu,lisă tânărul gentilom, nici nu m’am gardát macar, o mărturisesc, și chiar dacă m’ași fi gâdit, nu aveam mijlocele. Chiar nu însumi sunt aii abea de două ore, și nu cunosc pe niminea incastă casă** — Ahi drace! esclamă drumețul cu o mișcae de îngrijire. Sermana Nanon! de nu i s’ar întâmpla nimic rău. — Nanon! Nanon de Lartigues ? strigă tânărul gentilom uimit. — Ah! dar cum, sunteți un vrăjitor?lasă drumețul. Vedeți omeni ascundându-să și gâciți pe cine pândesc , ve spun un nume de botez, și gâciți numele familiei. Esplicați-mi iute lucrul, sau dacă nu vă desmint și vă fac să fiți condamnat, să fiți ars de parlamentul din Bordeaux. — Ah ! de astă dată, veți conveni, răspunsă tânărul, nu trebue să fie cineva dracul pentru a gâci, odată ce ați numit pe ducele d’Épernon ca rivalul d-vestre, era evident că, dacă veți numi o Nanon oricare, acesta trebue să fie Nanon de Lartigues, atât de frumosă, atât de bogată, atât de spirituală, felice, de care ducele este fermecat și care guvernează in guvernământul lui; ccea ce face ca în totă Guvenna, ea este mai tot atât de desprețuită ca și dânsul... Și d-vostră ve duceți la acea femee ? urmă tânărul gentilom cu un ton de reproș. — Pe credința mea, da, o mărturisesc; și fiindcă am numit’o, nu voi tăgădui. Mai întâi, Nanon este rău cunoscută și calomnieată. Nanon e o fată încântătorre, plină de credință in promisiunele sale pe cât găsește plăcerea le ținea, și devotată cu totul aceluia pe care’l iubește, atât cât îl iubește. Trebue să cinez cu ea in astă sară, însă ducele a resturnat ala. Vreți să vă presint mâne la ea ? ce dracu! trebue ca ducele, mai curând sau mai tărziu, să se întorcă la Agen! — Ve mulțumesc.Lisă cu un ton sec tânărul gentilom. Nu cunosc pe domnișora de Lartigues decât din nume, și nu doresc deloc a o cunoște altfel. — Ei! n’ai dreptate, la draci ! Nanon e o fată bună de cunoscut in tote modurne. Sprincenele tânărului gentilom se încrețiră. — Adeartă-mă, reluă drumețul mirat, însă credeam că la virsta d-vóstre... — Fără indoeală, virsta mea e acea in care se primesc de ordinar asemenea propuneri răspunsă tânărul înțelegând răul efect ce făcea rigorismul seu, și le-ași primi cu bucurie, dacă n’ași fi aicea din trecăt și silit a’mi urma drumul in astă nópte, — Oh ! la dracu! cel puțin nu veți pleca înainte de a’mi spune cum ve numiți pentru ca să știu cui datoresc viața. Tânărul păru că stă puțin la îndoială, pe urmă, după un moment. — Sunt vicomtele de Cambes. — Ah! ah ! $isă interlocutorul seu, am audise vorbindu-se de o încântătore vicomtesă de Cambes care are mai multe moșii lângă Bordeaux și care este iubită de domna Princesă. — E ruda mea,li să iute tânărul gentilom. — Pe credința mea, vă fac complimentele mele vicomte, căci se zice că e incomparabilă, sper că, dacă ocasiunea mă va favoriza in acest punct, me veți presenta la ea. Eu sunt baronul de Canolles, căpitan in Navailles și, pentru moment, mă bucur de un concediu pe care D. duce d’Épernon a binevoit să mi’l acorde, după recomandațiunea domnișorei de Lartigues. — Baron de Canolles strigă la rândul seu vicontele privind pe interlocutorul seu cu tătă curiositatea ce deștepta în el acest nume faimos în tote aventurile galante ale timpului. — Mă cunoșteți ? (lisă Candleș. — Din reputațiune numai, răspunsă vicontele. — Și din ră reputațiune, nu’i așa ? Ce vreți fiecare urmeză natura sa, mie’mi place viața agitată. — Ești cu totul liber de a trăi după cum fți