Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-01-14 / nr. 5

Anul al 9-lea No. 5. Prețul abonamentelor­­ S­IN IASSI, pe an. 24 fr.—­ pe semestru 12 fr.­­( pe trimestru 6 fr. ) DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr. pe trimestru 6 fr. STREINATATE................................. . 40 fr. INSERȚIUNI și RECLAME, răndri 60 b- SCIRI LOCALE 1­1 fr. Epistole ne­francate nu se priesc. Uni IVr. %0 buni IASSI, Mercuri 14 (20 Ianuarie) Apare Duminica, M­ercurea și Vinerea. PAGINA I. 5o\ Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudol Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teiiifaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Esc'bbáchgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. FOAIA INTERESELOR GENERALE. Un J¥r. 20 ba mi Ca.len.cLar'u.l Septa, m. a, n. e i __________ . ^ M ___tmmm mr ir-- ——m—i-----------——m--------­ 23 Duminică Log. Mariei J 4­57 Luni St. Maric. Tatiana Cap­­ei la Epiac. Arg. ro n . . 24 Luni Timofceiu f Marti S. S. Mart. Ermil ți Sfcratonic. V * La 12 Ianuarie 5 ore m. sara­ 25 Marfci Intoarc. 1. Pav. 7-26 4-59 Mercuri Cuv. P. P. cei uciși in Sinai și Rast. parcraru din urmă cu zăpada și ger. 26 Mercuri Policarp 7—25 5 1 Joi Cuv. P. P. Pavel Tibeul și loan Colibașul 27 Joi loan Chris. 7—24 5 2 Vineri închinarea einst, lanț al $f. Apost. Petru 28 Vineri ! Carol cel mare ^ ^2­­­­ Sămbătă Cuv. Păr. Antonie cel mare. 29 Sâmbătă ! Valerie________ ?—22 5 u ianuarie Blockerigc­as No. 4711 in Coin. este cea mai bună M mm de COLOGNE UraM7 Maria Marina DE LA Se găsește la toate magasiile cele mari, la farmaciști și la cei d­intei friseri-Prețul Anunci­urilor (TH. BALASSA­N) STIL VECHI | Ianuarie­­­r 1112 013 15 16 17­­ Z­I­U­A S PATRONUL ZILIT TIMPUL DIN SEPT­AMA­NA ! STIL NOU­­_______Z­I­U­A_______S­P­A­T 110 N ÎT1Tz­I­L­EI | Rftst. Soar. | Apusul Soar. Avocatul Giorgie A. Urechia Doctor in drept, profesore la faculta­tea juridică, fost procurore de tribunale, supleant și membru la curtea apelativă de Iași, imbracioșând urăși profesiunea sea, se pune la disposițiunea publicului in calitatea sea de avocat, aflăndu-se în tote filele la biuroul seu din strada Go­­lia casele Ghica Lepadatu, de la 8—11 ore ante-meridiane, și de la 4—7 ore post-meridiane.______________________ «­. I. Catargi, inginer otarnic are onore de a înștiin­ța pe onorabilul public că s’a stabilit in Iași și că se insercinează cu ori­ce fel de lucrări de inn­irarie, arhitectură, etc. (12) Strada 40 Sfinți. MO T JE M MM ! Un piano este pus la Lotărie,a cărui produs se va întrebuința pentru a facere de bine. Biletele se află depuse de vân­zare și la Redacțiunea «Curierului“, cu prețul de doi lei noi unul. Vom anunța prin faea nosträ tragerea lotăriei care va avea loc în Bacău, precum și numărul câștigător. MOȘIA PUNGEȘTII 5 3 Din districtul Vaslui, pla­sa Racova, se arendează de pe acum­ întinderea 2000 fălci aproc­imativ, pământ cultivabil, fâ­­naț și emaș, plus pădure, velniță și ve­nitul târgului Pungeștii. Pentru infor­­mațiuni și condițiuni a se adresa la Pro­prietarul in Pungești. (474-10). Marco­ Polo. FOILETON Alexandre Dumas. T­ELEGRAME Berlin 22 ian. Mai toate puterile au acceptat in princip propunerea Tur­ciei cupilusut in circulara de la 14 ianuarie și privitere la întrunirea u­­nei conferențe de representanți ai ce­lor șase mari puteri la Constantino­­poli spre a regula in ințelegere cu Porta chestiunea greacă. Când tote puterile vor adera formal, ele vor căuta apoi a se înțălege asupra pro­­cedurei de urmat. Se consideră ca probabil că ele vor cere mai întâi de la Portă ca ea să arăte cele mai de pe urmă con­cesiuni ce este dispusă să facă Gre­ciei. Pans 22 ian. In camera deputa­ților, Antonin Proust a anunțat astăzi o interpelațiune guvernului asupra po­liticei externe. Discuția asupra aces­tei interpelări s-a fixat pentru­­ ziua de 3 fevruarie. Cartea galbenă conținând documen­tele diplomatice relative la chestiu­nea greacă, va apărea la 28 ianuar. Londra 23 ian. In Anglia e un frig forte mare, zapada a căd­ut in abundență. Tamisa este înghețată și ghiașa impedică navigațiunea chiar și in portul Liverpol. Rom­a 23 ian, însărcinatul de a­­­­faceri al Greciei din Roma, a comu­nicat astă­zii guvernului italian circu­­larea telegrafică adresată de d. Co­­manduros la 20 ianuarie representan­­ț­­ilor Greciei din străînătate. Prin această circulare, șeful cabi­­­­netului helenic, după ce resumă si­­­tuațiunea actuală, face apel la Euro­pa, ca ea, care a hotărît odată ceea ce este just in privința Greciei, să afese de mijlocele pe cari le va cre­de oportune spre a face să i se e­xecute decisiunele și să asigure ast­fel case solide păcei orientului. Preschimbarea de idei asupra ches­­tiunei grece intre cabinetele europe­ne continuă, dar pănă acum nimic nu este stabilit. Costantinopoli 23 ian. Abedin­ Pașa este numit guvernator la Adana și Ismaili Pașa guvernator la Kossovo. Acest din urmă va pleca mâne cu un batalion, va lua 4 batalione Smirna, de a­colo va merge la din Sa­lonic și apoi la Kossovo spre a res­tabili ordinea care este amenințată. Ahmet Gassin-Pașa sî va însoți in ca­litate de comisar al guvernului. Paris 28 ian. Dl. .»abarez vechiu consul francez la Rusciuc și in cele din urmă representant al Franciei pe lângă comisiunea europeană a Ru­­meliei orientale, este numit ministru plenipotențiar onorar și admis a-și re­gula drepturile sale la pensiune. Berlin 23 ian. ,pazetta Germa­niei de Nord“ vorbind despre aspi­­rațiunele inredentiste din Italia ,Zice: „Pare a se comuta pe o neînțele­gere dintre Austri­a și Rusia, insă partidul panslavist revoluționar și-a perdut totă influența sa Națiunea ru­să aprofundeza trebuința păcei și po­litica rusă va găsi­­ curând că so­lidaritatea cu elementele indicate es­te incomptabilă cu interesele sale. To­tuși este de dorit ca guvernul Itali­ei să dea tot concursul său spre a împrăștia nourii cari amenință pacea. Viena 24 ian. Cardinalul Rutschker consilier intim a fost lovit de apople­­xie, el se află in pericol. Borna 24 ian. Ziarul „Diritto“ vor­bind despre limbajul neincredetor al ziarelor germane la adresa Italiei,­­zi­­ce că regretă intr’un mod viu că a­­cele ziare iau text din discursurile unor indivizi isolați spre a face a­­precieri generale fără a ținea samă de conduita liniștită și seriosa a po­porului italian. In tot cazul, guver­nul italian va ști sa-și face datoria sa fără ca alții să’i-o amintescă. Londra 24 ian. Ziarul „Times“ di­ce că Anglia nu va refuza bunele sale oficii, dar ea nu voește să aibă nici o răspundere in resboiul care ar putea să isbucn dacă intre Grecia și Turcia. Dacă Grecia procedează sin­gură ea nu va trebui să se plângă că este părăsită proprielor sale forțe. Situațiunea actuală nu permite An­gliei de a se angaja mai mult. CRONICA INTERNĂ SENATUL. Ședința de la 12 Ianuarie 1880. Ședința s’a amânat pe mâne ne­fiind d-nii senatori in nu­mărul re­glementar. ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 12 Ianuarie 1880. Camera sub președința D-lui Le­­ca, presenți 88 deputați. Dl. preșidinte anunță câ absența d-lui C. A. Rosetti este motivată de o gravă indisposiție, dar sperează că va asista la ședința de Joi. Dl. ministru de justiție dă citire mesagrului pentru presentarea proec­tului de lege relativ la modificarea câtorva articole din legea de organi­­sarea judecătorească, cerând urgența pentru acest proect. D-nii N. și I. Ionescu protestează contra acestei urgențe, picând că sunt alte legi mai urgente ca de exem­plu bugetele. D. ministru respunde că budgete­le vor fi presentate mâne. Urgența cerută de d. ministru es­te pusă la vot și adoptată. D. ministru dă apoi cetire următo­­relor mesagii: 1) relativ la modifi­carea paragrafelor 6 și 7 din proce­dura penală și 2) relativ la regulele de observat pentru schimbarea de nume. D. Maniu desvoltă interpelarea sa in privința modificarei legei asupra divorțului și roagă pe ministrul jus­tiției de a presenta un proect de le­ge relativ la domiciliul streinilor in România. D. ministru respunde că niște a­­semene proecte sunt deja depuse pe biuroul camerei din inițiativa parla­mentară. Camera nu are prin urma­re de­cât a se ocupa de ele. D. Vernescu cere­ urgența care se admite.­­ Se votează apoi cu 6,2 voturi con­tra unu, creditul de 73 mii lei noi necesar restaurărei exteriore a monas­­tirei Curtea-de-Argeș, precum și un credit de 56 mii lei pentru repara­­țiunele necesare otelului de monetă și cumpărarea de instrumente in lo­cul celor deteriorate de incendiu. La 4 oare camera trece in secțiuen. Congres al presei. Monitorul publică raportul d-lui M. Mitilienu, ministrul no­stru reședințe la Bruxelles, prin care face cunoscut că in cursul anului acestuia se va ține un «Congres al presei» la Bruxe­lles, unde vor lua parte delegații întregei presse streine. Guvernul punând acesta in vedere nós­­tră a ziariștilor nu se îndoește că vom RESBOIUL FEMEILOR. (Urmare). — Castorin,­­lasă el, vină în cace. Și în acelaș timp, el pusă mâna la coburii sălei, ca pentru a se asigura că pistulele erau în bună stare. — Ah ! domnule, strigă tânărul gentilom întin­ând brațele ca pentru a’i opri, domnule, în numele ceriului, nu ve riscați viața intr’o ast­fel de aven­tură ! Intrați mai bine bi­ospătărie, pentru a nu da nici o presupunere celui care vă așteptă , gândiți­­pe câ’i vorba de onorea unei femei. — Aveți dreptate, £ isă cavalerul, de­și, în acestă împrejurare, nu’i vorba tocmai de onore, ci de avere. Castorin, amice, urmă el adresându-&a lacheului seu, care’l ajunsese, pentru moment nu mergem mai de­parte. — Cum­ strigă Castorin aprope tot așa de în­gățat în speranțele sale ca și stăpânul seu, ce­­­lice domnul ? — Ție că domnișőra Francinette va fi lipsită astă sară de fericirea de a vă vedea, fiind­că vom petrece noptea la oțelul Vițelului de aur; așa­dar intră, comandă-mi de mâncare, și fă să mi se pre­­gătescă un pat. Și cum cavalerul zări fără îndoială că D. Cas­torin se pregătea să replice, el întovărăși aceste din­­ urmă cuvinte cu o mișcare din cap care nu admi­tea o discuțiune mai lungă. Ast­fel Castorin dispăru sub porta cea mare, cu urechile in jos și fără a îndrăzni să mai ab­ă un singur cuvânt. Drumețul urmă cu ochii o secundă pe Castorin ; pe urmă, după ce se gândi, păru a-și lua hotărârea, se dădu jos de pe cal, intră pe porta cea mare după lacheul seu, in mâna căruia arunca hățurile calului, și, din două sărituri, fu in camera tânărului genti­l­­om, care, văzând de-o­dată deschi­zându­-i-se ușa făcu o mișcare de surprindere amestecată de spai­­mă pe care noul sosit nu o putu vedea din causa­ întunericului. — Ast­fel, z isă drumețul apropiindu-să cu vese­lie de tânărul gentilom și stringând cu cordialități o mână pe care nu i se întindea, vă datoresc viața — Ah! domnule, exagerați serviciul ce vi’l-ai făcut,­­lisă tânărul gentilom făcând un pas îndărăt. — Nu, nu se încape modestie, e întocmai cum v’am spus ; eu cunosc pe ducele, îi forte brut. Gi pentru d-vostră sunteți un model de perspicacif cne, un ferici al carităței creștine. Dar, spuneți’mi d­­vostră care sunteți așa de amabil, atât de compă­­timitor, a’ți mers pănă acolo cu obligațiunele ca să înștiințați și pe cei din casă ? — Din care casă ? — Dar, din casa acea in care mă duceam, in c­e sunt așteptat. — Nu,­­lisă tânărul gentilom, nici nu m’am gar­dát macar, o mărturisesc, și chiar dacă m’ași fi gâ­­dit, nu aveam mijlocele. Chiar nu însumi sunt aii abea de două ore, și nu cunosc pe niminea in­­­castă casă** — Ahi drace! esclamă drumețul cu o mișcae de îngrijire. Sermana Nanon! de nu i s’ar întâm­pla nimic rău. — Nanon! Nanon de Lartigues ? strigă tânărul gentilom uimit. — Ah! dar cum, sunteți un vrăjitor?­­lasă dru­mețul. Vedeți omeni ascund­ându-să și gâciți pe cine pândesc , ve spun un nume de botez, și gâciți nu­mele familiei. Esplicați-mi iute lucrul, sau dacă nu vă desmint și vă fac să fiți condamnat, să fiți ars de parlamentul din Bordeaux. — Ah ! de astă dată, veți conveni, răspunsă tâ­nărul, nu trebue să fie cine­va dracul pentru a gâci, odată ce ați numit pe ducele d’Épernon ca rivalul d-vestre, era evident că, dacă veți numi o Nanon ori­care, acesta trebue să fie Nanon de Lartigues, atât de frumosă, atât de bogată, atât de spirituală, fe­­lice, de care ducele este fermecat și care guver­nează in guvernământul lui; ccea ce face ca în totă Guvenna, ea este mai tot atât de desprețuită ca și dânsul... Și d-vostră ve duceți la acea femee ? urmă tânărul gentilom cu un ton de reproș. — Pe credința mea, da, o mărturisesc; și fiind­că am numit’o, nu voi tăgădui. Mai întâi, Nanon este rău cunoscută și calomnieată. Nanon e o fată încântătorre, plină de credință in promisiunele sale pe cât găsește plăcere­a le ținea, și devotată cu totul aceluia pe care’l iubește, atât cât îl iubește. Trebue să cinez cu ea in astă sară, însă du­cele a resturnat ala. Vreți să vă presint mâne la ea ? ce dracu! trebue ca ducele, mai curând sau mai tărz­iu, să se întorcă la Agen! — Ve mulțumesc.­­Lisă cu un ton sec tânărul gen­tilom. Nu cunosc pe domnișora de Lartigues de­cât din nume, și nu doresc de­loc a o cunoște alt­fel. — Ei! n’ai dreptate, la draci ! Nanon e o fată bună de cunoscut in tote modurn­e. Sprincenele tânărului gentilom se încrețiră. — Ad­­­eartă-mă, reluă drumețul mirat, însă cre­deam că la virsta d-vóstre... — Fără indoeală, virsta mea e acea in care se primesc de ordinar asemenea propuneri răspunsă tânărul înțelegând răul efect ce făcea rigorismul seu, și le-ași primi cu bucurie, dacă n’ași fi aicea din trecăt și silit a’mi urma drumul in astă nópte, — Oh ! la dracu! cel puțin nu veți pleca îna­inte de a’mi spune cum ve numiți pentru ca să știu cui datoresc viața. Tânărul păru că stă puțin la îndoială, pe urmă, după un moment. — Sunt vicomtele de Cambes. — Ah! ah ! $isă interlocutorul seu, am aud­ise vor­­bindu-se de o încântătore vicomtesă de Cambes care are mai multe moșii lângă Bordeaux și care este iubită de dom­na Princesă. — E ruda mea,­­li să iute tânărul gentilom. — Pe credința mea, vă fac complimentele mele vicomte, căci se zice că e incomparabilă, sper că, dacă ocasiunea mă va favoriza in acest punct, me veți presenta la ea. Eu sunt baronul de Canolles, căpitan in Navailles și, pentru moment, mă bucur de un concediu pe care D. duce d’Épernon a bine­voit să mi’l acorde, după recomandațiunea domnișo­­rei de Lartigues. — Baron de Canolles­ strigă la rândul seu vi­contele privind pe interlocutorul seu cu tătă cu­­riositatea ce deștepta în el acest nume faimos în tote aventurile galante ale timpului. — Mă cunoșteți ? (lisă Cand­leș. — Din reputațiune numai, răspunsă vicontele. — Și din ră reputațiune, nu’i așa ? Ce vreți­ fie­care urmeză natura sa, mie’mi place viața a­­gitată. — Ești cu totul liber de a trăi după cum fți

Next